Munții Făgăraș – circuitul „Trei vârfuri, trei strungi”

Munții Făgăraș

Munții Făgăraș alcătuiesc cel mai înalt și unul dintre cele mai impresionante masive ale Carpaților românești, un vast univers al crestelor alpine, al vârfurilor de peste 2500 de metri și al căldărilor glaciare adânci. Custurile ascuțite, abrupturile stâncoase, lacurile glaciare și văile sălbatice conturează un relief grandios, modelat de ghețarii cuaternari. De la poteci domoale de vale până la lungi traversări de creastă, traseele Făgărașului oferă unele dintre cele mai spectaculoase și solicitante experiențe montane din România.

Vârfurile Lespezi, Cornul Călțunului și Negoiu văzute la răsărit de pe Vârful Vânătoarea lui Buteanu.

Citește și Magia unui răsărit de Soare la peste 2500 m

Vârfurile Lespezi, Cornul Călțunului și Negoiu formează unul dintre cele mai spectaculoase grupuri de culmi înalte din Munții Făgăraș, fiind dispuse suficient de aproape pentru a putea fi atinse în cadrul unei singure ture. Toate depășesc 2500 de metri și domină sectorul central al masivului prin abrupturi puternice, custuri stâncoase și căldări glaciare adânci. Legarea lor într-un singur itinerar oferă o tură montană deosebit de complexă și solicitantă, care combină urcări susținute, porțiuni expuse și unele dintre cele mai impresionante perspective asupra Făgărașului.

Vârfurile Lespezi, Cornul Călțunului și Negoiu văzute de pe Vârful Vânătoarea lui Buteanu.

Citește și Toamna la înălțime: magia drumeției pe Vârful Negoiu

Vârfurile Lespezi, Cornul Călțunului.

Strunga Doamnei, Strunga Dracului și Strunga Ciobanului completează caracterul spectaculos al acestui sector din Munții Făgăraș. Sunt trei treceri înguste și abrupte, săpate în creasta înaltă, fiecare cu aspect și dificultate distincte, care leagă căldările și văile din jurul vârfurilor Lespezi, Cornul Călțunului și Negoiu.

Cele trei strungi din jurul Vârfului Negoiu.

Focus pe traseu: Strunga Ciobanului – vechea Strungă a Dracului

Strunga Ciobanului (2308 m) este nu doar una dintre cele mai spectaculoase treceri din Munții Făgăraș, ci și un loc cu o istorie aparte. Actuala Strungă a Ciobanului a fost prima care a purtat numele de Strunga Dracului, fiind menționată astfel încă înainte de 1816 și în relatările ascensiunilor din prima jumătate a secolului al XIX-lea.

Strunga Ciobanului spre Căldarea Ciobanului.

Reconstituire paleogeografică din perioada glaciară.

Citește și Vârful Șerbota - gigantul cu vederi spre Negoiu și Scara

După deschiderea, în anii 1880, a traseului prin actuala Strungă a Dracului, vechea trecătoare a devenit pentru o vreme Strunga Dracului a Sărății, iar turiștii SKV au numit-o Bergerscharte. Ulterior s-a impus denumirea actuală, Strunga Ciobanului. 

Vârful Negoiu Mic și strungile de pe Custura Ciobanului.

Spre sud, aceasta are o „soră” la fel de spectaculoasă, Strunga Spiess. Din Strunga Ciobanului, către Vârful Negoiu Mic (2485 m), se ridică spectaculoasa Custură a Ciobanului, o succesiune aeriană de turnuri, colți și spintecături de piatră, suspendată deasupra căldărilor glaciare de pe cele două laturi. Custura constituie un traseu alpin în sine, fiind cotată în literatura clasică la gradul 3B. 

Strunga Spiess.

Circuitul Piscul Negru – Vârful Lespezi – Vârful Cornul Călțunului – Strunga Doamnei - Vârful Negoiu – Șaua Cleopatrei – Strunga Ciobanului – Lacul Călțun – Piscul Negru.

Linia traseelor din zona Lacul Călțun - Vârfu Negoiu.

Vârfuri și strungi din zona Vârfului Negoiu.

Caseta Tehnică

Distanța: 19 km; urcare cumulată: 2050 m; durata: 13-15 ore; marcaje: Punct Roșu, Bandă Albastră, Bandă Roșie, Bandă Galbenă, Triunghi Albastru, Cruce Roșie, Triunghi Albastru; surse de apă: izvorul din Căldarea Berbecilor, izvorul de sub Creasta Fierăstrău, izvorul de la Lacul Călțun, în funcție de starea de uscăciune si debit al acestora.

Unul dintre marcajele traseului.

Descrierea traseului pe etape

Piscul Negru – Vârful Lespezi (3–3½ ore) | marcaj: Punct Roșu

Se pleacă din incinta Complexului Turistic Piscul Negru, urmând marcajul punct roșu. Prima parte a traseului urcă susținut prin pădurea de molid, intersectând pe alocuri vechi drumuri forestiere. După aproximativ 30–45 de minute se iese treptat în zona de rariște și gol alpin, în apropierea Stânei Lespezi.

Complexul Turistic Piscul Negru.

Sectorul prin pădure.

Stâna Lespezi.

De aici, traseul continuă pe Piciorul Lespezi, ocolind prin dreapta bolovanul care formează o mică săritoare, apoi urcă tot mai accentuat pe versantul deschis. Poteca câștigă rapid altitudine și înaintează spre creasta înaltă, până pe Vârful Lespezi, la peste 2500 m, după o ascensiune de aproximativ 5 km și peste 1300 m diferență de nivel.

Urcarea pe Piciorul Lespezi.

Delicii ale verii.

Un prieten al turiștilor.

Acul de pe Piciorul Lespezi.

Vedere spre circurile Mușeteica.

Turnul Paltinului.

Reconstituire paleogeografică a ghețarului de platou din Șaua Paltinului.

Stânca de pe Piciorul Lespezi.

Vârful Lespezi.

Lacul Călțun văzut de pe Vârful Lespezi.

Panoramă de pe Vârful Lespezi.

Vârful Negoiu și Lacul Călțun.

Vârful Lespezi.

Vedere spre Munții Bucegi și Vârful Omu.

Citește și Valea Gaura – Poarta spre Vârful Omu

Citește și Peisaje de vis și flori de munte în abruptul vestic al Bucegilor

Vedere spre Vânătoarea lui Buteanu.

Citește și Vânătoarea lui Buteanu versus Vânătarea lui Buteanu

Vedere spre vârfurile Viștea Mare și Moldoveanu.

Citește și Provocarea toamnei: drumeție către Vârful Moldoveanu

Lacul Vidraru.

Grupul Boia-Ciortea.

Citește și Spre Vârful Ciortea - reduta Făgărașilor vestici

Detaliu cu Lacul Călțun.

Depozite periglaciare sub forma de talus de grohotiș.

Vârful Lespezi – Vârful Cornul Călțunului (20–30 min) | traseu nemarcat, orientare după momâi

De pe Vârful Lespezi se coboară inițial spre sud-vest, pe teren stâncos, până la apariția momâilor care indică traseul spre Cornul Călțunului. De aici se urmează momâile pe direcția generală nord-vest, traversând culoarul de avalanșă dintre cele două vârfuri și apropiindu-ne treptat de baza Cornului Călțunului.

Vârful Lespezi văzut de pe Vârful Cornul Călțunului.

Vedere spre Vârful Lespezi.

Ultima parte urcă mai accentuat printre blocuri de stâncă, cu câteva pasaje care necesită atenție, până pe Vârful Cornul Călțunului. Traseul nu beneficiază de marcaj turistic oficial, orientarea fiind asigurată doar de poteca slab conturată și de momâi.

Vârful Cornul Călțunului.

Lacul Călțun văzut de pe Vârful Cornul Călțunului.

Vârful Cornul Călțunului – Strunga Doamnei (1½–2 ore) | momâi, Punct Roșu, Bandă Albastră, Bandă Galbenă/Bandă Roșie

De pe Vârful Cornul Călțunului se revine, urmând momâile, până în poteca marcată cu Punct Roșu, care conduce spre Șeuța Lespezi. La intersecția cu marcajul Bandă Albastră se continuă spre dreapta, către nord, într-o coborâre accentuată pe peretele glaciar al Căldării Berbecilor, până în partea inferioară a circului.

Coborârea spre Căldarea Berbecilor.

Complex de morene și ghețari de pietre relicți.

Aproape de baza coborârii se află un izvor de unde poate fi refăcută rezerva de apă. Se traversează apoi întinsele câmpuri de lespezi, înaintând spre intersecția cu marcajul bandă galbenă. Pentru vizitarea Strungii Doamnei se urmează spre dreapta marcajele comune Bandă Roșie și Bandă Galbenă, care urcă până în strungă.

Șaua de la Strunga Doamnei.

Strunga Doamnei.

Atenție!

În continuarea turei am ajuns și în zona Strungii Dracului. Sectorul este oficial închis accesului turistic din cauza instabilității rocii și a pericolului de căderi de pietre, motiv pentru care nu îl includem în itinerariul prezentat și nu recomandăm parcurgerea lui. Lanțurile sunt pe alocuri rupte, smulse din ancoraje sau puternic ruginite, iar marcajele sunt șterse și greu de urmărit. Am documentat acest sector doar pentru a surprinde situația reală din teren.

Microcută pe șisturi cristaline.

O zonă expusă căderilor de pietre din Strunga Dracului.

Lanțuri smulse și ruginite în Strunga Dracului.

Strunga Doamnei – Vârful Negoiu (45 min–1 oră) | Bandă Galbenă/Bandă Roșie, apoi Bandă Roșie

Din Strunga Doamnei se revine pe marcajele comune bandă galbenă și bandă roșie până la ramificația traseelor, de unde se continuă spre Vârful Negoiu. Poteca ocolește pe la sud piciorul stâncos care se desprinde din Vârful dintre Strungi, traversând versantul de deasupra Căldării Berbecilor, după care revine spre creasta principală.

Strunga Dracului - traseu închis.

Urcând spre Vârful Negoiu.

Locul în care Creasta Fierăstrău se insereaza în creasta principală.

Ultima parte urcă susținut pe teren stâncos și grohotiș, până pe Vârful Negoiu (2535 m), al doilea vârf ca altitudine din România.

Lacul Călțun văzut de pe Vârful Negoiu.

Așa nu! Nu ne urcăm pe bornele montane.

Citește și Spre Vârful Negoiu prin Custura Sărății

Vârful Negoiu – Șaua Cleopatrei – Piatra Prânzului (1–1¼ ore) | Bandă Roșie, apoi Triunghi Albastru

De pe Vârful Negoiu se coboară spre vest, urmând marcajul Bandă Roșie, pe un sector abrupt și stâncos, până în Șaua Cleopatrei (2355 m). 

Coborârea spre Șaua Cleopatrei, cu Vârful Negoiu Mic în prim-plan.

Clopoței de munte.

Din șa se părăsește creasta principală și se continuă spre nord pe marcajul Triunghi Albastru, coborând susținut printre blocuri mari de stâncă și grohotișuri. Traseul trece prin apropierea spectaculosului Ac al Cleopatrei și continuă spre partea superioară a Căldării Sărății, până la bifurcația de la Piatra Prânzului, situată la aproximativ 2100–2120. 

Cota de pe stâlpul turistic din Șaua Cleopatrei este greșită. În realitate este 2355 m.

Acul Cleopatrei văzut de deasupra lui.

Acul Cleopatrei văzut din partea de jos.

Piatra Prânzului – Strunga Ciobanului (45–60 min) | Cruce Roșie

De la Piatra Prânzului se urmează spre est marcajul cruce roșie, urcând printre blocuri de stâncă și lespezi spre baza Strungii Ciobanului. 

Piatra Prânzului sau Piatra Ciobanului.

După aproximativ 30 de minute se ajunge la hornul care conduce în strungă, unde panta se accentuează considerabil. Ultima parte este abruptă și expusă pe alocuri, fiind amenajată cu lanțuri, iar după circa 15 minute de urcare prin horn se ajunge în Strunga Ciobanului, trecerea dintre Căldarea Sărății și sectorul superior al Văii Laita.

Strunga Ciobanului (Berger) și Strunga Spiess.

Căldarea estică a Sărății și Custura Ciobanului.

Partea înierbată a acestei căldări.

Hornul de vest de la Strunga Ciobanului.

Hornul de est de la Strunga Ciobanului.

Strunga Ciobanului – Lacul Călțun (1–1¼ ore) | cruce roșie, apoi bandă roșie

Din Strunga Ciobanului se coboară spre est, pe marcajul cruce roșie, prin hornul abrupt echipat cu cabluri și lanțuri, până în Căldarea Ciobanului. Traseul continuă pe sub versanții stâncoși ai Muchiei Tunsului și ai Crestei Fierăstrău, traversând teren accidentat, blocuri de stâncă și mici văiugi, până la izvoarele de sub custură.

Custura Ciobanului.

Creasta Fierăstrău.

De aici se urcă prin căldarea situată sub Strunga Dracului și Strunga Doamnei, până la intersecția cu traseul de creastă marcat cu bandă roșie. Se continuă prin Portița Călțunului, iar după o scurtă coborâre se ajunge pe malul Lacului Călțun, în apropierea refugiului Salvamont. Sectorul necesită atenție sporită, mai ales la coborârea din Strunga Ciobanului și în condiții de umezeală sau vizibilitate redusă.

Memorial Zsolt Török la baza Crestei Fierăstrău.

Strunga Dracului și un horn paralel.

Citește și Spre Vârful Scara prin raiul peisajelor de iarnă

Căldarea de la Strunga Dracului.

Turnurile Laita și Refugiul Călțun.

Portița Călțunului.

Circul Călțun.

Lacul Călțun.

Citește și Drumeție de toamnă Spre Vârful Ciortea și Lacul Avrig

Lacul Călțun – Piscul Negru (2½–3 ore) | Triunghi Albastru

De la Lacul Călțun se urmează spre sud marcajul triunghi albastru, coborând succesiv treptele glaciare ale Văii Călțunului, pe sub versanții Lăițelului și ai Culmii Lespezi. În partea superioară, traseul traversează zone de grohotiș, apoi pajiști alpine și jnepeniș, pierzând treptat altitudine până la confluența Izvorului Călțunului cu Pârâul Paltinului.

Prima treaptă glaciară de sub Lacul Călțun.

Intersecția cu „Poteca lui Grigore”.

Delicii de vară.

Coborârea prin zona subalpină și de conifere.

Acesta din urmă se traversează direct prin vad. Traseul continuă apoi prin pădure, pe lângă cursul apei și prin câteva poieni, iar în partea finală urmează drumul forestier care conduce spre Valea Caprei și Complexul Turistic Piscul Negru, unde se închide circuitul.

Pârâul Paltinul.

Zona de pădure.

Stâna de pe Valea Paltinului.

Valea Paltinului.

Înapoi la Complexul turistic Piscul Negru.

Concluzie

Circuitul care leagă Piscul Negru de vârfurile Lespezi, Cornul Călțunului și Negoiu este una dintre cele mai spectaculoase și solicitante ture din această parte a Munților Făgăraș. Traseul traversează căldări glaciare, custuri, strungi și întinse zone de grohotiș, oferind permanent perspective impresionante asupra masivului.

Acul Cleopatrei.

Acul Cleopatrei.

Este însă un itinerar lung, cu diferență mare de nivel și sectoare expuse, care presupune experiență montană, condiție fizică bună și vreme stabilă. Parcurs cu atenție și respect pentru munte, circuitul oferă o experiență memorabilă în inima Făgărașului.

Strunga Doamnei.

Reconstituire paleogeografică ipotetică a Strungii Doamnei, realizată cu ajutorul AI.

Sperăm că acest articol ți-a fost pe plac și ți-a trezit dorința de a descoperi acest spectaculos colț al Munților Făgăraș. Te invităm să explorezi, la rândul tău, traseele din zona Lespezi – Călțun – Negoiu, având alături  MN07 - Harta de drumeţie a Munţilor FĂGĂRAŞ ediţia a 4-a, un companion util pentru orientare și planificarea în siguranță a turelor montane.

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.