Pe creasta Nemirei, aproape de stațiunea Slănic-Moldova

Munții Nemira - cadru geografic

Munții Nemira sunt o grupă muntoasă a Carpaților Moldo-Transilvani, aparținând de lanțul muntos al Carpaților Orientali, cu altitudini relativ modeste, dar încă sălbatici. Însuși numele dat de poporul maghiar “Nemere (Nemira în limba română) după o legendă (Cerbul fermecat) indică prezența unui bogat fond cinegetic. De altfel, culmi importante din masiv poartă denumiri ale diferitelor specii pregnante în acel areal: Culmea Căprioarei, Culmea Ursului etc.

Cele mai înalte piscuri sunt Vârful Nemira Mare (1.649 m), Nemira Mică (1629 m) și Șandru Mare (1640 m), care se evidenţiază pe culmea principală, în sectorul ei nordic, cu păduri dese întrerupte de poieni largi. Culmea principală are o lungime de peste 30 km pe direcţia sud-nord.

Creasta  Munților Nemira - Andrei Pahomi

Sectorul sudic al culmii principale “cade” domol spre Pasul Oituz (limita cu Munţii Vrancei) și mai abrupt spre bazinele văilor Lemnia și Estelnic, din județul Covasna. Din sectorul nordic al culmii principale se desprind către est picioare, unele lungi de 10-15 km, numite Plaiurile Nemirei (Plaiul Ciungetului, Plaiul Rugetului, Dosul Ciungetului etc).

Coborâre spre culmea Plaiul Ciungetului - Andrei Pahomi

Între culmile secundare amintim aliniamentul “Mihalţ - Răchitiş”, desprins din culmea principală (sub Vf. Capul Vitei), culme care desparte bazinul Trotuşului de cel al Oltului, culmea Muntele Mic - Caraslău, care se evidențiază între bazinele Slănicului și Oituzului, Culmea Bașca, răsărită între doi afluenți importanți ai Văii Uzului (Bașca și Bărzăuța), și culmile nord-vestice ce fac trecerea spre Munții Ciucului, respectiv Munții Repatului, Ciutacoș, Capoţag și Bobișca.

Pe Ceangău privind spre Vârful Capul Vitei - Andrei Pahomi

Vedere spre Tabara Valea Uzului, la urcare pe Culmea Basca

Pe cărările sălbatice și încărcate de istorie ale acestor munți., încă sunt vizibile urmele liniei frontului din Al Doilea Război Mondial (tranșee, muniție, proiectile etc).

Farcu Mare -  urmele tranșeelor din Primul Război Mondial - Andrei Pahomi

Tranșee pe latura nordică a Vârfului Șandru Mare - Andrei Pahomi

Vârful Nemira Mare - rămășițele unei tranșee - Andrei Pahomi

Vârful Farcul Mic - Tubul unui proiectil - Andrei Pahomi

Culmea principală a Munților Nemirei este inclusă în Rezervaţia naturală Plaiurile şi Stâncăriile Nemirei, care adăpostește o populație bogată de carnivore: urs brun, lup, râs, vulpe, jder, veverițe, dar si căpriori, cerbi, porci mistreți etc.; păsări diverse: acvilă de munte, uliu,, șoimi, cocoș de munte, huhurez, pițigoi etc.; și plante ocrotite: papucul doamnei, floarea reginei, clopoţel, tufărişuri alpine, rhododendron etc.

Vf. Nemira Mică vîzut de sub Nemira Mare - Alexandra Pușcașu - Blogul de Călătorii

Alte rezervații importante sunt Tinovul Apa Roşie, Tinovul Apa Lină, Rezervaţia botanică Tinovul Kicsi Romlásmező (Rupturile Mici), Rezervaţia forestieră Pădurea Izvorul Alb, Rezervaţia geologică Tuful de la Valea Uzului, Tuful de la Falcău, Rezervaţia de arini Dofteana, Rezervaţia faunistică Lacul Bălătău ș.a. 

Rezervația Tinovul Apa Lina, cu specii interesante de broască - Tibor Sos

Broasca râioasă brună - Tibor Sos

Șopârla de munte - Tibor Sos

Pe lângă acestea merită descoperite Bălțile Nemirei, Cascada Slănic, Cascada Caraslău, Barajul și lacul de acumulare Poiana Uzului, stațiunea și izvoarele minerale din Slănic - Moldova, Castelul familiei Ştirbei din Dărmăneşti, așezarea civilă și castrul roman de la Breţcu etc.

Bălțile Nemirei - Andrei Pahomi

Cascada Caraslau

Accesibilitate

Accesul auto spre traseele din Munţii Nemira se poate face din toate direcțiile:

-dinspre Dărmăneşti (localitatea Sălătruc) sau din zona Barajul Poiana Uzului 

-dinspre comuna Dofteana sau din Slănic Moldova (din staţiune şi zona popasului turistic)

-din comuna Oituz (localitatea Poiana Sărată) și Pasul Oituz 

-din judeţul Covasna (comunele Lemnia, Breţcu, Estelnic și dinspre Valea Cașin

Traseele din Munţii Nemira atrag iubitorii de munte datorită peisajelor sălbatice. Dintre ele, traseele spre creasta pincipală sunt cele mai uzuale:

-Bandă Albastră - traseul principal de creastă Slănic Moldova - Valea Uzului

-Cruce Albastră - legătura Slănic Moldova - Vf. La Cireș - Șaua Nemirei

-Bandă Galbenă - legătura Slănic Moldova - Plaiul Ciungetului - Valea Uzului (Sălătruc), cu acces sub Vf. Nemira Mare, pe la Bălțile Nemirei, pe marcaj Cruce Galbenă

-Cruce Roșie - legătura Cantonul Silvic Apa Roșie - Vf. Șandru Mare

Traseele pe culmile secundare au marcaje vechi și poteci mai puțin umblate însă nu trebuie neglijate: 

-Bandă Roșie - legătura Munții Ciucului - Pasul Oituz, peste Repatu Mare și sectorul sudic al crestei principale: Vf. Boca (Bacău) - Vf. Ghepar - Vf. Ceangău - Vf. Capul Vitei

-Cruce Roșie - legătura Repatu Mare - tabăra Valea Uzului, peste Culmea Bașca

-Punct Roșu - legătura Lemnia de Sus - Vf. Șandru Mare, peste Culmea Strigoaiei

-Punct Roșu - circuit Estelnic - Piatra Astag - Obârșia Apa Lină

Staţiunea Slănic Moldova, “Perla Moldovei”

Slănic-Moldova este una dintre cele mai vechi și cunoscute stațiuni montane din țară, numită adesea “Perla Moldovei”, cu clădiri istorice, un cazino care tronează în mijlocul stațiunii, detalii arhitecturale superbe, sculpturi, izvoare minerale carbogazoase, alcaline, sulfuroase etc. Denumirea de Slănic vine de la râul Slănic - ,,Slatini” = ,,Pârâul Sărat” în slava veche.

Din prisma acestor aspecte, Slănic-Moldova întrunește toate condițiile climaterice pentru a oferi oportunități de relaxare şi refacere a sănătăţii, fiind o stațiune importantă care deservește în special municipiul Bacău. 

Cazinoul a fost ridicat de către meșteri italieni împreună cu cei de pe Valea Slănicului, între anii 1892-1894, având la bază stilul ,,Art Nouveau”, cu influențe neorenascentist și neoromânesc.

Cazino Slănic-Moldova - Alexandra Pușcașu - Blogul de Călătorii

Izvoarele de ape carbonate, bicarbonatate, ușor sulfuroase, au fost descoperite încă din anul 1801. În 1877 au apărut primele instalații balneare.

Dacă timpul ne permite, în zona Slănic-Moldova putem realiza câteva drumeții interesante:

-circuitul celor 300 de scări, care urcă pe pantele muntelui Dobru, cu priveliști spre creasta principală a Munților Nemira și bazinul Slănicului, marcaj Triunghi Roșu

Pe traseul „300 de Scari”

-putem urca pe platoul de sub Vârful Cerbului, loc panoramic situat deasupra stațiunii Slănic-Moldova, un traseu de promenadă marcat cu Punct Roșu

Belvedere spre Slănic-Moldova - Alexandra Pușcașu - Blogul de Călătorii

-circuit pe pantele muntelui Cerbu, marcaj Triunghi Albastru. Dacă înaintăm în liniște putem avea șansa să vedem căprioare, veverițe sau chiar cerbi. 

Partia de schi Nemira, sub Vf. Cerbu

-putem urca prin pădure spre Șaua Păltinișului, cu vederi spre culmile împădurite ale vârfurilor înconjurătoare (Cerbu, Păltiniș, Iancu etc) - marcaj Cruce Albastră

La coborâre spre localitatea Harja

-putem vizita cascada Slănic și izvoarele minerale frumos amenajate

Izvorul 10 - Andrei Ungureanu

La nord de staţiune se ridicã, cu pante puternice, muntele Pufu și Plaiul Slănic care ne despart de Valea Dofteana, unde se află Parcul Dendrologic Dofteana-Haghiac, cu o colecție de peste 660 de specii şi varietăţi de arbori.

Slănic Moldova - Culmea Căprioarei - Şandru Mare - Șaua Nemirei - Vf. La Cireș - Slănic 

După cum se vede, nu este nevoie să căutăm vârfuri înalte și trasee anevoioase pentru a ne bucura de natură. Și munții mai modești au magia lor, prin păduri și pe poteci de munte.

Din Stațiunea Slănic Moldova urcăm spre Vf. Șandrul Mare, aprox 4 h.

Urcarea spre Culmea Căprioarei - Andrei Pahomi

Spre Culmea Caprioarei - Andrei Pahomi

Pe Culmea Căprioarei, spre Vf Șandru Mare - Andrei Pahomi

Deviere spre Șandru Mare, marcaj Punct Albastru - Alexandra Pușcașu - Blogul de Călătorii

În zona vârfului Șandrul Mare, avem două opțiuni de a înnopta: Refugiul Unguresc sau Refugiul Șandru, mai rudimentar. 

Refugiul Unguresc - Andrei Pahomi

Refugiul Șandru Mare - Alexandra Pușcașu - Blogul de Călătorii

Vârful Şandru Mare (1640 m) este descoperit şi oferă privelişti în special spre est, cu pădurile de amestec, văile Slănicului şi Dofteana. La orizont, apare Depresiunea Dărmăneşti şi Munţii Berzunţi. Intrăm astfel în zona înaltă din Munţii Nemira, vârful Șandru fiind al doilea ca înălțime din masiv.

Răsărit pe Vf. Șandru Mare - Andrei Pahomi

De la Vf. Șandrul Mare continuăm spre Vf. Nemira Mică, până în Șaua Nemirei aprox. 3 h. Din Șaua Nemirei putem ataca pantele Vf. Nemira Mică (1627 m).

Traseul devine mai accesibil deoarece poteca Bandă Albastră nu însoţeşte culmea, ci ocoleşte vârfurile prin vest (până după Nemira Mare).

Spre Șaua Nemirei - Andrei Pahomi

 Vf. Nemira Mica spre Nemira Mare - Andrei Pahomi

Din Șaua Nemirei, ca să revenim în Slănic - Moldova, traversăm Vf. La Cireș, pe marcaj Cruce Albastră aprox 4,5 - 5 h.

Coborarea din creasta Nemirei - Andrei Pahomi

Coborârea pe Cruce albastră - Andrei Pahomi

Spre Vf. La Cireș - Andrei Pahomi

De sub Vf. La Cireș, continuăm pe la izvoarele Văii Puhu înapoi spre stațiunea Slănic - Moldova aprox. 1.5 h

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru un viitor concediu activ, descoperind stațiunea Slănic - Moldova și atracțiile din zonă cu harta de drumeție MN27 - Harta de drumeţie a Munţilor NEMIRA

Redactare și format: Manu Muntomanu

Photo Credit: © Andrei Pahomi, Alexandra Pușcașu & more

Nemira Mica spre Nemira Mare - Andrei Pahomi