La pas spre Piatra Cetii și Cheile Întregalde

Valea Galda – Piatra Cetii – Muntele Plaiului – Modolești

Piatra Cetii văzută de pe Piatra Craivii.

Traseul Valea Galda – Piatra Cetii – Muntele Plaiului – Modolești este unul dintre cele mai spectaculoase și solicitante parcursuri din estul Munților Trascău, combinând urcușuri susținute cu puncte de belvedere impresionante asupra Văii Galda și Cheilor Întregalde. De-a lungul celor aproape 12 kilometri, drumeția traversează culmi împădurite, platouri carstice presărate cu doline și masive calcaroase izolate, având ca punct central masivul Piatra Cetii.

Piatra Cetii văzută de pe Transapuseana.

Citește și Început de iarnă în Trascău - Transalpina de Apuseni

Diferența relativ mare de nivel și porțiunile abrupte recomandă traseul drumeților deja acomodați cu efortul, răsplata fiind panorame largi, zone sălbatice bine conservate și unele dintre cele mai interesante forme carstice din Trascău.

Piatra Cetii văzută de la Piatra Bulzului.

Caseta tehnică: distanță: 11,7 km; diferență pozitivă de altitudine: 1.180 m; durată: 6-7 ore; altitudinea maximă: 1.233 m; declivitatea maximă: 40-50%; marcaje: Bandă Roșie,  Triunghi Roșu

Rezervația naturală complexă Piatra Cetii.

Descrierea turei

Valea Galda – Dealul Răicanilor, Bandă Roșie, ¾h-1h

Punctul de pornire al traseului este pe Valea Galdei, de pe DJ107K (Galda de Jos – Întregalde), la aproximativ 1 km în amonte de Pensiunea Floare de Colț, din Poiana Galdei. Altitudinea de plecare este de circa 450 m, chiar din dreptul unui izvor situat între șosea și cursul Văii Galda.

Valea Doștina.

Urcarea începe abrupt, pe o culme împădurită ce urcă pieptiș către Șaua Doștina (890 m), aflată pe Dealul Răicanilor. Marcajul care însoțește această culme este Banda Roșie, magistrala ce traversează Munții Trascăului pe întreaga lor lungime.

Culmea cu pini pe care urcă poteca.

Urcarea pe culmea cu pini.

Vedere spre Piatra Cetii.

Marcajul care ghidează poteca.

Pe Dealul Răicanilor, Banda Roșie intersectează marcajul Triunghi Roșu, care va fi urmat în continuare peste Piatra Cetii, până la Modolești.

Dealul Răicanilor, cu vedere spre Piatra Cetii.

Dealul Răicanilor-Vârful Piatra Cetii,  Triunghi Roșu,1h

Din Șaua Doștina, poteca se îndreaptă spre NV, având permanent în față pereții estici ai Pietrei Cetii. Traseul traversează terenurile unei gospodării, apoi începe un urcuș abrupt prin pădure, către Vârful Piatra Cetii.

Detaliu cu creasta Pietrei Cetii.

Vedere de pe Dealul Răicanilor spre sud, cu Piatra Bulzului și Piatra Craivii.

O veche casă din Răicani.

Vedere spre Piatra Craivii și Munții Șureanu.

Citește și Trascău de toamnă - Piatra Craivii și Iezerul Ighiel

O gospădărie din Răicani.

Vedere spre Cheile Cetii.

În partea finală, poteca ajunge în poiana de pe platoul superior al acestui spectaculos masiv. De pe platou poate fi vizitată intrarea în Avenul din Piatra Cetii. Atenție: avenul nu este îngrădit, iar apropierea de deschidere trebuie făcută cu prudență, pentru a evita căderea în gol.

Vedere spre Piatra Bulzului și Munții Cindrel.

Citește și Drumeție de iarnă pe plaiurile Cindrelului vestic

Vedere spre Piatra Craivii, Munții Cindrel și Munții Parâng.

Citește și Pe poteci înflorite spre Lacul Mija: întâlnire cu bujorii de munte

Vedere spre Munții Retezat.

Citește și  Prin zăpezile de martie spre Vârful Custura Bucurei

Vedere spre Masivul Buceș-Vulcan și Detunata.

Citește și Masivul Vulcan între toamnă și iarnă

Piatra Cetii constituie un excelent punct de belvedere în toate direcțiile.

Vedere spre Geamăna.

Deschiderea avenului din Piatra Cetii.

Zona La Călugări din Piatra Cetii.

Vedere spre sud: pietrele din Munții Trascăului, Alba Iulia și Meridionalii.

Citește și Drumeție din Poarta Raiului la Vârful lui Pătru

Vedere spre vest, cu masivele Geamăna și Poienița. În plan îndepărtat Vârful Bihor.

Citește și Spre Vârful Poienița pe la Tăul Mluhii

Vedere spre Vârful Bihor.

Citește și Retezatul de iarnă – Drumeție spre Vârful Mare

Vedere spre Vârful Poienița - acoperișul Metaliferilor.

Citește și Circuit alpin peste custuri, spre Păpușile Retezatului

Vedere spre Vârful Muntele Mare.

Citește și Muntele Mare – Turnul de veghe al Apusenilor

Vedere spre Munții Șureanu și Munții Parâng.

Vârful Piatra Cetii – Cătunul Tecșești, Triunghi Roșu, ½h-¾h

De la intrarea în aven, poteca se îndreaptă spre marginea vestică a platoului, de unde începe o coborâre abruptă prin pădure, până într-o șa din care se deschide perspectiva asupra zonei centrale a satului Tecșești, cu Cheile Râmețului și partea superioară a Rezervației Scărița Belioara în fundal.

Vedere spre Tecșești.

Vedere spre gospodăria de la poalele Pietrii Cetii.

Vedere spre Tecșești, Cheile Râmețului și Scărița-Belioara.

Citește și Aprilie prin lumea de calcar a Scăriței și a Vulturesei

De aici urmează o nouă coborâre abruptă printr-o poiană, apoi continuă prin pădure, pe o pantă moderată, până la singura gospodărie din Tecșești situată la baza Pietrei Cetii.

Coborârea versantului vestic.

Ultima parte a coborârii, înainte de Tecșești.

Cătunul Tecșești – Muntele Plaiului, Triunghi Roșu, 1½h

Din dreptul gospodăriei, unde ne putem reface rezerva de apă, poteca pornește spre vest pe un drumeag de pământ. Urcă ușor în serpentine printr-o pădure tânără și ajunge la un frumos punct de belvedere situat sub Vârful Gorunu (1.120 m).

Vedere spre Piatra Cetii dinspre vest.

Detaliu cu strungile de La Călugări.

Cheile Tecșeștilor.

Traseul ocolește apoi vârful pe versantul estic, continuă pe cel sudic și străbate un platou carstic, în mare parte despădurit, presărat cu doline, menținând direcția spre vest, către Muntele Plaiului.

Vedere dinspre Vârful Gorunu spre Vârful Pleșii.

Citește și Toamna târziu pe potecile Trascăului central

Vedere spre Piatra Butanului și Piatra Secuiului.

Vedere spre Muntele Mare.

Vedere spre Munții Făgărașului.

Citește și Spre Vârful Scara prin raiul peisajelor de iarnă

Vedere dinspre Muntele Cetii (1148 m) spre Piatra Cetii.

Citește și Piatra Cetii - regina pietrelor calcaroase din Trascău

Vedere dinspre Muntele Cetii spre Valea Galda.

Vedere dinspre Muntele Cetii spre Cheile Întregalde.

Vedere dinspre Muntele Cetii spre Vârful Muntele Plaiului.

Platoul carstic al Plaiului.

Chiar înainte ca poteca să pătrundă din nou în pădurea ce acoperă partea centrală a Muntelui Plaiului, se deschide un spectaculos punct de belvedere asupra Văii Galda, în apropierea Cheilor Întregalde.

Vedere spre Piatra Bulzului și Munții Lotrului, inclusiv pârtia Oncești de la Păltiniș.

Spre Cheile Întregalde.

Lapiezuri înierbate.

Muntele Cetii în prim-plan și Munții Făgărașului în plan secund.

Citește și Toamna la înălțime: magia drumeției pe Vârful Negoiu

Vedere de pe Vârful Plaiului spre Piatra Cetii.

Muntele Plaiului-Modolești, Triunghi Roșu,  1h

De la punctul de belvedere, poteca traversează pădurea, mai întâi printr-o zonă cu pini, apoi printr-un amestec de foioase și fag, ieșind ulterior într-o succesiune de poieni, unde marcajul devine mai dificil de urmărit. La baza primei poieni se observă o zonă stâncoasă, către care pornește o potecă firavă. Urmând-o, se ajunge la un spectaculos punct de belvedere pe versantul nordic al Cheilor Întregalde.

Marcajul care ghidează poteca spre Modolești.

Vedere spre creasta Munților Făgărașului.

Citește și Provocarea toamnei: drumeție către Vârful Moldoveanu

Întregalde.

Acest punct este situat la aproximativ 300 de metri deasupra talvegului râului Galda, la altitudinea de 870 m. De aici pot fi admirate numeroase arcade și grote de pe ambii versanți ai cheii, iar în depărtare, spre est, se disting Piatra Bulzului de la Poiana Galdei și deschiderea văii către Depresiunea Transilvaniei.

Cheile Întregalde văzute de la punctul de belvedere.

Cheile Întregalde.

Cheile Întregalde, cu numeroase arcade și grote din versantul stâng.

Cheile Întregalde.

După revenirea la poteca principală, traseul continuă spre vest, în direcția unei șuri. De aici începe coborârea prin zone cu vegetație arbustivă și pajiști, până la intersecția DJ107K cu drumul asfaltat Modolești – Dealul Geoagiului.

Șura de reper a potecii marcate.

Poteca traversează terenuri private.

Vechi case complet ruinate.

Colții Caprei din versantul drept al Cheilor Întregalde.

Punctul terminus al drumeției.

Colții Caprei.

Elementele geografice de maxim interes al traseuli sunt Piatra Cetii și Cheile Întregaldelor.

Piatra Cetii

Ansamblul calcaros al Pietrei Cetii are o desfășurare aproximativ NE–SV, perpendiculară pe interfluviul principal delimitat de râurile Galda la sud și Cetea la nord. Face parte din banda estică de calcare a Trascăului, alături de Vârful Prisecii, Cheile Mănăstirii și Vârful Pleșii.

Avenul din Piatra Cetii - vedere din interior.

Masivul este alcătuit din trei compartimente distincte:

Piatra Cetii – sectorul nordic, cu aspect de cupolă calcaroasă și altitudinea maximă de 1.233 m. Versanții vestici și nordici sunt împăduriți, iar spre sud apar stâncării cu vegetație arbustivă; la sud de vârf se află Avenul din Piatra Cetii.

Un mic lac de dolină din Tecșești.

La Călugări – creastă calcaroasă îngustă și crenelată, alcătuită din turnuri separate de strungi și hornuri. Versantul estic formează un perete abrupt de peste 150 m, iar cel vestic este parțial împădurit.

Zona La Călugări.

Piatra Înaltă – un ultim turn calcaros situat în partea sudică a crestei.

Piatra Înaltă din Piatra Cetii.

Cheile Întregalde

Cheile Întregalde sunt situate în estul Munților Trascău, pe valea râului Galda, în județul Alba, reprezentând unul dintre cele mai pitorești sectoare calcaroase din această unitate montană. Formate prin adâncirea cursului de apă în calcarele jurasice ale culmii Ciumerna–Bedeleu, ele prezintă un relief spectaculos, cu abrupturi, turnuri stâncoase și versanți puternic fragmentați. Diferența de nivel dintre fundul văii și culmile învecinate depășește frecvent câteva sute de metri, iar versanții adăpostesc numeroase forme carstice, precum grote, arcade naturale și stâncării ruiniforme.

Arcada din versantul stâng al Cheilor Întregalde.

Arcada din versantul stâng al Cheilor Întregalde.

O grotă din versantul stâng.

Substratul calcaros favorizează dezvoltarea unui relief carstic variat, cu doline și suprafețe carstificate, iar vegetația este dominată de păduri de fag și amestecuri de foioase, cu apariții de pin și pajiști xerofile. Cheile adăpostesc o floră calcicolă valoroasă, fiind cunoscute și pentru prezența florii-de-colț la altitudini neobișnuit de joase. Prin relieful abrupt și cadrul natural bine conservat, Cheile Întregalde constituie o arie de interes geomorfologic, peisagistic și botanic deosebit.

Arcada din versantul stâng al Cheilor Întregalde.

Arcada din versantul stâng al Cheilor Întregalde.

La final

Parcursul dintre Valea Galda și Modolești încheie o drumeție variată, în care Piatra Cetii și Cheile Întregalde oferă reperele cele mai spectaculoase. Alternanța dintre urcușuri susținute, platouri carstice și puncte cu belvederi largi conturează un traseu reprezentativ pentru Trascăul central, unde relieful calcaros și peisajul pastoral se îmbină armonios. Deși nu este un traseu lung, diferența de nivel și porțiunile abrupte îi conferă un caracter energic, răsplătit constant de priveliști ample și de sentimentul de izolare specific culmilor mai puțin umblate.

Brebenel.

Piatra Craivii și Munții Șureanu.

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și că te-a inspirat să pornești în natură, descoperind Piatra Cetii cu MN10 - Harta de drumeţie a Munților TRASCĂULUI 

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.