Culmea Scărișoara, vederi largi spre custurile Făgărașului

Munții Făgărașului

Munții Făgărașului sunt cei mai masivi din întregul lanț carpatic, un masiv montan asemănător unui uriaș miriapod cu picioare mai lungi și mai ramificate spre sud, mai scurte și mai abrupte spre nord. Fiecare dintre aceste picioare poate fi considerat un munte în sine, pe care să-l parcurgi într-o zi. Unele dintre ele, cu un grad ridicat de dificultate, pot fi parcurse doar de către turiștii cu experiență în incursiuni alpine și cu echipamentul adecvat. Altele pot fi parcurse de către aproape orice turist cu o minimă experiență în parcurgerea traseelor montane. În condiții de iarnă parcurgerea acestor muchii alpine devine ceva mai problematică, iar echipamentul necesar include pioletul, colțarii, iar în funcție de necesități, alte echipamente (cordelină, kitul de avalanșă etc).

Culmea Scărișoara – Bârcaciu

Culmea Scărișoara este o culme desprinsă din Vf. Scara (2306 m), care are în sectorul alpin un profil transversal rotunjit sau chiar aplatizat în zona inferioară. Aspectul mai blând, tipic al culmilor din partea de vest a Munților Făgărașului, este departe de aspectul de custură al culmilor centrale. În partea inferioară, Culmea Scărișoara se desparte în două culmi separate de Pârâul Comănesei:

• spre nord-vest se desfășoară Piciorul Bârcaciu, mai scurt, cuprins între Pârâul Comănesei și Valea Avrig, la confluența cărora se termină. Pe el, într-o poiană, se găsește Cabana Bârcaciu;

Cabana Bârcaciu, așezată pe Piciorul Bârcaciului.

• spre nord se desfășoară Muntele Bârcaciu sau Plaiul Țării, care coboară treptat în altitudine până la marginea Depresiunii Făgărașului.

Muntele Bârcaciu sau Plaiul Țării.

Cabana Bârcaciu

Cabana Bârcaciu – este o cabană situată la altitudinea de 1550 m, pe un picior nord-vestic, desprins din Culmea Scărișoarei. În ordinea cronologică a construirii este cea de a cincea cabană din Munții Făgărașului, fiind inaugurată în perioada interbelică, în anul 1922. De la Cabana Bârcaciu se pot parcurge următoarele trasee turistice:

Cabana Bârcaciu, o cabană din Făgărașii nordici.

• Cruce Roșie - Avrig - Cabana Bârcaciu - creasta principală;
• Punct Albastru - Cabana Bârcaciu - Valea Avrigului - Lacul Avrig;
• Punct Roșu - Cabana Bârcaciu - Valea Şerbota - Cabana Negoiu;
• Cruce Galbenă - Cabana Bârcaciu - Culmea Scărişoara - Şaua Scării.

Drumeție de iarnă la Bârcaciu.

Activitățile care se pot practica în timpul iernii în apropierea de Cabana Bârcaciu sunt: drumeții alpine, schi de tură, ture foto. Varietatea reliefului o face potrivită pentru toate tipurile de schi în afara pârtiei. În privința turelor foto, Culmea Scărișoara poate fi un rai al fotografilor, cu cele mai spectaculoase unghiuri spre vârfurile Suru, Budislavu, Ciortea, Boia, Gârbova, Scara, Șerbota, Negoiu, Muchia Tunsului etc.

Menționăm că pe timpul iernii traseele care parcurg căldările sau culoarele de avalanșă trebuie evitate pentru a preîntâmpina eventuale accidente. Astfel de accidente de iarnă, soldate cu victime, au avut loc în unele dintre aceste locuri. Spre exemplu, puțin deasupra de Cabana Suru stă mărturie Monumentul Salvamontiștilor.

Peisaje alpine pentru fotografi.

Accesul spre Poiana Neamțului

Din localitatea Avrig până la Pensiunea Poiana Neamțului sunt 14 km, dintre care, primii 10 km sunt asfaltați, iar ultimii 4 km - drum forestier în stare bună. Aceștia pot fi parcurși cu orice mașină. Povestea acestui loc începe cu o construcție ridicată în anul 1906. În ea stăteau soldații care păzeau granița dintre Imperiul Austro-Ungar și Regatul României, graniță situată pe creasta Munților Făgărașului. Denumirea de Poiana Neamțului a primit-o de la numele unui localnic, Neamțu Ion, care s-a îngrijit o perioadă de vechea construcție. Altitudinea la care se află pensiunea este de 706 m.

Pensiunea Poiana Neamțului.

Poiana Neamțului - Bârcaciu

De la Poiana Neamțului și până la Cabana Bârcaciu sunt de urcat 844 m în altitudine.  Urcarea până la Cabana Bârcaciu se face prin pădure, iar ultima jumătate de oră străbatem o zonă de rariște formată după anii 2000. Ajunși la Cabana Bârcaciu suntem deja în ultima poiană de pe Piciorul Bârcaciu, la altitudinea de 1550 m.

Primul indicator din Poiana Neamțului.

Traversarea Pârâului Comănesei.

Indicatorul de lângă punte.

Cabana Bârcaciu.

Depresiunea Sibiului și Sibiul văzute din Poiana Bârcaciu.

Cabana Bârcaciu – Culmea Scărișoara

Bifurcația de la sud de cabană.

Varianta scurtă dar expusă accidentelor

Poteca Cruce Roșie care continuă spre sud, prin culoarul dintre molizi, direct spre fața puternic înclinată care coboară dinspre Culmea Scărișoara. Aceasta este brăzdată central de un uriaș jgheab expus avalanșelor, care coboară mult prin etajul forestier și intersectează mai jos celălalt traseu.

Fruntea Scărișoarei cu traseul Cruce Roșie

Varianta mai lungă dar mai sigură

De la Cabana Bârcaciu, în condiții de iarnă, cu zăpadă abundentă, este indicat să se urmeze această variantă de potecă, marcată cu Cruce Galbenă. Prin urmare de la punctul de bifurcație (de la sud de Cabana Bârcaciu) al traseelor Punct Albastru, Cruce Roșie, Cruce Galbenă, Punct Roșu, vom urma poteca comună a traseelor Cruce Galbenă, Punct Roșu până la următoarea bifurcație de pe Muntele Bârcaciu, cunoscut și sub denumirea de „Drumul țării”.

Singurul obstacol este vâlcelul care coboară dinspre fruntea Scărișoarei, ușor de trecut, dar în caz de zăpezi mare și instabile expus și el avalanșelor de mari dimensiuni, așa cum se poate observa din vegetația arbustivă înclinată in sensul curgerilor de zăpadă.

Culoarul de avalanșă de la obârșia Pârâului Comănesei, spre amonte.

Culoarul de avalanșă de la obârșia Pârâului Comănesei, spre aval.

Din acest punct vom urma în continuare marcajul Cruce Galbenă spre sud, lăsând spre stânga marcajul Punct Roșu care continuă spre est spre Cabana Negoiu. Vom întâlni imediat după ieșirea din pădure un stâlp indicator cu marcajul Cruce Roșie părăsit la prima bifurcație. Aici este indicat să ne montăm colțarii și să urmăm cât mai mult posibil muchia relativ rotunjită a acestei culmi, pentru a evita zonele expuse avalanșelor, până pe zona mai plată a Culmii Scărișoara. Panta se domolește după curba de nivel de 1900 m, loc unde vă aflați deja pe platoul Scărișoarei.

Bifurcația de pe Muntele Bârcaciu - Plaiul Țării.

Frumoasele perspective de pe Muntele Bârcaciu spre est.

Muntele Bârcaciu un spectaculos punct de belvedere.

Spre Fruntea Scărișoarei.

Urcarea de pe Muntele Bârcaciu spre Culmea Scărișoara.

Culmea Scărișoara

În această zonă se găsește unul dintre cele mai pitorești locuri din Munții Făgărașului. Culmea Scărișoara are un profil transversal rotunjit, pe alocuri chiar aplatizat, fiind presărată cu nișe nivale, scochine și, marginal, cu mici circuri glacio-nivale. În unele dintre aceste forme de eroziune negative se găsesc cantonate mici lacuri. Desigur, aceste aspecte ale peisajului pot fi văzute mai bine vara când nu sunt acoperite de stratul gros de zăpadă. Aspectul mai domol pe care îl are Culmea Scărișoara și faptul că este situată între trei noduri orografice importante ale Crestei Făgărășene oferă priveliști cum rar poți întâlni altundeva atât vara cât și iarna:

Culmea rotunjită a Scărișoarei

Întinsele plaiuri înalte ale Scărișoarei.

Culmea Scărișoara.

Nișe sculptate de vânt.

Sculpturi ale vântului.

Netedele plaiuri ale Scărișoarei.

• spre est este Vf. Negoiu, din care se desprinde spre sud Custura Ciobanului, cu Strunga Ciobanului și Muchia Tunsului; în fața acestora, mai jos și mai scurt se distinge Piscul Șerbotei, care culminează în vârful omonim, la 2331 m; undeva sub limita pădurii se distinge, mică în vastul peisaj, Cabana Negoiu.

Muchia Tunsului.

Căldarea de sub Strunga Ciobanului.

Spre vârfurile Negoiu și Șerbota.

Vârful Negoiu ca o vedetă care se lasă așteptată.

Strunga Ciobanului cu nori.

Strunga Ciobanului și căldarea de sub ea.

Vârful Șerbota.

Cabana Negoiu.

• spre sud și sud-est se pot vedea Vf. Scara și spre stânga lui Vf. Mâzgavu sau Musceaua Scării și Căldarea Puha.

Urcarea spre Vârful Scara.

Căldarea Puha.

Vârful Mâzgavu sau Musceaua Scării.

Vârful Scara.

• spre sud-vest se distinge grupul Boia-Ciortea, iar spre stânga lor Vf. Gârbova, mai mic dar foarte abrupt; la baza lor se află căldarea Avrig, cu lacul său acoperit de zăpadă, dar și cu frumoasele ei trapte glaciare predispuse avalanșelor de zăpadă.

Vârfurile Gârbova, Boia și Ciortea.

Vârful Gârbova cu ceață.

Vârful Gârbova.

Vârfurile Ciortea și Căldarea Avrigului.

Urme de avalanșe în căldările Avrigului.

• spre vest se distinge grupul Vârtopu Roșu-Budislavu-Capu Surului-Suru.

Vârfurile Vârtopu Roșu, Budislavu și Capu Surului.

Vf. Budislavu.

Vf. Capu Surului.

Un circ suspendat sub Vf. Budislavu

Abrupturile de sub Vf. Capu Surului.

Spectaculoasele iluminări de după amiază.

• spre nord se pot vedea frumoasele așezări transilvane din Depresiunea Făgărașului sau din Depresiunea Sibiului și chiar mai departe spre Podișul Hârtibaciului.

Vedere spre nord.

Orașul Avrig.

Localități din Depresiunea Făgărașului și Podișul Hârtibaciului.

Și totuși trebuie să ne întoarcem.

Coborârea directă pe Fruntea Scărișoarei.

Coborârea de sub Cabana Bârcaciu.

Coborârea prin zona forestieră a Piciorului Bârcaciu.

O ultimă privire spre Culmea Scărișoarei de la punte.

Ne-am bucurat în natură, vă invităm și pe voi!

Drumul spre Poiana Neamțului.

Gândurile ne-au rămas acolo sus.

Sperând că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, te îndemnăm să descoperi singur zona Cabana Bârcaciu – Culmea Scărișoara, cu  MN07 - Harta de drumeţie a Munţilor FĂGĂRAŞ 

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.