Început de iarnă în Munții Vrancei - Vârful Pietrosu

Munții Vrancei - Geologie și Hidrologie

Ca parte integrantă a Carpaţilor Orientali, Munţii Vrancei aparţin unităţii de fliş, cu stratele mai vechi care aparţin flişului cretacic, iar în partea superioară se remarcă formaţiunile mai tinere ale flişului paleogen. Răspândirea cea mai largă o au gresiile, afectate sensibil de deformari tectonice, falii cu (linii de fracturi care se evidențiază în peisaj prin povârnișuri ori abrupturi, care mărginesc crestele propriu-zise. Curbura Carpaților și structura geologică a întregului areal, dau un grad ridicat de seismicitate activă, puternic marcată de toate fenomenele geologice conexe activității tectonice: seisme, alunecări de teren, surpări și emanații de gaze. (sursa)

Rețeaua hidrografică are o distribuție radiară, pe ambele flancuri montane. Văile către răsărit aparțin bazinului hidrografic al Siretului, iar cele orientate spre apus sunt colectate de Olt. Siretul colectează din cuprinsul munților Vrancei o rețea de ape din bazinele individuale Oituz, Putna, Râmnicu Sărat și Buzău.

Cadru geografic și curiozități despre Munții Vrancei 

Munții Vrancei fac parte grupa Carpaților de Curbură, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali, la răscrucea dintre Moldova, Transilvania și Muntenia. Împreună cu munții Brețcului și munții Buzăului se încadrează în sectorul estic al grupei. Sub raport administrativ teritorial, zona Munților Vrancei aparține județelor Vrancea (cea mai mare parte), Bacău (sectorul nordic), Buzău (marginea de sud-vest și foarte puțin din extremitatea sudică) și Covasna (latura nord-vestică). (sursa)

Culmile munților Vrancei, care formează structura majoră a reliefului, se dispun pe trei aliniamente principale, cu orientare generală nord-sud:

• Culmea apuseană, cu o altitudine medie de circa 1550 m, măsoară aprox. 50 km lungime, fragmentată de înșeuări largi, pe aliniamentul NV - SE: Golul Lepșei (1390 m) - Muntele Mușat (1503 m) - Muntele Stogu - Baba-Lujeru - Muntele Arișoaia (1727 m) - Culmea Lăcăuţi (1776 m) - Muntele Goru (1785 m) - Creasta Giurgiului (1721 m) - Muntele Mușa Mare (1483 m) - Pietrele Înșirate (1476 m) - Nehîrna Mică (1318 m)

Muntele Goru văzut de pe culmea Dobroslavul - Andrei Pahomi

• Creasta mediană, se detașează la est de creasta apuseană, cu o singură joncțiune în Șaua Poienița (1 409 m) și are o altitudine medie de circa 1450 m, 40 km lungime, fiind individualizată pe aliniamentul: Tisaru Mic (1287 m) - Dealul Crucilor (1128 m) - Muntele Condratu (1446 m) - Zburătura (1590 m) - Culmea Păișele-Pietrosu (1676 m) - Cășăria-Zboina Frumoasă (1656 m)  - Culmea Lapoșului (1450 m - 1250 m).
• Bordura estică a Munților Vrancei care “cade” până la 300 m alt. spre Subcarpaţii Trotuşului, străpunsă de văile Putna și Naruja, individualizată astfel: la nord, Muntele Zboina Verde - Zboina Neagra (1 361 m), central, între P. Coza și Naruja, Tichertu (1492 m) și culmea Munțișoarele (1 395 m), iar la sud, între Naruja și culmea Lapoșul de Jos (1256 m), se evidențiază Dealul Secăturii, cu Vârful Țigănașu (1075 m).

Dincolo de Valea Zăbala găsim un alt masiv sălbatic al Vrancei, respectiv Munții Furu (1414 m), cu Furul Mare, Furu Mic, Muntele Măceșu, Culmea Tisei, Piatra Balei, Urzicăria, Curcubăta etc, la răscruce cu Geoparcul Ținutul Buzăului.

Prin Munții Furu - Andrei Raftopol

Solitar ca așezare și geologie, înălțat pe gresii, argile nisipoase, marno-calcare, etc. în partea centrală a Munților Vrancei, între Valea Tișiței și Valea Cozei, se află Muntele Coza (1629 m), poate cel mai frumos dintre masivele Vrancei, unde se regăsesc Turnurile Cozei și Golul Cozei, două dintre zonele etalon din Vrancea Sălbatică.

Culmea Munțișoarele, vedere spre Muntele Coza - Andrei Raftopol

Turnurile Cozei - Andrei Raftopol

Stâna din Dosul Cristianu, vedere din Golul Cozei - Andrei Raftopol

De-altfel, tocmai pentru a conserva acest areal vast al munților Vrancei și biodiversitatea lor încă sălbatică (acvile, cerbi, urși, râși, jderi, lupi etc), în 2004, a fost înființat Parcul Natural Putna-Vrancea, care se suprapune sectorului central-nord-vestic al Munţilor Vrancei, acoperind în totalitate bazinul hidrografic montan al râului Putna, la care se adaugă spre SV masivele Mordanu şi Goru. (sursa)

Curiozități despre Munții Vrancei:

• “În munții Vrancei, ca nicăieri în curbura carpatică, există o concentrare de 4 vârfuri de peste 1700 m: Arișoaia (1.724 m), Lăcăuți (1.777 m), Goru - care înregistrează recordul de altitudine, 1.785 m, și Giurgiu (1.721 m). Acesta din urmă are două vârfuri, Giurgiul unguresc (sau ardelenesc) și celălalt românesc pentru că granița trecea printre ele” - profesor Florin Roman, autor al ghidului turistic Munții Vrancei, Colecția Munții Noștri, Editura Sport-Turism, București, 1989
• Munții Vrancei sunt formaţi dintr-o alternanță de culmi (Lăcăuți, Giurgiu, Zboina Frumoasă etc) şi masive izolate cu aspect de măguri (Goru, Coza, Pietrosu) fragmentate de văi adânci cu numeroase chei şi sectoare de lărgire sub forma unor mici depresiuni (Lepşa, Greșu, Soveja).
• Măsurătorile au indicat că anual masivul crește cu circa 0,4-0,5 mm, cu variații mai importante în urma seismelor medii și mari, care pot determina creșterea mai accentuată a vârfului și adâncirea văilor. Adâncirea văilor din Munții Vrancei, este și ea un proces continuu, în fiecare an văile se scufundă cu 10-20 mm. (sursa)
• Puțini știu că înălțimile de la Golul Lepșei păstrează încă tranșeele săpate de soldații care apărau Moldova în Primul Război Mondial. Pe culmea Macradeu, nu departe de Golul Lepșei a fost descoperit recent un vestigiu al istoriei, presupusă bornă de hotar care marca pe vremuri granița României cu Imperiul Austro-Ungar, care a dat și numele Piatra Scrisă aceste culmi. (sursa)

Tranșee din Primul Razboi Mondial, Golul Lepsei - Facebook Munții Vrancei

• În zona Cheile Tișiței, există două arcade săpate în piatră și un tunel lung de aprox. 150 m, despre care se spune că ar fi fost realizate de către nemți la începutul sec. XX, cu scopul de a înlesni transportul de lemne între localitatea Lepșa și satul Coza. Inițial aici fusese construită o cale ferată forestieră înlocuită ulterior de un drum forestier cu poduri, distrus în mare parte de inundațiile din anul 2005. (sursa)

Arcadă săpată în piatră, Cheile Tișiței - Andrei Raftopol

Intrarea în Tunelul Mare din Cheile Tișiței - Andrei Raftopol

Cheile Tișiței, afectate de viituri - Andrei Raftopol

Cheile Tișiței, pod afectat de viituri - Andrei Raftopol

Rezervații și zone protejate în Munții Vrancei 

Pe suprafaţa PNPV se găsesc multe arii protejate, încadrate în categoria rezervaţii naturale:

-Groapa cu Pini – arie protejată din anul 1992, care conservă elemente de paleontologie și de peisaj, situată pe versantul drept, pe cursului superior al Pârâului Coza, spectaculoasă prin jocul de culori galben – cenușii – roscate, al stratelor litologice. (sursa)

-Strâmtura Cozei – arie protejată din anul 1990, unde valea s-a adâncit, rămânând la suprafaţă roca sedimentară dispusă pe straturi şi culori diferite, un festin vizual pentru geologi

Strâmtura Cozei - Facebook Calistrat Jr Hogash

-Muntele Goru – arie protejată din anul 1990, care are caracter de zonă naturală cu protecţie strictă, în care nu au existat intervenţii antropice sau nivelul acestora a fost foarte redus la activități de cercetare, educaţie şi ecoturism.

Pietrosu și Goru, vedere de pe Culmea Lăcăuți - Adrian Raftopol

-Pădurea Lepşa-Zboina – arie protejată încă din anul 1973, care conservă arbori seculari din bazinul superior al Pârâului Lepsa.

-Cascada Putnei, poate cel mai cunoscut obiectiv din Munții Vrancei, unde spectacolul este dat de cursul apei, obligat de eroziunea selectivă să sară dintr-o scobitură în alta, pe 76 m lungime și 14 m diferență de nivel. (sursa)

Cascada Putnei - Dan Tăuțan

-Rezervația naturală Valea Tişiţei (cu Cheile Tișiței) – arie protejată încă din anul 1973, cea mai mare din județul Vrancea, secțiune cu aspect de canion  - de la „Gura Tișiței” (confluența Tișiței cu râul Putna) până la „Tunelul Mare”. Această porțiune măsoară aproximativ 7 km, are o diferență de nivel de 200 m și se parcurge în 5-6 ore dus-întors. (sursa)

Cheile Tișiței, afectate de viituri - Andrei Raftopol

Alte atracții importante din Munții Vrancei:

-Rezervația Naturală Lacul Negru (1250 m), situată în bazinul superior al Narujei, cu habitatul specific turbăriei active, unde se remarcă roua cerului (o plantă carnivoră). (sursa)

Pe malul Lacului Negru - Andrei Pahomi

-Rezervația Naturală Pădurea Verdele - Cheile Nărujei, cu Căldările Narujei.

-Cascada Mișîna, din amontele văii omonime, numită de localnici Cascada Boului

-Cascada din Horn (Mioarele), una din cele mai frumoase căderi de apă din munții Vrancei, situată imediat sub abruptul impresionant al Golului Cozei.

Cascada din Horn - Andrei Raftopol

-Cascada Păstaia (Păstarea), aflată pe pârâul omonim, afluent al pârâului Alunu.

Cascada Păstarea - Andrei Raftopol

-Cascada Văcăria, cu o înălțime de peste 25 m, se află pe Pârâul Văcăria (afluent al Tișiței), ce își are izvoarele în Muntele Tisaru.

-Cascada Munteoru de pe P. Muntioru, afluent al R. Sărățel, bazinul Râmnicului Sărat.

-Rezervația Naturală Buciaș cu Cascada Buciaș, pe cursul pârâului omonim, în Munceii Cașinului.

-Căldările Zăbalei, arie protejată pe cursul râului Zăbala, cu marmite de evorsiune, excavaţii aproape circulare formate de vârtejurile apei, sculptate în pachete compacte de gresii.

-Golul Lepșei, o pajiște subalpină cu o priveliște minunată asupra întregului masiv vrâncean, iar în zilele de iarnă, chiar și Bucegii, Piatra Craiului și Făgărașul.

Traseul spre Vf. Pietrosu Vrancei (1676 m) - durata 4-5 h, retur 3-4 h

Ruta: Canton Botu Mișânei - Cheile Nărujei - DF Bălosu - Dl. Mortului - Refugiul Salvamont din Golul Pietrosului (1340 m) - Vf. cu Lespezi (1567 m) - Vf. Pietrosu (1676 m)

Marcaje: Punct Albastru: Canton Botu Mișânei - Refugiul Golul Pietrosului, 3 - 3.5 h

Bandă Roșie: Refugiul Golul Pietrosului - Vf. cu Lespezi - Vf. Pietrosu, 1 -1.5 h

Ceea ce recomandă ascensiunea pe Vârful Pietrosu în orice anotimp este poziţia sa singulară, în centrul întregului areal, cu vederi spre toate celelalte vârfuri ale masivului.

Pe Vârful Pietrosu Vrancei - Andrei Raftopol

De la Canton Botu Mișînei, pornim 2 km pe DAF Valea Năruja, spre amonte. La o intersecție, marcajele se despart: Cruce Albastră ţine mai departe drumul forestier spre Izvoarele Nărujei, în vreme ce Punct Albastru face stânga şi intră pe valea Pârâului Bălosu, pe un drum forestier.

 Cheile Narujei - Andrei Raftopol

Observator animale pe DF Bălosu în Poiana Cățelei, puțin mai sus de Valea Nărujei.

Observator vanatoresc pe DF Bălosu - Andrei Raftopol

În punctul ,,Trei Frasini” părăsim drumul de pe Bălosu şi începem un urcuş continuu şi solicitant, pe un drum de TAF, greu accesibil. În locurile în care padurea e mai rară şi mai luminoasă întâlnim exemplare de fag de dimensiuni apreciabile.

Drumul forestier Bălosu - Andrei Raftopol

Urcarea pe marcaj P.A. - Andrei Raftopol

De mai de sus începe să se vadă şi culmile împădurite din Zboina Frumoasă, cele mai din spate, dar şi drumul forestier ce trece din Valea Năruja în Valea Zăbala.

Vedere spre Muntele Zboina Frunoasa - Andrei Raftopol

Ieșim în golul alpin și continuăm urcarea până la noul Refugiul Salvamont din Golul Pietrosului (1340 m), unde putem poposi pentru brlvederi.

Urcare spre Golul Pietrosului - Andrei Raftopol

Refugiul Golul Pietrosului - Andrei Raftopol

Muntele Țigănașu / Dl. Hâșma - Andrei Raftopol

De la Refugiu din Golul Pietrosului, începem urcarea pe Bandă Roșie spre Vf. cu Lespezi și Pietrosu Vrancei, nu înainte de a arunca câte o privire în spate.

Pe mădură ce urcăm spre Vf. cu Lespezi identificăm câteva elemente din peisaj: Poiana Căşăriei spre SE în stânga, şi primele poieni alungite din Zboina Frumoasă.

Golul Pietrosului, vedere spre Casaria, Zboina Frumoasa - Andrei Raftopol

Valea Zăbala și Creasta Giurgiului - Andrei Raftopol

Plaiul Pietrosului spre vf. Casaria - vf. Zboina Frumoasa  - Andrei Raftopol

De pe Vf. cu Lespezi (1567 m) admirăm departe muntii Penteleu, în centru - Mușa Mare, Culmea Vetrila, în dreapta - Culmea Prelunci, iar în stânga - munții Furu.

Vf. cu Lespezi, vedere spre muntii Penteleu, Musa Mare, muntii Furu etc - Andrei Raftopol

De la Vf. cu Lespezi (1567 m) continuăm urcarea spre Pietrosu Vrancei (1676 m), cu imaginea vf. Colocani de pe Culmea Muntișoarele și Culmea Cățeaua în prim plan.

Vf. Colocani Muntișoarele, Culmea Cățeaua  - Andrei Raftopol

Apare și Muntele Coza, printre brazii tot mai rari. Peisajul este completat înspre nord, de Dl. Negru (cu al său Vf. Bulboace), Seciu, Tichertu.

Vedere spre Muntele Coza - Andrei Raftopol

Dl. Negru, cu vârfurile Bulboace și Seciu, Tichertu, Coza, în prim-plan Muntele Verdele - Andrei Raftopol

Zburatura, Musat, Izvoarele Narujei, Bulboace, în fundal, munții Nemira - Andrei Raftopol

Într-un final, ajungem pe Vârful Pietrosu Vrancei (1676 m), unde ne bucurăm de panorama spre toate zările.

Pe vf. Pietrosu (1676m.), in fundal, vf. Goru & Lacauti - Andrei Raftopol

Mai întâi privim spre nord, spre Muntele Coza, cu Vârful Coza în centru şi Șaua Golici mai spre stânga. În spate, de la dreapta, avem Golul Cozei, apoi Culmea Tichertului în mijloc şi Culmea Condratu mai în stânga. Golul Verdelui / Muntele Verdele în prim-plan.

Coza vazut de pe Pietrosu - Andrei Raftopol

O vedere mai amplă, având în planul apropiat culmea Verdele Căţeaua.

Vedere de pe Vf Pietrosu- Verdele, Negru, Bulboace, Condratu, Seciu, Tichertu, Coza - Andrei Raftopol

Vedere spre pasul Musat, în fundal muntii Nemira - Andrei Raftopol

Spre SV, mult mai departe, vedem imaginea inconfundabilă a piramidei Penteleului. La sud, Golul Pietrosului, Poiana Căşăriei, Zboina Frumoasă şi în spate de tot Muntele Furu.

Zboina Frumoasa vazuta de pe Pietrosu, in centru Vf. Cu Lespezi, Golu Pietrosului, Casaria - Andrei Raftopol

Sperăm că ți-am dat inspirație pentru ture cu dor de ducă în zona munților Vrancei și te invităm să îi explorezi cu Harta de drumeţie a Munţilor VRANCEI

Redactare și format: Manu Muntomanu

Photo Credit: © Andrei Raftopol, Andrei Pahomi, om de teren Munții Noștri & more

Pietrosu Vrancei, vedere de pe Culmea Lăcăuți - Adrian Raftopol

Penteleu, vedere de pe Lăcăuți - Adrian Raftopol

Masivul Siriu, vedere de pe Lăcăuți - Adrian Raftopol