Munții Făgăraș - Din Valea Sâmbetei pe Dara și Hârtopul Darei

Scurtă prezentare generală

Munții Făgărașului sunt o diviziune a grupei Făgăraș a Carpaților Meridionali. Munții Făgărașului reprezintă principala culme montană a acestei grupe, situați în partea ei nordică. Din aceiași grupă montană mai face pare un aliniament de masive montane mai joase, situate spre sud: Munții Cozia, Munții Frunții-Muntișoru, Munții Ghițu și Masivul Iezer-Păpușa. Toată grupa montană este cuprinsă între Valea Dâmboviței la est, Defileul Oltului la vest, Depresiunea Făgărașului la nord și Subcarpații Getici la sud. Munții Făgărașului sunt deținătorii unor multiple recorduri geografice în cadrul Carpaților Românești. Munții Făgărașului au fost denumiți Alpii Transilvaniei de către marele geograf francez Emmanuel de Martonne, datorită asemănării reliefului lor cu cel al Alpilor. O drumeție făcută în acești munți, între Vf. Suru și Curmătura Zârnei, te fac să înțelegi de ce au fost denumiți astfel.

Pitoreasca Țară a Făgărașului, de la poalele munților cu același nume.

Muchia Zănoaga, văzută de la Complexul turistic Sâmbăta de Sus

Vf. Gălășescu Mic și Muchia Drăgușului, văzute de la Complexul turistic Sâmbăta de Sus

Vârfurile înalte ale Munților Făgărașului    

Munții Făgărașului, sunt munții superlativelor geografice din România: cea mai lungă creastă alpină din țară (peste 70 km), cele mai multe și mai înalte vârfuri egale sau mai mari de 2500 m, cel mai sălbatic relief glaciar, lacul glaciar aflat la cea mai înaltă altitudine din țară (Lacul Mioarelor - 2282 m). De obicei parte a identității unui munte, sunt vârfurile sale principale. În cazul Munților Făgărașului, vârfurile Moldoveanu – 2544 m și Negoiu – 2535 m, sunt parte a identității lor și destinație principală a drumețiilor montane. Dintre cele opt vârfuri egale sau mai înalte de 2500 m, două sunt grupate izolat: Vf. Negoiu – 2535 m și Vf. Vânătoarea/Vânătarea lui Buteanu - 2505, iar celelalte sunt grupate în perechi: Lespezi-Cornu Călțunului (2517-2505 m), Viștea-Moldoveanu (2527-2544) m, Dara-Hârtopu Darei (2500-2506 m).

Dintre toate cele opt vârfuri, trei sunt pe aliniamentul crestei principale: Negoiu, Vânătarea lui Buteanu și Viștea Mare, iar celelalte sunt în afara acesteia. Există și trei vârfuri dintre cele 8 spre care nu există potecă marcată turistic: Vf. Cornu Călțunului - spre care duce o potecă marcată cu momâi dinspre Vf. Lespezi - și vârfurile Dara și Hârtopu Darei, spre care, de asemenea, există o potecă vizibilă, marcată din loc în loc cu momâi. Probabil că dintre toate cele opt vârfuri menționate, vârfurile Dara și Hârtopu Darei sunt cel mai puțin călcate de pașii turiștilor, ele fiind cele mai estice dintre ele, în afara crestei principale și fără potecă marcată.

Cu toate acestea, în ultimii ani, datorită dorinței de a parcurge toate vârfurile Carpaților Românești mai înalte sau egale cu 2500 m, poteca care duce spre aceste două vârfuri este din ce în ce mai bătută. Probabil că dintre toate variantele de a ajunge pe cele două vârfuri, cea dinspre Complexul Turistic Sâmbăta de Sus - Cabana Valea Sâmbetei este cea mai des folosită.

Parcarea de La Barieră.

Punctul terminus al accesului auto pentru turiști.

Râul Sâmbăta, un râu cu un debit consistent.

Microhidrocentrala Sâmbăta de Sus.

Rezultatul acțiunii unei avalanșe de zăpadă, sol, pietre și bușteni.

Venită de pe versanții înalți, a creat un culoar în vegetația forestieră.

Cursul râului a fost obturat, iar fostul drum de 4x4 a devenit impracticabil, probabil pentru multă vreme.

Primul contact vizual cu fereastra care ne așteaptă.

Un indicator, care ne arată poteca spre Casa de Vânătoare de pe Muchia Drăgușului.

Primul izvor de pe traseu. Următorul este la Cabana Valea Sâmbetei.

Piatra Caprei

Indicator spre Piatra Caprei

Cabana Valea Sâmbetei.

Un traseu la superlativ: Staţiunea Climaterică Sâmbăta de Sus - Cabana Valea Sâmbătei - Fereastra Mare a Sâmbetei.

Traseul Triunghi Roșu face legătură între Staţiunea Climaterică Sâmbăta de Sus și Fereastra Mare a Sâmbetei din creasta principală, trecând pe la Cabana Valea Sâmbetei. Necesită echipament adecvat pentru alpinism de iarnă - culoar expus avalanșelor. Priveliști spre Muchia Drăguș, Fereastra Mare a Sâmbetei și creasta principală. Este un traseu cu o dificultate medie/mare; distanța de parcurs este de 11,6 km; durata este de aproximativ 4:30-6.00 H; diferența de nivel este de 1587 m; la cabana Valea Sâmbetei există izvor.

De la Staţiunea Climaterică Sâmbăta de Sus urcăm pe drumul forestier către sud. Drumul este refăcut şi poate fi urmat cu maşina până la microhidrocentrala de pe vale. Există porțiuni în care trebuie condus cu foarte mare atenție. De aici, intrăm pe potecă pe malul estic al văii. Traversăm o zonă de exploatare forestieră şi coborâm iar în vale pentru a o traversa. Continuăm pe malul vestic până la intrarea în Căldarea Sâmbetei. La ieşirea din pădure se află şi Cabana Valea Sâmbetei. Continuăm câteva sute de metri spre sud, până la intersecţia cu valea ce coboară dinspre Cheia Bândei. Continuăm spre est pe un picior care ne duce în căldarea superioară a Sâmbetei, sub Colţul Bălăceni. Din acest punct putem urca spre SE către Vf. Cheia Bândei. De aici urmăm firul văii către sud şi urcăm pe valea mărginită la est de Colţul Bălăceni şi la vest de Culmea şi Vf. Slănina. Urcăm susţinut un prag şi ajungem în creasta principală în Fereastra Mare a Sâmbetei.

Chiar lângă Cabana Valea Sâmbetei, un indicator pentru poteca spre chilia părintelui Arsenie.

Fix la jumătate, ca timp.

Salvamont Cabana Valea Sâmbetei.

Imediat după Cabana Valea Sâmbetei, poteca străbate o morenă glaciară imensă, cu aspect haotic.

Mai sus de ea valea devine mai plăcută.

Peisajul alpin de pe Valea Sâmbetei.

O separare de trasee.

Privind în urmă, de la baza căldărilor superioare.

Cabana Valea Sâmbetei și Depresiunea Transilvaniei.

Zona în care Muchia Drăgușului se inserează în creasta principală.

A doua separare de trasee.

Fereastra Mare a Sâmbetei, între Colțul Bălăceni și Vf. Slănina.

Colțul Bălăceni.

Vârful Slănina.

Ieșirea în Fereastra Mare a Sâmbetei

Ultimul efort înainte de ieșire în Fereastra Mare.

Căldarea La Fereastra Mare a Sâmbetei

În Fereastra Mare a Sâmbetei.

Vedere din Fereastra Mare a Sâmbetei spre Mănăstirea Sâmbăta de Sus și localitatea Drăguș.

Vedere din Fereastra Mare a Sâmbetei spre Cabana Valea Sâmbetei.

Colțul Bălăceni.

În dreapta-sus, Vf. Dara, ținta drumeției noastre.

Traseul Fereastra Mare a Sâmbetei – Vf. La Fundu Bândei – Vf. Dara – Vf. Hârtopu Darei

Traseul are marcaj Bandă Roșie (până sub Vf. La Fundu Bândei); distanța este de aproximativ 6 km. Timpul aproximativ este de 2:30-3.00 h.  

Din Fereastra Mare a Sâmbetei urmăm spre est traseul de creastă cu marcaj Bandă Roșie. Trecem pe rând pe la sud de vârfurile: Colțul Bălăceni, La Cheia Bândei, Vf. lui Mogoș, Urlea, de unde poteca cotește larg spre sud. Străbatem custura dintre Căldarea Bândea și Căldarea Urlea, pe sub fața vestică a vârfului Iezerului (2429 m) și ajungem sub Vf. La Fundu Bândei. De aici părăsim marcajul BR și cotim la dreapta (vest) pe o potecă vizibilă, fără marcaj turistic, dar cu momâi din loc în loc. După ce depășim Vf. La Fundu Bândei, urmează un jgheab structural oblic pe versant (sau scochină glacio-nivală) care ne scoate exact în mica înșeuare dintre vârfurile Dara și Hârtopu Darei, aflate la o distanță de aproximativ 400 distanță unul de celălalt. Dacă aveți noroc de vizibilitate bună, de aici se pot vedea Masivul Iezer-Păpușa și creasta Pietrei Craiului.

Creasta principală între Fereastra Mare a Sâmbetei și Vf. Urlea.

Pe creasta principală, aproape de Fereasta Mare a Sâmbetei.

Vâlcele abrupte spre Căldarea Mare a Sâmbetei.

Vâlcele de concentrare a avalanșelor în timpul iernii.

Tipic pentru creasta principală: versantul nordic abrupt, iar cel sudic mai domol.

Aflăm că din acest punct mai avem 14 ore până în Piatra Craiului.

Spre Portița Lacului și Vf. Iezerului.

Portița Lacului.

Privind în urmă spre Vf. Urlea

Vf. Dara în partea centrală a imaginii.

Lacul Bândea.

Spre Vf. Fundu Bândei.

Vf. Dara

Lacul Urlea

Căldarea Urlea

Panou informativ despre grupurile de rezistență anticomunistă din M. Făgărașului.

Jgeabul oblic, cu aspect de scochină glacio-nivală.

Al doilea panou informativ despre grupurile de rezistență anticomunistă din M. Făgărașului, amplasat chiar în mica înșeuare dintre Vf. Dara și Hârtopu Darei.

Căldările Hârtoapele Leaotei.

Vf. Hîrtopu Darei.

Vf. Dara

Privind dinspre Vf. Dara spre Vf. Hârtopu Darei.

Drumul înapoi: Dara - Vf. La Cheia Bândei - La Cruce - Cabana Valea Sâmbetei

Întoarcerea spre Cabana Valea Sâmbetei o poți face parțial în circuit, în aprox. 4 h. De sub Vf. La Cheia Bândei, părăsești marcajul Bandă Roșie, de creastă și intri pe marcajul Punct Roșu, care coboară spre nord și ocolește Căldarea Mare a Sâmbetei pe la nord. Se unește în final cu marcajul Triunghi Roșu, la baza acestei căldări - varianta pe care ai urcat.

Coborârea pe PR, peste Vf. Cheia Bândei.

Muchia Drăgușului printre nori.

Căldările Răcorelelor

Partea finală din Muchia Drăgușului. Vf. Gălășescu, Portita Dragusului (2 358 m), Vf. Portiței și Vf. Răcorelelor, care se continuă spre est cu Muchia Dracului.

Vf. Colțul Bălăceni.

Coborârea pe PR, cu Colțul Bălăceni în fundal.

Cascadă pe Pârâul Ferăstrăul, care coboară dinspre Căldarea Răcorelelor de Jos.

Cascade pe Pârâul Răcorelelor (De Sus)

Mărțișor (Geum montanum)

Omag. Frumos dar mortal.

Bistorta officinalis

Clopoței  (Campanula Rotundifolia)

Rhododendron - bujor de munte.

Bifurcația PR-TA

Bifurcația TR-PR

Impresii despre traseul Complexul Turistic Sâmbăta de Sus - Vf. Dara

Imediat ce ai ieșit din pădure, spre Cabana Valea Sâmbetei, te întâmpină un peisaj alpin autentic cum în puține locuri poți vedea. Fereastra Mare a Sâmbetei, străjuită de vârfurile Colțul Bălăceni și Vf. Slănina este cea mai frumoasă fereastră carpatică. De-a lungul traseului poți găsi toată gama de forme ale reliefului glaciar: circuri, văi glaciare, custuri, căldări glaciare suspendate, umeri glaciari, morene, roci mutonate, blocuri eratice.

Un alt sector fascinant este custura dintre vârfurile Urlea și La Fundu Bândei. De aici poți admira spre est Căldarea Urlea, cu frumosul ei lac Urlea, iar spre vest Căldarea Bândei, cu propriul ei lac glaciar mai mic. De pe Vf. La Fundu Bândei se poate vedea pitoreasca căldare Hârtoapele Leaotei, presărată cu mici lacuri glaciare separate de spinările de berbeci (roches moutonnées în franceză).

Probabil că Valea Sâmbetei se poate compara ca frumusețe, în Munții Făgărașului, cu zona Valea Rea - Stâna lui Burnei. Cred că frumusețea acestor locuri nu este vreo căldare glaciară sau vreun vârf anume. Frumusețea e la fiecare pas, în fiecare floare, în orice sunte de izvor, în prietenii cu care mergi, în aerul pe care îl respiri. Dacă multe aspecte pot fi spuse prin cuvinte sau arătate prin imagini, toate aspectele frumoase ale unei drumeții se pot vedea și simții doar acolo, pe potecile munților. Deci, să ne întâlnim cu bucurie pe potecile din munții noștri!

Valea Sâmbetei, amonte de cabană.

Cabana Valea Sâmbetei.

Spre Fereastra Mare, de la Cabana Valea Sâmbetei.

Valea Sâmbetei, o vale superbă.

Spre Fereastra Mare, de la Cabana Valea Sâmbetei.

Spre Colțul Bălăceni, de la Cabana Valea Sâmbetei.

Coborârea de la Cabana Valea Sâmbetei.

Acumularea de material divers în urma avalanșei.

Trecerea peste Valea Sâmbetei.

Aproape de bariera de pe Valea Sâmbetei.

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, descoperind zona Valea Sâmbetei – Vârful Dara, cu Harta de drumeţie a Munţilor FĂGĂRAŞ ediţia a 3-a

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.