Drumeție Spre Vârful Urlea pe la Piatra Caprei

Descoperind complexul glaciar al Văii Sâmbetei

Fereastra Mare a Sâmbetei - un blazon natural pentru Valea Sâmbetei.

Citește și Drumeție de primăvară în condiții de iarnă pe Valea Sâmbetei

Acest circuit montan oferă o modalitate deosebită de a descoperi unul dintre cele mai spectaculoase complexe glaciare din Munții Făgăraș. Traseul îmbină urcarea clasică pe Valea Sâmbetei cu traversarea mai puțin frecventată pe sub Piatra Caprei, continuă pe creasta principală până pe Vârful Urlea și revine în Fereastra Mare a Sâmbetei, închizând un circuit variat și spectaculos.

Piatra Caprei - o ivire calcaroasă a văii.

Pe parcursul celor aproximativ 24 km, drumețul traversează păduri de molid, culoare de avalanșă, întinse tufărișuri de jneapăn și rododendron, abrupturi de calcar cristalin și peisaje alpine de mare amploare. Traseul oferă numeroase puncte de belvedere asupra Văii Sâmbetei, a circurilor glaciare suspendate ale Răcorelelor și a crestei principale a Munților Făgăraș, culminând cu panorama de pe Vârful Urlea, unul dintre cele mai reprezentative puncte de observație din sectorul estic al masivului.

Superbele panorame de pe Vârful Urlea, până departe spre Vânătoarea lui Buteanu.

Citește și Vânătoarea lui Buteanu versus Vânătarea lui Buteanu

Deși nu ridică probleme tehnice în condiții de vară, traseul este lung și solicitant, necesitând o bună condiție fizică, experiență în parcurgerea traseelor alpine și o planificare atentă a timpului de mers.

Parcursul din Fereastra Mare a Sâmbetei spre Vârful Urlea, văzut de pe Vârful Moldoveanu.

Citește și Provocarea toamnei: drumeție către Vârful Moldoveanu

Caseta tehnică

Datele tehnice ale turei: marcaje: Triunghi Roșu, Triunghi Albastru, Punct Roșu, Punct Albastru, Bandă Roșie, Triunghi Albastru  ; distanță: 24,4 km; diferență de nivel pozitivă: 1.656 m; timp de parcurgere: 10–11 ore; sursă de apă: izvor la Cabana Valea Sâmbetei.

Două dintre marcajele traseului.

Descrierea traseului

Păstrăvărie Sâmbăta de Sus – intersecția cu marcajul Triunghi Albastru: 1 h 30 min

De la Complexul Turistic Sâmbăta de Sus se poate ajunge și cu autoturismul până la barieră, pe un drum forestier aflat într-o stare relativ bună. În poiana de la Păstrăvărie se află bifurcația traseului marcat cu Punct Roșu, care urcă spre Muchia Drăgușului și Fereastra Răcorelelor. 

Poiana de la Păstrăvărie.

Din acest punct, până la Cabana Valea Sâmbetei, se mai parcurg aproximativ 1–1 h 30 min. Între Complexul Turistic Sâmbăta de Sus și Cabana Valea Sâmbetei se acumulează o diferență de nivel pozitivă de aproximativ 700 m.

Vedere spre Fereastra Mare înainte de a ajunge la Cabana Valea Sâmbetei.

Cu aproximativ 15 minute înainte de cabană se întâlnește bifurcația traseului marcat cu Punct Roșu spre Casa de Vânătoare Muchia Drăgușului, iar după încă aproximativ 4 minute se ajunge la intersecția cu traseul marcat cu Triunghi Albastru, care urcă spre Piatra Caprei.

Stâlpul turistic de la intrarea pe traseul spre Piatra Caprei.

Intersecția cu marcajul Triunghi Albastru – intersecția cu marcajul Punct Roșu: 3 h

Din dreptul stâlpului turistic care marchează intrarea pe traseul cu Triunghi Albastru, poteca traversează albia Pârâului Sâmbăta și începe un urcuș susținut printr-o zonă cu vegetație arbustivă, apoi prin pădure de molid. Pe măsură ce câștigă altitudine, se deschid perspective spre vârfurile Gălășescu, iar în spate, spre vest, asupra Muchiei Drăgușului. În față, printre coroanele molizilor, se conturează stâncăriile de la Piatra Caprei.

Începutul traseului.

Urcușul abrupt prin pădure.

Vederi spectaculoase spre Vârful Gălășescu Mic.

Vedere spre primele stânci calcaroase de la baza Pietrei Caprei.

Poteca ajunge într-o mică poiană cu vegetație arbustivă, unde întâlnește primele abrupturi stâncoase, pe sub care cotește spre dreapta. De aici începe o lungă traversare pe sub pereții de calcar cristalin ai Pietrei Caprei. Traseul traversează un vâlcel acoperit cu grohotiș, apoi un con de grohotiș, continuând printre molizi răzleți și pâlcuri de jnepeni. În acest sector, priveliștile asupra Văii Sâmbetei devin din ce în ce mai spectaculoase.

Vedere spre Muchia Drăgușului.

Citește și Circuit Muchia Drăgușului - Valea Sâmbetei

Primul colț de stâncă de pe traseu.

Baza pereților.

Vedere spre vârfurile Gălășescu Mare și Gălășescu Mic.

În continuare, poteca traversează două fire ale Pârâului Caprei și urmează un lung parcurs aproape în curbă de nivel, printr-un peisaj dominat de jneapăn, afin, merișor, rododendron, ferigi și pâlcuri de molid, menținându-se la aproximativ 250–300 m deasupra Văii Sâmbetei. Din loc în loc sunt traversate mici pâraie și culoare de avalanșă care coboară de pe Culmea Rezistoarele–Cațaveiu spre Valea Sâmbetei.

Traversarea firelor de la obârșia Pârâului Caprelor.

Conurile de grohotiș care tapetează baza pereților calcaroși.

Pereții Calcaroși - un peisaj nespecific Munților Făgăraș.

Traversarea altor fire ale Pârâului Caprelor.

Pârâul Caprelor la obârșia de sub Culmea Cațaveiu - Rezistoarele.

Turnurile de la Piatra Caprei.

Obârșia Văii Sâmbetei, cu ulucul ei tipic pentru modelarea de tip glaciar.

O simulare a ceea ce s-ar fi putu vedea de aici în urmă cu 18.000-19.000 de ani.

După aproximativ 3 ore de la intrarea pe traseul marcat cu Triunghi Albastru, se ajunge la stâlpul turistic care marchează intersecția cu traseul marcat cu Punct Roșu.

Capătul superior potecii de la Piatra Caprei, la intersecția cu marcajul spre creasta principală.

Intersecția cu marcajul Punct Roșu – creasta principală: 1 h–1 h 30 min

Din acest punct începe un urcuș susținut, cu aproximativ 500 m diferență de nivel pozitivă, până la intersecția cu traseul marcat cu Punct Albastru, situată sub Vârful La Cheia Bândei.

Vedere spre vest, cu circurile suspendate ale Răcorelelor.

O simulare a ghețarilor care au sculptat în Pleistocen aceste circuri suspendate.

Pe măsură ce poteca câștigă altitudine, perspectivele asupra complexului glaciar de la obârșia Văii Sâmbetei devin tot mai spectaculoase. Spre vest, în spate, se disting Muchia Drăgușului și vârfurile Gălășescu, între care se desfășoară impresionantele circuri glaciare suspendate ale Răcorelelor. Tot de aici pot fi admirate Vârfurile Slănina și Colțul Bălăceni, care încadrează Fereastra Mare a Sâmbetei.

Spectaculoase puncte de belvedere spre Complexul glaciar al Sâmbetei. Vârfurile: Colțul Bălăceni, Slănina, Gălășescu Mic.

Simulare ipotetică a peisajului glaciar din Pleistocen.

Vedere spre Căldările Răcorelelor, cu vârfurile: Gălășescu Mic, Gălășescu Mare, Portiței, Răcorelelor, Piatra Roșie.

Simulare glaciară a aceluiași peisaj.

Muchia Rezistoarele-Cațaveiu.

De la stâlpul turistic aflat la intersecția cu traseul marcat cu Punct Albastru până la stâlpul de pe creasta principală, unde se întâlnește marcajul Bandă Roșie, se mai parcurg mai puțin de 10 minute.

Intersecția cu marcajul care parcurge Muchia Rezistoarele-Cațaveiu.

Intersecția cu marcajul crestei principale a Munților Făgăraș.

Sub Vârful La Cheia Bândei – Vârful Urlea: 1 h–1 h 15 min

De la indicatorul turistic situat sub Vârful La Cheia Bândei, traseul urmează creasta principală a Munților Făgăraș. Parcursul este în general ușor, fără diferențe importante de nivel, trecând pe sub Vârful lui Mogoș. Singurul urcuș mai susținut este cel spre Vârful Urlea, unde se depășesc aproximativ 100 m diferență de nivel pozitivă.

Porțiunea de creastă dintre Vârful La Cheia Bândei și Vârful Urlea.

Până în Curmătura Mogoșului se urmează marcajul Bandă Roșie, care însoțește creasta principală. De aici, traseul părăsește Bandă Roșie și continuă pe marcajul Triunghi Albastru, care traversează Vârful Urlea și coboară spre fosta Cabană Urlea.

Intersecția marcajullui crestei principale cu marcajul care merge spre Refugiul Moșuleața.

Vârful Urlea constituie unul dintre cele mai spectaculoase puncte de belvedere din estul Munților Făgăraș. Spre est se desfășoară creasta principală a masivului, iar în depărtare se disting Piatra Craiului, Munții Bucegi, Măgura Codlei, Munții Postăvaru, Piatra Mare și Munții Ciucaș. Spre sud-est se profilează Munții Iezer–Păpușa, iar spre sud pot fi admirate Vârfurile Dara și Hârtopu Darei, ultimele vârfuri dinspre est ale Munților Făgăraș care depășesc altitudinea de 2.500 m. Privind spre vest, panorama cuprinde o mare parte a crestei principale a Munților Făgăraș, cu vârfurile Moldoveanu, Viștea Mare, Vânătoarea lui Buteanu și, în zilele senine, chiar Vârful Lespezi.

Vârful Urlea - important punct de belvedere în toate direcțiile.

Belvedere spre Piatra Craiului și Munții Bucegi.

Citește și Piatra Craiului: Circuitul Padina Hotarului – Valea Crăpăturii

Citește și Peisaje de vis și flori de munte în abruptul vestic al Bucegilor

O belvedere inversă - dinspre Vârful Omu spre Munții Piatra Craiului și Munții Făgărașului, inclusiv Vârful Urlea.

Citește și Valea Gaura – Poarta spre Vârful Omu

Citește și Pe Brâul Ciorânga Mare, spre Creasta Nordică a Pietrei Craiului

Belvedere spre masivele: Postăvaru, Piatra Mare și Ciucaș.

Citește și Circuit pe Culmea Gropșoarele–Zăganu

Citește și Munții Ciucaș – o aventură montană între stânci fantastice și păduri de poveste

Belvedere spre vârfurile Moldoveanu și Lespezi-Călțun.

Citește și Drumeții de septembrie în Munții Făgărașului

Belvedere spre nord, cu satele din Depresiunea Făgărașului.

Belvedere spre sud, cu Munții Iezer-Păpușa și Lacul Urlea

Citește și Munții Făgăraș - Din Valea Sâmbetei pe Dara și Hârtopul Darei

Lacul Urlea.

Belvedere spre Curmătura Zârnei - primul sector dinspre est, unde Munții Făgărașului coboară sub 2.000 m altitudine.

Vârful Urlea – Fereastra Mare a Sâmbetei: 1 h 15 min–1 h 30 min

De pe Vârful Urlea, traseul revine pe același itinerar, trecând pe sub Vârful lui Mogoș, Vârful La Cheia Bândei și Colțul Bălăceni. În dreptul acestuia din urmă merită făcută o scurtă abatere de la potecă pentru a admira una dintre cele mai spectaculoase panorame asupra complexului glaciar de la obârșia Văii Sâmbetei.

Vedere spre Căldarea Mare a Sâmbetei și Muchia Drăgușului.

Citește și Făgărașii nordici, circuit: Muchia Drăgușului – Valea Viștișoarei

Spre Fereastra Mare a Sâmbetei, cu vârfurile dinspre Urlea în fundal.

Colțul Bălăceni - 2.285 m.

Privind spre Fereastra Mare a Sâmbetei.

De la Colțul Bălăceni până în Fereastra Mare a Sâmbetei se mai parcurg aproximativ 15 minute de potecă.

Fereastra Mare a Sâmbetei, cu Colțul Bălăceni în fundal.

Fereastra Mare a Sâmbetei – Cabana Valea Sâmbetei: 2 h

Din Fereastra Mare a Sâmbetei începe o coborâre susținută prin Căldarea Fereastra Mare, apoi spre Cabana Valea Sâmbetei, urmând marcajul Triunghi Roșu, de unde s-a început acest circuit. Timpul de parcurgere este de aproximativ 2 ore.

Pe parcursul coborârii se deschid noi perspective asupra Colțului Bălăceni și asupra complexului glaciar de la obârșia Văii Sâmbetei, oferind o imagine de ansamblu asupra uneia dintre cele mai reprezentative zone glaciare din Munții Făgăraș.

Intersecția cu marcajul principal al Văii Sâmbetei.

Coborârea din Fereastra Mare a Sâmbetei.

Colțul Bălăceni văzut din Circul de la Fereastra Mare.

Intersecția cu marcajul spre Lacul Viștișoara, prin Căldarea Răcorelelor de Jos.

Construcțiile  noi de la Valea Sâmbetei, așa cum erau în anul 2024.

Fereastra Mare a Sâmbetei văzută de deasupra Cabanei Valea Sâmbetei.

Cabana Valea Sâmbetei - Păstrăvărie Sâmbăta de Sus – 1 h 30 min – 2 h

De la Cabana Valea Sâmbetei traseul urmărește fie marcajul prin pădure, fie drumul forestier trasat odată cu reconstruirea Cabanei Valea Sâmbetei.

Piatra Caprei văzută de pe poteca spre Chilia lui Arsenie Boca.

Drumul dintre complexul Turistic Sâmbăta de Sus și Cabana Valea Sâmbetei.

O experiență montană memorabilă

Prin diversitatea peisajelor și bogăția elementelor geomorfologice întâlnite, acest circuit reprezintă una dintre cele mai complete drumeții din partea estică a Munților Făgăraș. Succesiunea dintre pădure, etajul subalpin, creasta principală și marile căldări glaciare oferă permanent perspective noi asupra reliefului modelat de ghețarii cuaternari.

Circul Răcorelelor de Sus văzut de pe Vârful Portiței.

Simulare ipotetică a ghețarului pleistocen din Circul Răcorelelor de Sus

Parcurgerea traseului răsplătește efortul prin panorame de excepție asupra principalelor vârfuri ale Făgărașului și a masivelor învecinate, oferind totodată posibilitatea de a observa îndeaproape numeroase forme de relief glaciar și periglaciar, precum și flora și fauna specifice zonei. Pentru iubitorii drumețiilor montane și ai geomorfologiei, acest circuit reprezintă o experiență memorabilă și una dintre cele mai spectaculoase ture de o zi din Munții Făgăraș.

Capre negre în zona Valea Sâmbetei.

Garofițe de munte.

Clopoței de munte.

La finalul zilei, oricine se poate declara pe deplin mulțumit de o astfel de tură de vară.

Sperăm că acest articol ți-a trezit dorința de a descoperi unul dintre cele mai spectaculoase trasee din Munții Făgăraș și că îți va fi o sursă de inspirație pentru viitoarele drumeții. Te invităm să explorezi personal frumusețea acestor locuri, urmând traseele cu ajutorul MN07 – Harta de drumeție a Munților Făgăraș, ediția a III-a. Concepută pentru orientare sigură și eficientă, harta oferă toate informațiile necesare pentru a parcurge în siguranță traseele montane și pentru a descoperi peisajele spectaculoase ale celui mai înalt masiv din România.

Redactare, fotografii și tehnoredactare: Daniel Morar