Despre măreția Pietrei Craiului e greu să vorbești în cuvinte. Această “lamă” tăioasă și abruptă de roci sedimentare, în special roci calcaroase, lungă de aproximativ 20 Km, cu pereți verticali, înalți de 400–650 m, fac din Masivul Piatra Craiului un colos al naturii, dar în același timp un obiectiv greu de atins, pentru drumeții mai puțin antrenați.
Obiective carstice ca Prăpăstiile Zărneștilor, izbucurile Fântânile Domnilor și Fântâna lui Botorog, La Zaplaz, Cerdacul Stanciului, Peștera Stanciului, Moara Dracului sau Marele Grohotiș atrag an de an cunoscători sau curioși dornici de a explora “Craii”, așa cum sunt ei alintați de majoritatea iubitorilor de munte.
Traseul nr. 1 Bandă Roșie face legătura între marcajul care vine din Munţii Făgăraş (traseul de creastă) și Șaua Grindului, aproape de baza Vârfului La Om (cel mai înalt din Piatra Craiului), care desparte Craii în Nordică și Sudica Pietrei Craiului.
Acest traseu este considerat unul din cele mai spectaculoase din munții noștri, oferind perspective frumoase atât din Valea Bârsa Groşeţului cât și din Șaua Grindului de unde se pot admira Bucegii, Leaota, Iezer-Păpușa și culoarul Rucăr-Bran. Suspendat parcă, flancat de pereții ce coboară abrupt spre Zaplaz, refugiul din Șaua Grindului și priveliștea de aici ne duc cu gândul pentru o fracțiune de secundă tocmai la Machu Picchu.
Traseul nr.1 este unul încărcat de istorie, el fiind explorat încă din anul 1888, când porțiunea denumită actual La Zaplaz a fost pentru prima dată marcată de Friedrich Deubel, o perioadă acest traseu (La Lanțuri - Șaua Grind) purtând numele de Drumul Deubel.
De la Cantonul Rudărița se străbate Valea Bârsa Groşeţului până la Cabana Plaiul Foii, principala bază către multe din traseele de pe flancul vestic al Pietrei Craiului, fost adăpost pentru grăniceri. În timp, cabana a devenit una dichisită, unde lemnul este la mare preţ, cu camere călduroase, dar care nu şi-a uitat istoria de cabană montană.
Se continuă în amonte pe Bârsa Tămaşului circa doi kilometri până la confluenţa Bârsei Tămaşului cu Pârâul Runcului, unde lăsăm în dreapta marcajele 3, 4, 5 care urcă pe Plaiul Mare. De aici se urmează firul Văii Spirlea cu un urcuş din ce în ce mai înclinat pe versantul stâng al văii. Ajungem curând la Refugiul Şpirlea situat la 1440 m altitudine pe Muchia Şpirlei. Observație: alimentaţi cu apă dacă aveţi nevoie, pentru că nu veţi mai întâlni deloc apă pe traseu. Există şi o inscripţie pe un butuc care spune “IA APĂ!“.
Până La Zaplaz traseul nu este dificil și poate fi făcut de începători cu mențiunea că urcușul este pe alocuri destul de susținut. De aici, urmează porțiunea cea mai tehnică a traseului, pe traseul La lanțuri care și-a căpătat renumele de cel mai dificil traseu marcat din România.
Ultimul set de lanțuri ne scoate în Șaua Grindului la intersecția dintre traseul sudic de creastă (3-4 ore pe marcaj punct roșu până la Șaua Funduri) în dreapta și cel nordic în stânga. Priveliștea este superbă, pe o parte se văd Munții Bucegi, iar pe cealaltă Făgărașul. Se poate înnopta la Refugiul din Șaua Grindului (Grind 2).
Comentarii