Munții Rodnei - drumeție prin lumea de piatră și flori

De ce ar trebui să facem o drumeție în Munții Rodnei:

• pentru că sunt cei mai înalți munți din Carpații Orientali;
• pentru e vedea singurul lac glaciar al cărui contur se aseamănă cu cel al hărții României;
• pentru a vizita una dintre cele mai înalte cascade din țară;
• pentru a fi martor la spectacolul roz al rododendronului înflorit.

Vf. Pietrosul Rodnei, 2303 m, cel mai înalt vârf din Carpații Orientali. Foto: Ovidiu Culda

Iezerul Pietrosului, cu conturul asemănător hărții României. Foto: Ovidiu Culda

Cascada Cailor, una dintre cele mai înalte cascade din România. Foto: Ovidiu Culda

Luna iunie, cea în care înflorește rododendronul în Munții Rodnei.

Dacă ești în căutarea unei experiențe memorabile în mijlocul naturii, atunci Munții Rodnei sunt destinația perfectă pentru tine. În această prezentare, vom explora împreună locuri care merită vizitate și trasee care merită parcurse. Dacă ești un iubitor al drumețiilor, atunci Munții Rodnei sunt locul perfect pentru tine. Acești munți oferă o varietate de trasee turistice, care se potrivesc tuturor nivelurilor de dificultate.

Un traseu ușor este cel care duce spre Cascada Cailor. Foto: Ovidiu Culda

Un traseu dificil este cel care duce spre Vf. Pietrosul Rodnei. Foto: Ovidiu Culda

De la urcarea unor vârfuri de peste 2000 m, până la plimbări ușoare prin păduri de conifere și vizitarea lacurilor glaciare, există ceva pentru toată lumea. De asemenea, poți explora satele tradiționale din zonă sau poți vizita monumentele istorice și culturale din apropiere.

Localitatea Șanț, fosta Rodna Nouă, o localitate pitorescă de la poalele Munților Rodnei.

Munții Rodnei nu sunt doar o destinație de vacanță de vară - acești munți oferă și o gamă largă de activități de vară sau de iarnă pentru toată familia. De la drumeții și ciclism până la sporturi de iarnă, cum ar fi schiul, snowboarding-ul și drumețiile cu rachete de zăpadă, poți alege opțiunea care ți se potrivește cel mai bine. În plus, poți savura delicioasa bucătărie locală și să te relaxezi în spa-urile locale după o zi plină de aventură.

Orașul Borșa, la poala nordică a Munților Rodnei. Foto: Cosmin Aldea.

Complexul Turistic Alpina Blazna.

În iunie, uneori, zăpezile persistă. Foto: Steli Morar.

Munții Rodnei o destinație populară

Munții Rodnei sunt o destinație populară pentru turiști și iubitorii de natură, datorită traseelor turistice variate și spectaculoase.

Munții Rodnei văzuți din Borșa. Foto: Cosmin Aldea.

Spre Vf. Pietrosul Rodnei

Printre cele mai populare se numără traseul ce duce la vârful Pietrosul Rodnei, care are o altitudine de 2303 metri și oferă o priveliște impresionantă asupra întregii zone. Traseul urmează marcajul Bandă Albastră.

Traseul spre Vf. Pietrosul Rodnei trece pe lângă Iezerul Pietrosului. Foto: Ovidiu Culda.

Regele Mihai la Iezerul Pietrosului

În anul 1939 prințul Mihai I (viitorul rege Mihai I), aflat în vizită la Borșa, însoțit de academicianul Dimitrie Gusti, află că există un lac care are forma României. Astfel, viitorul rege, a urcat și a îngenuncheat pe malul lacului Iezerul Pietrosului.  

Căldarea Iezerului Pietrosului. Foto: Ovidiu Culda.

Vf. Pietrosul Rodnei. Foto: ​​​​​​​Ovidiu Culda.

Abrupturi lângă Vf. Pietrosul Rodnei. Foto: ​​​​​​​Ovidiu Culda.

Vf. Pietrosul Rodnei și poteca în zig-zag. Foto: ​​​​​​​Ovidiu Culda.

Un alt traseu popular este cel care duce la Lacul Lala Mare, un lac glaciar situat la o altitudine de 1700 de metri, într-un cadru natural deosebit. Frumoase sunt și lacurile glaciare numite Tăurile Buhăescu sau Tăul Știol.

Tăurile Buhăescu. Foto: ​​​​​​​Ovidiu Culda.

Tăul Știol, văzut din dronă. Foto: Cosmin Aldea.

De asemenea, traseul ce duce la Cascada Cailor este o opțiune interesantă pentru cei care doresc să exploreze natura din Munții Rodnei.

Cascada Cailor. Foto: ​​​​​​​Ovidiu Culda.

Principala poartă de acces în Munții Rodnei este stațiunea Borșa desigur, însă nu sunt de neglijat nici traseele care pornesc din pitoreștile localități din sud, de pe valea Someșului Mare: Parva, Anieș, Rodna sau Șanț. 

Orașul Borșa. Foto: ​​​​​​​Cosmin Aldea.

Orașul Borșa. Foto: ​​​​​​​Cosmin Aldea.

Vf. Pietrosul Rodnei văzut de la Borșa. Foto: ​​​​​​​Cosmin Aldea.

În acest articol am ales să vă prezentăm un astfel de traseu, mai discret, mai puțin aglomerat, care urcă din Localitatea Șanț spre Vf. Ineuț.

Localitatea Șanț văzută de pe poteca spre Vf. Ineuț.

Cruce Albastră Localitatea Șanț-Vf. Ineuț

Someșul Mare - fragmente de istorie

Traseul Cruce Albastră pornește din valea Someșului Mare. Vreme de aproape cinci secole Valea Rodnei (valea Someșului Mare), Valea Bistriței Aurii sau Valea Vișeului,  precum și pasurile din apropiere (Rotunda, Suhard, Prislop) au fost martorele numeroaselor incursiuni tătare, începând cu marea invazie mongolă din 1241, cea care a distrus Rodna și până la legendara Bătălie de la Prelucă Tătarilor din 1717. Amintirea acelor vremuri este evocată de numeroasele toponime care includ denumirea „tătaru”.

Caseta tehnică

Dificultate: mediu; distanță: 11,5 km; durata: 4:45 – 6:45 h; urcare: 1777 m; coborâre: 165 m.

Cruce Albastră spre Vf. Ineuț.

Descrierea traseului

Traseul Cruce Albastră porneşte din centrul localităţii Şant, pe uliţa aflată în faţa sediului Poliţiei. Pentru început înaintăm printre case; ulterior acestea rămân în urmă, iar noi urcăm uşor pe drumul de acces către Complexul Turistic Alpina Blazna. Cu aproximativ 300-350 de m înainte de bannerul care anunţă 3 km până la complexul turistic ne înscriem pe o potecă foarte înierbată. Părăsirea drumului şi intrarea pe potecă nu e semnalizată ca atare, iar marcaj în apropiere nu mai există. Totuşi, drumeţul poate avea ca reper liziera şi stâlpii de curent. Înscris pe acea potecă va putea urmări destul de uşor traseul ce scurtează serpentinele drumului. Din când în când mai apare şi câte un marcaj turistic, însă şters. A doua intersectare a drumului ne scoate la intrarea în complexul turistic.

Localitatea Șanț și Munții Bârgăului.

Localitatea Șanț și Complexul Turistic Alpina Blazna.

Trecem pe lângă unitatea de cazare aflată aici şi continuăm pe partea dreaptă a pârtiei de ski. După aproximativ 15 minute suntem în faţa Cabanei Diana (a lui Dorel), singura cabană turistică aflată pe vreo culme sudică în Munţii Rodnei. La doar câţiva zeci de metri înspre vest, faţă de perimetrul cabanei, se află un izvor. Urcuşul nostru continuă pe drumul aflat în dreapta pârtiei de ski. Înainte de ultima parte a urcării spre şaua aflată în nordul Vârfului Stăniştea, avem posibilitatea să ne refacem proviziile de apă. O primă răsplată a efortului nostru o vom avea în şaua amintită mai sus, acolo unde vedem Muntele Curăţel, piramida Corongişului, dar şi trio-ul din creastă (Roşu, Ineuţ, Ineu).

Cabana Diana.

Vf. Heniul Mare, 1611 m, cel mai înalt din M. Bârgăului.

Măgura Mare 1188 m și localitatea Rodna.

Trei frați pătați

Piciorul cocoșului

Apres ski-ul pârtiei Alpina Blazna, din păcate distrus.

Vf.  Corongiș.

Vf. Ineuț, ascuns în nori.

Stâna Poiana Rorundă.

Poteca însoţită de crucea albastră intră pentru scurt timp în pădure. Pentru a putea depăşi o zonă cu nişte stânci mai mari vom urca treptele unei scări de lemn, la capătul cărora vom ajunge într-un punct de belevedere. Tot prin pădure vom înainta şi în următoarele minute. Astfel câştigăm altitudine şi metru cu metru suntem tot mai aproape de creastă. După ieşirea din pădure vom avea la dispoziţie o scurtă porţiune ceva mai plată înainte de Vârful Cobăşel. Trecem pe lângă o troiţă de piatră, după care urmăm poteca care urcă în zig-zaguri Cobăşelul.

Sector de conifere înainte de urcarea pe Vf. Cobășel.

De sub Vf. Cobășel spre vest.

Cai liberi sub Vf. Cobășel.

Peste culmi, spre vest.

Ghințură cupă.

Rododendron pe Vf. Cobășel.

Rododendronul, floarea lunii iunie.

O cruce de Piatră lângă Vf. Cobășel.

Jneapăn pe Vf. Cobășel.

Urcarea spre Vf. Roșu.

De pe Cobăşel avem în faţă ultima pantă care trebuie urcată pentru a ajunge pe Vf. Roşu. Vârful Roşu cu ai lui 2113 m, reprezintă extremitatea estică a trioului Ineu-Ineuţ-Roşu, însă nu face parte din traseul principal al crestei.

Pulsatilla alpina.

Degetăruț pitic.

De pe el vom coborî într-o şa care are unele porţiuni destul de înguste, periculoase pe timp de iarnă, deoarece aici se pot forma mari cornişe. Poteca atât de clară se va pierde uşor în momentul în care începem să urcăm către Ineuţ. Rămâne să urmăm nişte poteci mai slab vizibile, înierbate. Apariţia unor lespezi, prevesteşte apropierea de 2222 m ai Ineuţului. Aici intersectăm marcajul de creastă (BR) ce vine dinspre nord, din Pasul Rotunda.

Vf. Roșu.

Continuarea de pe Vf. Roșu spre Vf. Ineuț, are caracter alpin.

Creasta spre Vf. Ineuț.

Un alt traseu pe care se poate ajunge pe Vf. Ineuț este cel marcat cu Bandă Roșie, din Pasul Rotunda.

Cu peisaje naturale uimitoare și așezări pitorești la poalele lor, Munții Rodnei merită cu siguranță să fie incluși în lista dumneavoastră de destinații de vacanță. Vă încurajăm să planificați o călătorie în acești munți minunați și să vă bucurați de frumusețea lor unică.

Sperăm că v-a plăcut acest articol și v-a dat inspirație pentru ture pline de aventuri plăcute, descoperind Vârful Ineuț cu cu harta de drumeție a Munţilor Rodnei ediţia a 3-a

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar