Circuit de primăvară în Retezatul nordic

Din conținutul articolului

Lacul Galeș.

În acest articol vă prezentăm:

• Câteva motive pentru a alege Munții Retezat ca destinație de  drumeție în natură;
• Un rezumat al traseelor din nordul Munților Retezat, cu două sugestii de trasee;
• Prezentarea în detaliu a unui traseu în circuit, cu plecare de la Poiana Cârnic;
• Câteva informații despre Tăul dintre Brazi și multe imagini care să ilustreze cele descrise în text.

Retezatul nordic văzut dinspre Nucșoara.

Elogiu pentru Retezat

Există numeroase motive pentru care în Munții Retezat a fost înființat primul parc național din România. Dintre ele enumerăm: diversitatea floristică și faunistică, expresivitatea reliefului glaciar, existența celor mai numeroase lacuri glaciare, incluzându-le pe cel mai întins și pe cel mai adânc, cea mai lungă vale glaciară dar și alte argumente.

Lacul Zănoaga, cel mai adânc lac glaciar.

Lacul Bucura, cel mai întins lac glaciar.

Așa cum scriam într-un alt articol dedicat acestor munți, în Retezat, „ca să îi admiri peisajele, trebuie să vii în bocanci și cu rucsacul în spate, să îi urmezi potecile în liniște, cu reverența cuvenită unui loc împărătesc.”

Căldarea Galeș.

Traseele din nordul Munților Retezat

Un alt avantaj pe care îl oferă drumeților acești munți este acela că oferă o varietate de trasee care pot satisface toate nivelurile de dificultate și de preferințe. Munții Retezat se pretează foarte bine la drumețiile în circuit, oferind trasee care permit turiștilor să exploreze peisaje spectaculoase și diverse, fără a reveni pe același drum. Cu puține excepții vei putea găsi trasee marcate pe aproape toate văile nordice. În felul acesta vei putea urca pe una dintre ele și te vei putea întoarce, în funcție de condiția fizică, pe cea mai apropiată sau pe una mai îndepărtată.

Retezatul nordic văzut de la Hațeg.

Retezatul nordic văzut din Depresiunea Hațeg.

Retezatul nordic văzut de la Cârnești.

Văile nordice cu marcaje turistice sunt: Valea Vălăreasca – Triunghi Roșu; Valea Ștevia – Bandă Roșie; Valea Stânişoarei – Triunghi Albastru; Valea Pietrele – Bandă Albastră și Triunghi Albastru; Valea Rea – Triunghi Galben; Valea Galeșu – Triunghi Roșu, Punct Roșu și Cruce Roșie. Există și două trasee de culme: Culmea Prelucele, pe care se continuă traseul spre Vf. Retezat Triunghi Roșu de pe Valea Vălăreasca și Culmea Lolaia cu marcajul Bandă Galbenă.

Retezatul nordic văzut de la Totești.

Retezatul nordic văzut de la Densuș.

Cele două baze nordice ale Retezatului, în care poți ajunge cu mașina și din care poți face un circuit de o zi, sunt Stațiunea Râușor și Poiana Cârnic. Circuitele pe care le poți face de aici, în funcție de lungimea lor și de diferența de altitudine, pot avea dificultate medie sau mare. Un circuit complet se poate încadra între 20 și peste 35 km, cu diferențe de altitudine între 1300 și peste 2000 m.

Accesul la Râușor pe la acumularea Ostrov.

Posibile circuite de la Poiana Cârnic:

• Circuit scurt: Poiana Cârnic – Lacul Galeș – Șaua Zănoagelor – Valea Rea – Poiana Cârnic; are lungimea de 21 km și diferența de altitudine de 1300 m;
• Circuit lung: Poiana Cârnic – Lacul Galeș – Vf. Mare – Porțile Închise – Vf. Păpușa – Vf. Peleaga – Șaua Bucurei – Cabana Gențiana – Poiana Cârnic; are lungimea de 28 km și diferența de altitudine de peste 1800 m.

Lacul Galeș, pe traseul unor circuite turistice.

Drumeție de primăvară

Poiana Cârnic – Lacul Galeș – Șaua Zănoagelor – Șaua Pelegii – Vf. Peleaga – Șaua Bucurei – Cabana Gențiana  - Poiana Cârnic

Caseta tehnică: dificultate: mediu; distanța: 25 km; diferența pozitivă de altitudine: 1680 m; durata: 10-11 ore; marcaje urmate: – Bandă Albastră, Triunghi Albastru, Triunghi Roșu, Punct Roșu, Cruce Roșie, Bandă Roșie.  

Calcea calului, o floare de primăvară a Retezatului.

Accesul spre traseu

O tură pe munte este mult mai captivantă atunci când cunoști poveștile și legendele locului. Drumul de la Ohaba de sub Piatră spre Poiana Cârnic (DJ667A) este plin de vechi povești istorice și, bineînțeles, naturale impresionante. După ce ai intrat pe drumul de la Ohaba de sub Piatră spre Cârnic vei trece prin localitățile Sălașu de Jos și Sălașu de Sus, acolo unde, chiar pe marginea drumului, se păstrează ruinele unei reședințe nobiliare medievale (cea a cnezilor Cândreș).

Reședința nobiliară a cnezilor Cândreș de la Sălașu de Sus.

Urmează localitatea Mălăiești, cu Cetatea medievală restaurată (a familiei cneziale Sărăcin), satul Nucșoara (cu o biserică medievală de secol XIII), iar apoi, pe un vechi viaduct,  drumul trece peste râul Nucșoara pe malul vestic al acestuia. Imediat după acesta, spre capătul din amonte al văii, se pot observa câteva vârfuri importante ale Munților Retezat. Atunci când te afli în acest loc și poți vedea vârfurile cu pricina ai deja promisiunea unei zile reușite pe potecile Retezatului. Vei afla o nouă poveste.

Cetatea nobiliară a familiei Sărăcin de la Mălăiești.

Vedere asupra unor vârfuri din Retezat de la Viaduct - Nucșoara.

Vf. Peleaga și Colții Pelegii fotografiați de la Viaduct - Nucșoara.

Descrierea traseului

Poiana Cârnic – intersecție Triunghi Roșu (cca -1 oră)

De la complexul de cabane Cârnic (1150 m), urmând drumul pietruit, vom întâlni un indicator spre stânga - abatere spre frumoasa cascadă Lolaia (10 min). De-aici, traseul urcă o pantă pietroasă prin pădure și după aproximativ 0:45-1:00 h ajungem la „Curba Soacrei” (la 3,3 km; distanță de Cârnic și la altitudinea de 1380 m), locul unde părăsim drumul pietros marcat cu Bandă Albastră și traversăm cele două punți de peste apa Stânișoarei. De aici ne încadrăm pe marcajul Triunghi Albastru, scurtătura spre Cabana Gențiana. După doar  cinci minute întâlnim un stâlp turistic, la intersecția cu marcajul Triunghi Roșu, cel care însoțește poteca care vine dinspre Cabana Pietrele și merge spre Lacul Galeș.

Intrarea în P.N. Retezat pe la Poiana Cârnic.

Confluența Lolaia - Valea Rea.

Drumul pietros de la Curba Soacrei.

Stâlpul tuistic de la Curba Soacrei.

Stâlpul turistic de la intersecția Triunghi Albastru - Triunghi Roșu.

Intersecție Triunghi Roșu - Tăul dintre Brazi  (cca 1 oră)

Părăsim poteca spre Gențiana și coborâm spre stânga, traversând Râul Pietrele pe o punte de lemn. Poteca face apoi o buclă îndreptată spre nord pentru a ocoli pe curbă de nivel capătul nordic al Culmii Pietrele și urcă în continuare, paralel cu Valea Rea. După cca 20 de minute de la traversarea Văii Pietrele ajungem la o altă punte, de data asta peste Valea Rea, pe care o traversăm pe malul estic. După 5 minute poteca face o bifurcație. Spre stânga marcajul Triunghi Roșu continuă spre Lacul Galeș (2h), iar spre dreapta, pe Punct Roșu, se poate trece pe la Tăul dintre Brazi (45 min.). Imediat după bifurcație poteca traversează pârâul Galeș pe malul stâng geografic (dreapta în sensul urcării) și începe o urcare foarte abruptă prin pădurea de molid. Panta se mai domolește și ieșim pe treapta glaciară unde, într-o depresiune de subsăpare glaciară, s-a format cuveta de geneză termocarstică a  Tăului dintre Brazi (6,2 km de la Cârnic,). Locul este o oază de liniște și frumos în mijlocul pădurii de conifere, la altitudinea de 1725 m.

Traversarea Râului Pietrele.

Bifurcația spre Tăul dintre Brazi.

Tăul dintre Brazi.

Tăul dintre Brazi.

Tăul dintre Brazi  - Lacul Galeș (cca 1¼ h)

De la Tăul dintre Brazi până la lacul Galeș vom avea de urcat cca 250 m. Poteca traversează din nou apa pârâului Galeș și în scurt timp revine la marcajul Triunghi Roșu, pe care îl va urma până la Lacul Galeș. La puțin timp după revenirea pe acest marcaj poteca iese din etajul coniferelor spre etajul subalpin, cu jneapăn. Aici întâlnim o frumoasă poiană înierbată de unde putem vedea pentru prima dată crestele înalte dinspre Vf. Valea Rea, Vf. Păpușa și Vf. Capul Văii Rele.  Parcurgem pajiștea cu flori și, pe poteca care merge printre jnepeni, pe lângă cursul înspumat al pârâului Galeș, urcăm treapta glaciară care ne scoate pe malul Lacului Galeș, la altitudinea de 1990 m (8,5 km de la Cârnic).

Traversarea peste Valea Galeș din apropiere de Tăul dintre Brazi.

Ieșirea în poiana cu vedere spre creste.

Poiana cu vedere spre creste.

Cascade pe Valea Galeș.

Lacul Galeș, 1990 sau 1973 m.

Lacul Galeș - Șaua Zănoagele Galeșului (cca 1 oră)

Admirăm și fotografiem al treilea cel mai adânc lac glaciar din Carpații românești, iar apoi urmăm poteca de pe malul estic al acestuia până în dreptul unui stâlp turistic. Marcajul Triunghi Roșu continuă spre Șaua Vf. Mare 1:30 h, iar marcajul Cruce Roșie merge, prin Șaua Zănoagelor (1 oră de mers și 280 m urcare).  Noi vom urma acest din urmă marcaj, ocolind Lacul Galeș și urcând treptele glaciare superioare spre Zănoagele Galeșului. La final de mai va trebui să traversăm acumulările de zăpadă care mai persistă în aceste locuri. După un scurt popas de fotografie la pitoreștile lacuri Zănoagele Galeșului începem lejera urcare spre Șaua Zănoagele Galeșului sau Șaua Zănoagelor (o șa tipică de transfluență glaciară situată la 2270 m). Din acest loc ni se deschid spectaculoase priveliști spre Circul Văii Rele dar și spre principalele vârfuri ale Munților Retezat: Păpușa, Peleaga, Bucura, Retezat.

Lacul Galeș, al treilea lac ca adâncime din Carpați.

Bifurcația spre Șaua Zănoagelor.

Urcarea spre Zănoagele Galeșului.

Valea și Lacul Galeș.

Porțile închise văzute de pe poteca spre Șaua Zănoagelor.

Traversarea acumulărilor de zăpadă.

Lacuri temporare în apropiere de Zănoagele Galeșului.

Zănoagele Galeșului la dezgheț, cu Vf. Mare drept fundal.

Un loc liniștit în care nu ajung foarte multe grupuri de turiști.

Zănoagele Galeșului văzute din Șaua Zănoagelor.

Tăurile din Valea Rea văzute din Șaua Zănoagelor.

Colții Pelegii văzuți din Șaua Zănoagelor.

Șaua Zănoagele Galeșului - Vf. Peleaga (cca 1 ½ h)

Începem coborârea spre Tăul Mare din Valea Rea (2190 m), iar apoi continuăm pe direcția SV, în urcare din ce în ce mai accentuată până în Șaua Pelegii (2285 m). De aici vom urma spre vest marcajul Bandă Roșie al crestei principale pe cea mai pieptișă și mai lungă urcare de pe traseul nostru (224 m de urcare până pe Vf. Peleaga). Poteca ne oferă aici o spectaculoasă priveliște asupra Colților Pelegii. Pe Vf. Peleaga putem face un popas pentru un tur de orizont asupra împrejurimilor. Admirăm Munții Parâng, Creasta Oslea, Piatra Cloșani, Piatra Iorgovanului, Culmea Piule, Munții Godeanu cu Vf. Gugu, Munții Țarcu cu vârful omonim, precum și Complexul glaciar Bucura și toate vârfurile importante ale Retezatului.

Tăul Mare al Văii Rele.

Traversarea acumulărilor de zăpadă din Căldarea Valea Rea.

Urcarea din Valea Rea spre Șaua Pelegii.

Privind în spre Tăurile Văii Rele de pe poteca spre Șaua Pelegii.

Stâlpul turistic din Șaua Pelegii.

Urcarea din Șaua Pelegii spre Vf. Peleaga.

Colții Pelegii văzuți de pe poteca spre Peleaga.

Tăul Ghimpelui Peleaga și Vf. Păpușa văzute de pe poteca spre Vf. Peleaga.

Complexul glaciar al Bucurei, cu Căldarea Berbecilor în prim-plan.

Munții Parâng văzuți de pe Vf. Peleaga.

Piatra Iorgovanului și Piatra Cloșani.

Munții Godeanu cu Vf. Gugu.

Munții Țarcu.

Creasta Oslea.

Vf. Mare văzut de pe Vf. Peleaga.

Vf. Retezat, cu câțiva drumeți, văzut de pe Vf. Peleaga.

Vf. Peleaga - Curmătura Bucurei (cca 1 oră)

Începem coborârea spre Șaua Colților Pelegii, traversăm cu atenție acumulările de zăpadă și ajungem, în mai puțin de 30 de minute, în Șaua Custura Bucurei (cunoscută și sub numele de Șaua de Iarnă – 2307 m). De aici poteca  urcă pe Vf. Custura Bucurei (2370 m), iar apoi coboară în Curmătura Bucurei (2206 m).

Colții Pelegii.

Valea Pietrele văzută din Șaua Custura Bucurei.

Vf. Retezat văzut de pe Vf. Custura Bucurei.

Lacul Bucura la dezgheț.

Stâlpul turistic din Curmătura Bucurei.

Curmătura Bucurei - Cabana Gențiana (cca 1 ½ h)

De aici urmează cea mai accentuată și expusă alunecării parte a traseului nostru în condiții de zăpadă persistentă. Vom coborî cu atenție sporită, ocolind cu grijă limbile de zăpadă, spre Lacul Pietrele, pe marcajul Bandă Albastră,  până unde vom pierde 216 m altitudine. În acest sector poteca urmează conturul estic al unui așa-numit ghețar de pietre. De la Lacul Pietrele poteca coboară cca 100 m până la locul numit Bordu Tomii (1885 m), unde trebuie să traversăm Râul Pietrele peste pietre. Urmează coborârea prin zona subalpină cu jneapăn până la Cabana Gențiana (1772 m), trecând pe la Crucea lui Cuxi și Cascada Pietrele.

Coborârea din Curmătura Bucurei necesită atenție sporită.

Traversarea acumulărilor de zăpadă de sub Curmătura Bucurei.

Lacul Pietrele.

Bordu Tomii.

Coborârea prin etajul subalpin spre Cabana Gențiana.

Puntea de la Cascada Pietrele.

Poienile premergătoare cabanei Gențiana.

Cabana Gențiana văzută din amonte.

Cabana Gențiana văzută din aval.

Cabana Gențiana – Poiana Cârnic (cca 1 ½ h)

Cabana Gențiana este un loc bun de popas atât la urcare cât și la coborâre. De la cabană poteca coboară prin pădurea de conifere, pe marcajul Bandă Albastră, apoi pe scurtătura Triunghi Albastru, pe la Cascada Maria Magdalena și, de la Curba Soacrei, din nou pe Bandă Albastră până la Poiana Cârnic.

Indicator turistic la Cabana Gențiana.

Cascada Maria Magdalena, un îndrăgit loc de popas.

Bloc eratic în aval de Cascada Maria Magdalena.

Pădurea de molid în aval de Cascada Maria Magdalena.

Drumul pietros spre Complexul Cârnic.

Tăul dintre Brazi

Tăul dintre Brazi este unul dintre puținele lacuri glaciare de vale din Carpați (marea majoritate a lacurilor glaciare sunt lacuri de circ), format într-o depresiune de subsăpare. Geneza acestuia este pusă pe seama proceselor specifice zonelor cu permafrost. Probabil o masă de gheață aflată într-un vechi ghețar de pietre, prin topire, a generat o depresiune, care a devenit mai târziu cuveta lacului. Acest tip de lac poarte denumirea de lac te tip termocarstic.

Tăul dintre Brazi, așa cum sugerează numele său, este situat într-o zonă cu pădure de conifere, dar cu predominanța molidului nu a bradului (din totalul pădurilor de conifere din România bradul are o pondere de doar 5%). În urma unor studii ale polenului și macrofosilelor din sedimentele lacului s-a concluzionat că spațiul din jurul lacului a reprezentat un refugiu al coniferelor și al altor plante în perioada glaciară târzie (cca 14.000 de ani în urmă).

În majoritatea surselor consultate altitudinea lacului este plasată fie la 1710 m fie la 1740 (o singură sursă îl plasează la 1730 m). Pe două hărți cu izohipse (curbe de nivel) la intervalul de 10 m, lacul pare să fie plasat exact la media dintre cele două valori, adică la 1725 m. Lacul se găsește pe la o distanță de cca 60 m de firul apei Galeș, pe partea stângă, înconjurat de pădurea de molid și jneapăn.

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture de primăvară, descoperind Munții Retezat cu MN06 - Harta de drumeţie a Munților RETEZAT ediţia a 3-a  

O stare sufletească pe poteca spre Vf. Peleaga.

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.