Peisaje de iarnă în masivele din centrul Meridionalilor

Grupele centrale ale Carpaților Meridionali

Panoramă a Munților Parâng surprinsă din Munții Lotrului.

În grupele centrale ale Carpaților Meridionali se află cele mai impunătoare culmi ale Carpaților românești.  Acestea sunt cuprinse între Valea Dâmboviței și Valea Jiului, incluzând grandioasa grupă Făgăraș și întinsa grupă Parâng, separate de singura vale transcarpatică a Meridionalilor – Valea Oltului, cea care și-a sculptat aici un defileu de o frumusețe răpitoare.

Panoramă a Munților Făgărașului surprinsă din Munții Cindrel.

Printre masivele montane remarcabile pe care vi le propunem să le descoperiți în imagini se numără Munții Făgăraș, Munții Parâng, Munții Cindrel, Munții Șureanu și Munții Lotrului. Peisajele devin și mai fascinante prin perspectivele surprinse din munții vecini asupra acestor masive și, la rândul lor, prin priveliștile oferite de acestea asupra împrejurimilor.

Munții Făgărașului fotografiați din Depresiunea Făgărașului.

Munții Parâng fotografiați de pe Vârful Șureanu.

Munții Șureanu și Lacul Oașa fotografiate din Munții Cindrel.

Munții Lotrului fotografiați din Munții Cindrel.

Grupa Munților Făgărașului

Grupa Făgărașului are în nordul său impunătorii Munți ai Făgărașului, ce formează cea mai lungă, mai înaltă și mai sălbatică creastă montană cu aspect alpin din România. Această creastă spectaculoasă adăpostește opt dintre cele treisprezece vârfuri montane care depășesc altitudinea de 2500 de metri din Carpații românești. Pentru pasionații de drumeții montane, inclusiv pentru cei cu o experiență medie în condiții de iarnă, se remarcă traseele ce duc spre vârfurile Vânătoarea lui Buteanu, Șerbota și Scărișoara, oferind priveliști de neuitat și provocări memorabile.

Creasta Munților Făgărașului.

Pe Vârful Vânătoarea lui Buteanu se poate ajunge urmând traseul marcat cu Triunghi Albastru: Lacul Bâlea - Şaua Capra - Vf. Vânătoarea lui Buteanu (2507 m). Atât acest vârf, cât și Vârful Capra (2494 m), aflat în imediata apropiere, oferă panorame de o frumusețe impresionantă, dezvăluind perspective spectaculoase asupra crestei dramatice a Munților Făgăraș. Această rută este o invitație pentru pasionații de drumeții să exploreze splendoarea alpină a regiunii.

Zona Vârfului Vânătoarea lui Buteanu fotografiată din Depresiunea Făgărașului.

Urcarea cu telecabina de la Bâlea Cascadă.

Sosirea telecabinei la Bâlea Lac.

Complexul turistic de la Lacul Bâlea.

Urcarea din Șaua Capra spre Vârful Văiuga.

Un peisaj magnific ne înconjoară.

Urcarea spre Vârful Vânătoarea lui Buteanu.

Pe Vârful Vânătoarea lui Buteanu.

Munții Bucegi fotografiați de pe Vârful Vânătoarea lui Buteanu.

Vârful Capra.

Vârful Moldoveanu fotografiat de pe Vârful Vânătoarea lui Buteanu.

Vârful Negoiu fotografiat de pe Vârful Vânătoarea lui Buteanu.

Pe Vârful Șerbota se poate ajunge urmând traseul marcat cu Bandă Albastră: Cabana Negoiu - Muchia Şerbota - Vf. Şerbota (2331 m). Traseul oferă spectaculoase vederi asupra Vârfului Negoiu și a împrejurimilor sale.

Vârfurile Negoiu și Șerbota fotografiate din Depresiunea Transilvaniei.

Cariera Porumbacu - punct de plecare spre Cabana Negoiu.

Cabana Negoiu - bază de ascensiune spre vârfurile Negoiu și Șerbota.

Muchia Șerbota văzuta de la Cabana Negoiu.

Urcarea spre Muchia Șerbota.

Pe Muchia Șerbota.

Vârful Negoiu văzut de pe Muchia Șerbota.

Vedere de pe Vârful Șerbota spre vest, cu vârfurile: Boia, Ciortea, Scara, Budislavu, Suru.

Pe platoul Scărișoara se poate ajunge urmând traseul marcat cu Cruce Galbenă: Cabana Bârcaciu - Culmea Scărişoara - Şaua Scării. Perspectivele supra vârfurilor învecinate sunt unice: Vârful Scara, Vârful Budislavu, Vârful Ciortea și Vârful Boia își etalează versanții abrupți, și culmile impunătoare. Totuși, cea mai spectaculoasă priveliște rămâne cea asupra Vârfului Negoiu, al doilea cel mai înalt vârf al României, care domină peisajul cu măreția sa emblematică, completând tabloul fascinant al Munților Făgăraș.

Poiana Neamțului - punct de pornire spre Cabana Bârcaciu.

Cabana Bârcaciu - bază de ascensiune spre Vârful Scara.

Vedere de pe Culmea Scărișoara spre Vârful Negoiu.

Vârful Negoiu.

Vârful Scara.

Vedere aeriană din zona Culmii Scărișoara.

Fereastra Mare a Sâmbetei poate fi atinsă urmând traseul marcat cu Triunghi Roșu, care urcă pe pitoreasca Vale a Sâmbetei, trecând pe lângă Cabana Valea Sâmbetei. Drumul dezvăluie priveliști impresionante către peretele nordic al Vârfurilor Gălășescu și al Colțului Bălăceni, dar și spre spectaculoasele căldări glaciare ale Răcorelelor și către Muchia Drăgușului, un adevărat spectacol al naturii montane.

Fereastra Mare a Sâmbetei văzută din Depresiunea Făgărașului.

Cabana Valea Sâmbetei - bază de plecare spre Fereastra Mare a Sâmbetei.

Vârfurile Gălășescu.

Colțul Bălăceni.

Urcarea spre Fereastra Mare a Sâmbetei.

Vedere din Fereastra Mare a Sâmbetei spre Vârful Dara.

Grupa Munților Parâng

Grupa Parâng este cea mai largă grupă a Carpaților Meridionali, fiind cuprinsă între Defileul Oltului și Defileul Jiului.

Munții Parâng fotografiați de pe Vârful Peleaga.

Munții Parâng

În Munții Parâng se găsește al patrulea vârf montan ca altitudine din România, Vârful Parângul Mare – 2519 m. Acesta este vârful pe care se poate ajunge cel mai greu dintre cele de peste 2400-2500 de metri ale Parângului, întrucât se găsește la mijlocul crestei principale. Un traseu care poate fi parcurs de către turiștii începători este cel spre Vârful Parângul Mic (2074 m), iar pentru turiștii cu o pregătire medie, Vârful Cârja (2405 m) sau chiar Parângul Mare (2519 m). Oricare dintre aceste vârfuri poate fi atins urmând traseul marcat cu Bandă Roșie, pornind din Stațiunea Parâng. Oricare dintre aceste vârfuri ne vor oferi perspective largi, spectaculoase, spre Munții Șureanu, Cindrel, Lotrului, Vâlcan, dar, mai ales, spre Munții Retezat.

Creasta Parângul Mic - Cârja.

Stațiunea Parâng - bază de plecare spre creasta Parângului.

Vârful Parângul Mic.

Creasta Vf. Parângul Mic - Vf. Scurtu.

Urcarea spre Vârful Cârja.

Vârful Parângul Mare văzut de pe Vf. Cârja.

Munții Retezat fotografiați din Munții Parâng.

Munții Făgăraș fotografiați din Munții Parâng.

Munții Cindrel

Munții Cindrel se remarcă prin plaiurile lor alpine generoase și priveliști impresionante ce se deschid spre masivele învecinate: Lotrului, Parâng, Făgăraș și Șureanu. Atracțiile din zonă sunt diverse: putem vizita stațiunea Păltiniș, cea mai veche stațiune montană din România, să ne bucurăm de schi pe pârtiile din Păltiniș sau la Arena Platoș, să explorăm împrejurimile pe schiuri de tură sau să optăm pentru o drumeție ce ne poartă până în zona alpină. Zona înaltă a masivului poate fi accesată din două direcții principale:

Munții Cindrel fotografiați din Munții Lotrului.

Dinspre Stațiunea Păltiniș: urmând marcajul Cruce Roșie: Staţiunea Păltiniş - Poiana Găujoara - Şaua Bătrâna, putem ajunge pe creasta principală a Cindrelului. De aici, marcajul Bandă Roșie ne ghidează mai departe, iar destinația poate fi aleasă în funcție de dorință: fie către Vârful Bătrâna (1911 m) fie către Vârful Surdu (1961 m). De pe aceste culmi, priveliștile spectaculoase către Munții Făgărașului și Munții Lotrului sunt o răsplată garantată pentru efortul depus.

Stațiunea Păltiniș - bază de plecare spre creasta Munților Cindrel.

Urcarea spre zona alpină se face prin frumoasele păduri de conifere.

Poiana Găujoara, punct intermediar spre golul alpin.

Vârful Bătrâna.

Vedere de pe Vârful Surdu spre Munții Făgărașului.

Frumoasele păduri ale Cindrelului.

Dinspre Cabana Oașa: urmând marcajul Bandă Roșie , traseul ne conduce către Vârful Cibanu (1885 m) sau Vârful Șerbota Mare (2007 m). De pe aceste culmi, panorama este impresionantă, dezvăluind priveliști spectaculoase către Munții Parâng și Munții Șureanu, Munții Retezat, ba chiar și spre Munții Apuseni, o adevărată desfătare pentru iubitorii de peisaje montane.

Cabana Oașa - bază de pornire spre vestul Munților Cindrel.

Lacul Oașa și Vârful lui Pătru fotografiate din vestul Munților Cindrel.

Spre Vârful Șerbota Mare - Munții Cindrel.

Vedere din Munții Cindrel spre Munții Retezat.

Vedere din Munții Cindrel spre Munții Parâng.

Vedere din Munții Cindrel spre Munții Șureanu.

Munții Bihor - „Acoperișul Apusenilor”.

Munții Șureanu

Munții Șureanu impresionează prin plaiuri alpine largi și priveliști deosebite către masivele învecinate: Parâng, Retezat, Lotrului și Cindrel. Accesul către zona lor înaltă se realizează pornind de pe Transalpina (DN 67C), continuând pe Drumul Județean (DJ 704), care leagă Barajul Oașa de Luncile Prigoanei, Poarta Raiului și Domeniul Schiabil Șureanu.

Lacul Oașa, situat pe traseul de acces spre zona înaltă a Munților Șureanu.

De la Luncile Prigoanei, de la Poarta Raiului sau direct de la Domeniul Schiabil Șureanu, se pot alege numeroase poteci ce urcă spre plaiurile alpine, unde frumusețea naturii se dezvăluie în toată splendoarea sa:

Luncile Prigoanei - Munții Șureanu.

Poarta Raiului - Munții Șureanu.

Domeniul Schiabil Șureanu.

• Triunghi Roșu: Luncile Prigoanei - Domeniul Schiabil Şureanu  – Cabana Șureanu
• Triunghi Roșu: Cabana Șureanu – Vârful Șureanu – Vârful Comărnicel

De pe oricare dintre aceste poteci putem urca până pe Vârful Șureanu (2059 m), un impresionant punct de belvedere care oferă priveliști spectaculoase către Munții Parâng și Munții Retezat, transformând fiecare pas într-o experiență memorabilă.

Munții Retezat fotografiați din apropierea Vârfului Șureanu.

Munții Parâng fotografiați de pe Vârful Șureanu.

Munții Cindrel fotografiați din Munții Șureanu.

Vârful Șureanu văzut din apropiere de Luncile Prigoanei

Munții Lotrului

Munții Lotrului – Din zona Pasului Tărtărău, pe Transalpina (DN 67C), putem porni într-o drumeție pe rachete de zăpadă sau pe schiuri de tură, explorând partea vestică a Munților Lotrului. Traseul ne conduce pe culmea principală, trecând pe la Vârful Piciorul Tâmpei (1831 m) și ajungând până în zona Vârfului Tâmpa (1800 m). De pe această culme, peisajele sunt de o frumusețe copleșitoare, deschizându-se perspective către Munții Cindrel, Munții Șureanu, Munții Parâng, dar și spre Munții Făgărașului și Munții Cozia.

Pasul Tărtărău - punct de pornire spre Munții Lotrului și Munții Șureanu.

Urcarea din Pasul Tărtărău spre Vârful Piciorul Tâmpei

Vedere din Munții Lotrului spre Munții Parâng.

Golurile alpine din Munții Lotrului și Munții Șureanu (Vârful lui Pătru).

Munții Cozia văzuți din Munții Lotrului.

În final, putem concluziona că, indiferent de masivul montan pe care îl alegem dintre cele menționate, vom avea parte de o tură de iarnă reușită, cu mișcare în aer liber și cu priveliști spectaculoase ce ne vor însoți pas cu pas, oferindu-ne o experiență de neuitat în mijlocul naturii.

Libertatea mișcării în natură.

Sperăm că acest articol ți-a stârnit curiozitatea și te va inspira să explorezi personal frumusețile culmilor din Meridionalii centrali cu hărțile de drumeție ale: Munților Făgărașului MN07 - Harta de drumeţie a Munţilor FĂGĂRAŞ ediţia a 4-a, Munților Parâng MN12 - Harta de drumeţie a Munților PARÂNG, Munților Cindrel MN23 - Harta de drumeție a Munţilor CINDREL și a Munților Șureanu MN22 - Harta de drumeție a MUNŢILOR ŞUREANU

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar