Drumeție în orice anotimp pe Dealul Mamut

De ce să faci o drumeție pe Dealul Mamut

• pentru a vedea cele mai frumoase apusuri de Soare peste Munții Apuseni;
• Pentru a admira de la punctele de belvedere munții înzăpeziți ai Făgărașului și câteva vârfuri reprezentative ale Munților Trascău;
• pentru a te relaxa într-un cadru natural pe pista de promenadă pietonală și de biciclete;
• pentru a participa la una dintre competițiile sportive de alergare sau de biciclete organizate aici în fiecare an.

Apus de Soare pe Mamut.

Munții Făgărașului văzuți de la baza Mamutului.

Pista de biciclete de pe Mamut.

Competiții sportive pe Dealul Mamut.

În cuprinsul articolului puteți citi:

• Scurtă prezentare geografică;
• Scurt istoric;
• Puncte de interes turistic;
• Cetăți medievale din Munții Vințului;
• Trasee turistice;
• Competiții sportive pe Mamut;
• Anotimpurile Mamutului în fotografii.

Sezonul estival pe Dealul Mamut.

Sezonul alb pe Dealul Mamut.

Scurtă prezentare geografică

Dealul Mamut face parte din grupa Munților Apuseni. Partea de sud a acestor munți, cea dintre Săvârșin (Căpruța) și Alba Iulia, poartă denumirea de Munții Metaliferi (pentru că din ei se extrag metale). Partea de la est de Valea Geoagiului a lor o formează Munții Vințului, iar extremitatea estică a acestora este cea la care ne vom referi în acest articol. Aproximativ între Vârful Stânii (908 m) și Vf. Mamut (763 m) se desfășoară ultima culme montană a Metaliferilor, care se termină în terasele înalte (320 m) de la confluența Ampoiului cu Mureșul. Acolo Dealul Mamut se înalță deasupra milenarului oraș Alba Iulia.

Dealul Mamut văzut dinspre Munții Trascăului. În stânga lui este orașul Alba Iulia, iar în depărtare Meridionalii.

Dealul Mamut văzut din aer. Foto: Cosmin A.

Munții Metaliferi sunt munți cu altitudini mici, atingând un maxim de 1437 m în Vf. Poienița, acesta fiind singurul vârf care depășește 1400 m din acești munți. Munții Metaliferi străjuiesc spre nord Valea Mureșului de la Alba Iulia și până la vest de Săvârșin, la Căpruța.

Munții Metaliferi din zona Zlatnei, văzuți la apus de pe Mamut.

Munții Metaliferi (Zlatnei) văzuți de pe Mamut.

Munții Vințului formează extremitatea estică a Metaliferilor, care este delimitată de râurile Ampoi spre nord și  Mureș spre sud. Aici altitudinile maxime abia mai depășesc în două puncte 1000 m. Cel mai înalt vârf din Munții Vințului, Vf. Mare 1011 m, se află la obârșia Văii Vințului.

Dealul Stânii, un vârf reprezentativ al Munților Vințului.

Dealul Mamut

Este o culme montana joasă desfășurată pe direcția generală SV-NE, cu altitudini maxime de 763-653 m. Este mărginită de Valea Ampoiului la NV, N și NE, de Valea Mureșului la E și de văile opuse ale Pârțului Mare și Tăuțului la S și SV. Acestea formează la obârșiile lor o înșeuare la Cabana de Vânătoare Gemina, unde se face trecerea spre Dealul Stânii.

Dealul Mamut văzut de pe Piatra Cetii, având în fundal Carpații Meridionali (Șureanu, Parâng).

Dealul Mamut, Munții Trascăului și Scărița-Belioara văzute din Munții Cindrel.

Dealul Mamut văzut de la Pietrele Ampoiței.

Dealul Mamut văzut de pe Dealul Stânii.

Dealul Mamut străjuiește orașul Alba Iulia spre apus. Culmile secundare care coboară dinspre Vf. Mamut fac trecerea spre terasele superioare ale Culoarului Mureșului la altitudinea absolută de 320 m (T.7). Peisajul dealului Mamut este acela de culmi joase împădurite în care specia predominantă este stejarul. Pădurea dar și micile poieni din partea superioară a dealului sunt oaze de liniște și relaxare pentru albaiulieni.

Orașul Alba Iulia este așezat la poalele Dealului Mamut.

Dealul Mamut văzut dinspre Podișul Secașelor.

Dealul Mamut văzut dinspre Valea Mureșului.

Dealul Mamut văzut din aer spre Valea Mureșului. Foto: Cosmin A.

Scurt Istoric

Pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773, la pagina 170, Dealul Mamut apare cu denumirea de Măgurile. Alte denumiri consemnate ale dealului, de-a lungul timpului, au fost Dealul Sfântului Mihail (cu trimitere la Catedrala episcopală Sfântul Mihail din Alba Iulia, episcopie întemeiată de Sfântul Ștefan, primul rege al Regatului Maghiar, cea care stăpânea acest deal) și Tăietura Turcului (cu referite la una dintre invaziile tătare din Transilvania). La poalele dealului s-au descoperit fragmente ceramice dacice.

Dealul Mamut pe Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773. Sursa: Wikipedia

Nu departe de culmea dealului s-au identificat fragmente de cărămizi, țigle și elemente de paviment în formă pișcot de origine romană.  Nu e de mirare, dealul se afla în imediata apropiere a castrului Legiunii a XIII-a Gemina, în apropierea căruia s-a dezvoltat în timp cea mai mare așezare urbană romană din Dacia, așezarea dublă de la Apulum.

Fragmente de cărămizi și țigle romane de pe Dealul Mamut.

De istoria dealului se leagă și descoperirea, la începutul secolului XX, de către A.Cserni (întemeietorul muzeului de arheologie din Alba Iulia), a unui apeduct din tuburi ceramice izolate cu mortar de pe vremea principelui Gabriel Bethlen(1613-1629). Acesta avea rolul de a transporta apa captată din locul numit în prezent „Fântâna Hoților” până în cetatea medievală, unde alimenta Palatul Princiar și fântânile cetății. Cronicarul J. Szalárdi (cca. 1617-1666), cel care a relatat cu privire la existența acestui apeduct, menționează în context și de prezența viilor de la poalele Dealului Mamut („... din munţii dinspre apus prin vii a introdus prin ţevi aşezate sub pământ o apă de izvor abundentă şi excelentă,,,”).

Fântâna Hoților.

Un alt moment în care este menționat dealul este cel al Revoluției din 1848-1849, atunci când armata populară condusă de Axente Sever și Avram Iancu vine „la 31 mai 1849 dinspre dealul Mamut” (Nicolae Josan, Biblioteca digitală) în sprijinul Cetății de la Alba Iulia. În timpul Revoluției din 1989, în ziua de 23 decembrie, la poalele dealului a fost doborât de către militarii de la sol un elicopter în care se aflau doi generali de miliție. Locul este marcat în prezent cu un modest monument comemorativ.

Dealul Mamut văzut din Cetatea Alba Carolina, Alba Iulia.

Vârful Mamut văzut din Alba Iulia.

Elemente de interes turistic

Pista pietonală și de biciclete

Pista are o lungime de 5 km și se găsește la baza Dealului Mamut și se desfășoară între cotele de 320-420 m. Aceasta s-a inaugurat în anul 2014 iar de atunci este o destinație a iubitorilor de sport și plimbări în natură, fiind prevăzută cu băncuțe acoperite și spații de joacă pentru copii pe toată lungimea ei.

Pista de biciclete de pe Dealul Mamut.

Parcul Dendrologic „Dr. ing. Ion Vlad"

A fost conceput în anul 2001 și a fost inaugurat în anul 2014 ca loc de promenadă situat pe Valea Popii de la baza dealului Mamut. Are o suprafață de 21 de hectare și este amenajat cu alei și locuri de odihnă și cuprinde 1200 de specii de plante.

Parcul Dendrologic „Dr. ing. Ion Vlad".

Parcul de Aventura „Dynamis”

Așa cum se prezintă chiar el „în anul 2012 s-a început amenajarea a 4 trasee de dificultate progresivă în Parcul de Aventură Dynamis, şi s-a finalizat în anul 2014”…, an în care „a fost deschis tuturor vizitatorilor.”

Parcul de Aventura „Dynamis”.

Puncte de belvedere

Există câteva puncte de belvedere situate la baza dealului sau în poiana din vârf.

• De la baza dealului se poate admira orașul Alba Iulia cu turnurile catedralelor din cetate, dar și satele aflate dincolo de panglica albastră a Mureșului și orașul Sebeș. Peste culmile Podișului Secașelor se pot vedea masivele înalte ale Meridionalilor: Munții Șureanu, Munții Cindrel, Munții Lotrului și Munții Făgărașului (sau „Munții Sibiului, a căror zăpadă rămâne până în mijlocul verii”, cum plastic era descris peisajul din jurul orașului în primul ghid turistic în limba română de după Unirea din 1918).

Munții Făgărașului văzuți de la baza Dealului Mamut.

Munții Făgărașului văzuți de la baza Dealului Mamut.

Munții Cindrel, cu zona iezerelor, văzuți de pe Dealul Mamut.

Munții Lotrului și pârtia de la Păltiniș, văzute de pe Dealul Mamut.

Răsărit de Soare văzut de la baza Dealului Mamut.

Alba Iulia văzută la răsărit de la baza Dealului Mamut.

• Din poiana de pe vârf se pot admira Munții Metaliferi din zona Văii Ampoiului și culmea principală a Trascăului, cu vârfurile lor principale, de la Ampoi și până la Piatra Secuiului, dar și creasta Munților Făgărașului.

Apus peste Munții Făgărașului, văzut de pe Vârful Mamut.

Munții Făgărașului văzuți de pe Vârful Mamut.

Munții Trascăului văzuți de pe Dealul Mamut.

Piatra Craivii și Piatra Cetii văzute de pe Dealul Mamut.

Vârfuri reprezentative ale Munților Trascăului văzute de pe Dealul Mamut.

Piatra Craivii și Piatra Cetii văzute de pe Vârful Mamut.

Pietrele Ampoiței văzute de pe Dealul Mamut.

Piatra Boului văzută de pe Dealul Mamut.

Cetăți medievale din Munții Vințului

Cetatea Zebernicului, a fost fortificație medievală de refugiu a populației locale din zona Văii Vințului, fondată inițial în secolul XIII. Așezată pe o culme cu profil de cuestă, la altitudinea de cca 440 m, între doi mici afluenți ai Văii Vințului. Fruntea cuestei domină micul pârâu Tocan, care și-a săpat la baza cuestei o vale subsecventă puternic adâncită. Este interesant cum geomorfologia a făcut consens cu strategia de apărare a populației locale.

Cuesta pe care se găsește Cetatea Zebernicului de la Vurpăr.

Constructorii cetății au folosit o particularitate a cuestei și au asigurat fortificației o latură de vest inexpugnabilă, în timp ce pe latura de est au ridicat un puternic zid din piatră de carieră și de râu. Cuesta este o excelentă linie de belvedere spre împrejurimi. Din păcate cetatea nu beneficiază de existența unui traseu turistic marcat care să ducă spre ea.

Fragment de zid la Cetatea Zebernicului.

Cetatea Tăuțului, este o fortificație din secolul XIII (1276), ridicată din inițiativa episcopului catolic Petru al Transilvaniei, fiind menționată în documentele vremii cu titlul de Piatra Sfântului Mihail (Lapis Sancti Michaelis). Stăpânirea asupra cetății a făcut obiectul unor dispute între episcopia de Alba și voievodul Transilvaniei, pentru ca la jumătatea secolului XVI ea să își piardă importanța strategică și să fie abandonată.

Vârful Cetății Tăuți văzut de pe Dealul Mamut.

Cetatea Tăuți.

Mai multe informații se pot afla din lucrarea „Cetăți medievale din sud-vestul Transilvaniei” - Gheorghe Anghel și  Ion Berciu. Spre cetate duce traseul turistic marcat cu Triunghi Roșu - satul Tăuți - Cetatea Tăuți (Vf. Stânii).

Fragment de zid la Cetatea Tăuți.

Competiții sportive pe Mamut

Alba Carolina Bike Race

Alba Carolina Bike Race este o competiție de ciclism montan de tip cross country cu plecare din municipiul Alba Iulia și va parcurge mai multe localități din regiune, având în centrul lor Dealul Mamut, pe o distanță totală cumulată a traseelor de aproximativ 100 km.

Alba Carolina Bike Race pe Mamut.

Alba Iulia City Race

Alba Iulia City Race este o competiție outdoor care se desfășoară parcurgând în alergare 4 trasee în orașul Alba Iulia și în zona de pădure dintre orașul Alba Iulia și Vârful Mamut.

Alba Iulia City Race pe Mamut.

Alba Iulia City Race.

Anotimpurile Mamutului în fotografii

Primăvara

Martie este luna în care zăpezile pot persista sau pot reveni, în care apar primele flori, iar atmosfera încă este clară, cu vederi spectaculoase asupra munților înzăpeziți.

Crucea Voinicului pe Mamut.

Aprilie este luna în care zăpezile târzii încă ne pot surprinde, iar mugurii proaspeți vor avea de suferit, însă pădurea și pajiștile își cer dreptul la verde. Apare astfel spectaculosul contrast între verdele proaspăt de aici și albul zăpezilor din munții înalți.

Muguri prinși de îngheț în aprilie.

Zăpadă de aprilie pe Mamut.

Zonă stâncoasă pe Mamut.

Mai este luna miresmei de flori de salcâm, a verdelui crud omniprezent și al gâzelor revenite la viață.

Vederi spre Pietrele Ampoiței.

Flori de mai pe Mamut.

Vara

Iunie este începutul verii, al pajiștilor multicolore, al fluturilor de tot felul și al aromei de frăguțe. Atmosfera încărcată de vapori creează efecte de lumină.

Iunie în culori pe Mamut.

Luna florilor și a fluturilor.

Delicii de iunie pe Mamut.

Flori de iunie.

Iulie este luna în care ciupercile atrag culegătorii iar pajiștile încep să pălească din cauza căldurii.

Când timpul este favorabili hribii cresc în număr mare pe Mamut.

Pajiștile încep să se îngălbenească de la secetă.

Apus de Iulie pe Mamut.

August este luna în care murele prind culoare iar apusurile sunt spectaculoase.

Delicii de august pe Mamut.

Apus de august pe Mamut.

Amurgul pe Mamut.

Vârful Mamut în august.

Toamna

Septembrie este luna în care apar brândușele de toamnă și se coace păducelul.

Toamna se coace păducelul.

Atmosferă de seară de toamnă.

Înserare de septembrie pe Mamut.

Octombrie cel auriu este aureolat de cețurile inversiunilor termice.

Codrii aramă ai Mamutului.

Auriul toamnei, din Meteliferi până în Trascău.

Vedere spre Vf. Vestic al Mamutului.

Inversiuni termice pe Valea Ampoiului.

Noiembrie este luna în care nopțile sunt mai lungi și reci, dar pot fi și zile blânde, plăcute. Acum se pot produce primele ninsori, iar bruma și chiciura brodează frunzele rămase.

Noiembrie vine cu chiciură.

Vine și cu îngheț.

Primele ninsori acum pot cădea.

Iarna

Decembrie este luna celor mai spectaculoase inversiuni termice.

Claritate atmosferică de iarnă, cu vârfuri reprezentative ale Munților Făgărașului.

Inversiunile termice fac spectacol pe Valea Ampoiului.

Atmosferă de iarnă peste Munții Trascăului.

Artificiile de Revelion văzute de pe Dealul Mamut.

Ianuarie este luna cea mai geroasă pe Mamut, cu zăpadă și vânturi tăioase.

Ianuarie pe Mamut.

Peisaj de ianuarie pe Mamut.

Ianuarie pe Vf. Mamut.

Februarie este luna speranței pentru tot ce este viu, pot chiar să apară primii muguri ai primăverii.

Atmosferă de februarie pe Vf. Mamut.

Instabilitate atmosferică de februarie.

Dealul Stânii văzut de pe Mamut.

Trasee turistice

Printre iubitorii și cunoscătorii traseelor de pe aceste deal („mamutiștii”) există vorba că „toate drumurile duc pe Mamut”, cu referire la vârful său. Desigur, majoritatea potecilor care duc dinspre poalele dealului spre vârful său sunt nemarcate. Există însă și un traseu turistic marcat care trece chiar pe sub vârf: Cruce Galbenă - Tăuți - lângă Parcul Dendrologic Dr. Ioan Vlad - Alba Iulia.

Marcajul Cruce Galbenă de pe Mamut.

Caseta tehnică: dificultate: ușor; distanță: 9,52 km; durată: 4 h; urcare: 536 m; coborâre: 557 m;

Poiana de pe Vf. Mamut, unde marcajul apare mai rar.

Descrierea traseului

Semnele de marcaj apar pe ulițele din localitatea Tăuți începând de la DN74. Trecem pe lângă halta CF, apoi pe lângă un izvor amenajat cu o bancă frumoasă iar semnele de marcaj ne conduc pe ulițe în scurt timp afară din localitate, în urcare. Marcajul taie două serpentine ale drumului folosind scurtături, apoi întâlnește mai multe case răsfirate aparținând cătunului Pădurea. La ultima casă părăsim drumul și urcăm traversând mai multe poieni și pâlcuri de pădure atenți la marcaje. Ajungem pe o mică creastă stâncoasă, apoi o pădure mai compactă, prin care mergem aproximativ pe culme, dar la un moment dat părăsim culmea spre stânga, ieșim din pădure și urcăm în coastă pentru a ocoli un vârf.

Cătunul Pădurea (Tăuți) și Dealul Mamut.

Dealul Mamut văzut dinspre Cătunul Pădurea.

Zona stâncoasă dinspre Tăuți a Dealului Mamut.

Întâlnim un drum mai serios, alături de care ne apropiem de Vârful Mamut, împădurit înspre sud. Dacă e senin, spre nord admirăm Calcarele de la Ampoița în plan apropiat, Piatra Craivii și Cetii mai departe.

Vedere spre pietrele Trascăului de pe Cruce Galbenă.

Deși semnele CG aici sunt rare nu e greu de intuit că din următoarea șa cotim dreapta, intrăm în pădure și urmează coborârea prin pădure spre orașul care vuiește sub noi. Marcajele folosesc mai multe drumuri prin pădure și sunt dese, bine executate, deci nu sunt dificultăți de orientare. La un moment dat întâlnim o pistă de biciclete pe care o urmăm mai puțin de 500 m oarecum pe curbă de nivel, după care continuăm coborârea. Trecem pe lângă câteva case de vacanță, apoi pe lângă Schitul Sf. Lazăr, apare asfaltul și drumul nostru devine Strada Francisca, pe care mai întâlnim marcaje până la intersecția cu Strada Vasile Goldiș.

Schitul Sf. Lazăr, Alba Iulia.

Dacă îți plac drumețiile în natura și dacă te fascinează istoria, ai ocazia să te bucuri de toate la un loc, vizitând Dealul Mamut cu MN30 - Harta de drumeţie a Munţilor METALIFERI.

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.