01MN08: Buşteni - Cabana Babele - Pietroşiţa

Platoul Bucegi a fost dintotdeauna preferatul amatorilor de drumeții mai mult sau mai puțin experimentați. Dacă cei dintâi aleg să îl parcurgă chiar și iarna, cu avânt înspre Vârful Omu și Bucșoiu, cei din urmă preferă să-l cutreiere vara, când ziua e mai lungă și se pot bucura în tihnă de peisaje. Acest traseu străbate pentru început porțiunea denumită Jepii Mici, apoi trece pe lângă Cabana Caraiman din pitoreasca Şauă Mică a Caraimanului, străbate Platoul Babele, ocolește Cimintirul Elefanților, traversează oaza de rexalaxe din zona Padina și ajunge pe curbele drumului auto de pe marginea lacului Bolboci. Un adevărat tur de forță în Munții Bucegi.
0

Trail Details [ro]

Dificultate
medium/hard
Distanţă
43,50km
Durată
17:00-18:00h
Urcare
1600m
Coborâre
1960m
Vârf
2190m

Tabs

Indicaţii de orientare

Traseul porneşte din Gara Buşteni pe DN1 spre sud şi urcă pe strada Telecabinei, până la staţia de telecabină. În continuare urcă pe drumul forestier şi în 10 minute suntem la intrarea în pădure. Lăsăm în stânga traseele 5 (punct roşu) şi 7 (triunghi albastru) şi începem să urcăm, pe potecă şi apoi cateva zeci de metri, pe un drum de TAF. Lăsăm drumul în dreapta (duce spre Apa Jepilor şi spre Baza Salvamont de la începutul Văii Spumoase) şi urcăm în serpentine spre stânga, pe versantul sudic al Văii Jepilor. În 20 de minute dăm de o scară de lemn şi un izvor. Aici găsim şi primul din cele 19 cabluri care ne însoţesc până la Cabana Caraiman. Continuăm să urcăm pe versantul stâng folosindu-ne de trei cabluri şi ajungem la un alt loc panoramic, deasupra abrupturilor inferioare ale Caraimanului. Trecem peste un pod de lemn şi încă un cablu şi după o oră şi jumătate de la intrarea în traseu trecem pe versantul stâng (geografic) al văii. Un indicator ne arată 4 ore până la Cabana Babele. Urcăm circa 45 de minute şi ieşim din pădure în prima poiană alpină în care şi întâlnim un cablu cu o treaptă metalică fixată în stâncă. În 20 de minute trecem iarăşi pe versantul drept al văii şi printr-un horn echipat cu cablu urcăm o diferenţă de nivel de 10-15 m. Aici se află intrarea în traseul nemarcat Brâul lui Răducu, care leagă Valea Jepilor de Valea Urlătorii. Trecem iarăşi pe versantul stâng, urcăm în serpentine prin pădure şi gol alpin, până când intrăm definitiv în gol alpin. O treaptă stâncoasă din faţa noastră este udată de Cascada Caraimanului. Urmând firul principal al văii, urcăm în dreapta cascadei prin poieni şi ajungem la o săritoare care nu se poate trece direct. Facem dreapta pe o brână echipată cu cabluri. În capătul ei ne întoarcem spre stânga, pe deasupra poienii din care pleacă Brâul Portiţei (traseu nemarcat). Urcăm pe nişte scări din beton amenajate cu un alt cablu solid. Ne aflăm sub ultima treaptă stâncoasă de sub platou şi urcăm în serpentine strânse până la platoul Cabanei Caraiman (legătura cu traseul 42). Continuăm în urcuş spre Babele, peste 5 minute lăsăm în stânga traseul 40 spre Piatra Arsă şi urmăm poteca ce depăşeşte o treaptă stâncoasă. După aceasta traversăm firul văii la stânga şi pe curbă de nivel uşor ascendentă ajungem după 5-5 ½ ore la staţia de telecabină Babele (legătura cu traseul 37). Până la Cabana Babele urmăm pentru 10 minute traseul 37. Traseul continuă de lângă Cabana Babele şi coboară spre vest pe piciorul Babelor, urmând parţial conducta de gaze ce coboară la Peştera. Doar în jurul altitudinii de 1800 m poteca trece printr-o zonă cu jnepeniş. După 1-1 ½ ore de coborâre ajungem la intersecţia cu traseele 28 (triunghi roşu), 44 (punct roşu) şi 54 (bandă albastră). Coborâm până la Hotelul Peştera (legătura cu traseul 55) şi urmăm pentru câteva sute de metri drumul auto până la Mănăstirea Peştera. După curtea mănăstirii facem dreapta şi coborâm pe poteca întărită cu trepte de lemn sau de ciment până la cursul Văii Ialomiţei. Îl traversăm şi, în dreapta, o potecă largă ne duce în 10 minute la intrarea în Peştera Ialomiţei în care se află şi Schitul Peştera. Continuăm să coborâm pe lângă Ialomiţa şi în 20-25 de minute ajungem la Cabana Padina (legătura cu traseul 1). Lăsăm cabana în dreapta potecii. 100 de metri mai jos trecem pe lângă Baza Naţională Salvamont şi apoi pe lângă Restaurantul Diana (drumul spre Diana este comun cu cel spre Plaiul lui Păcală-nemarcat), pe lângă vila particulară Coteanu (2*) şi intrăm în Cheile Coteanului. După aceste chei scurte se despart drumurile auto care merg pe cele două laturi ale Lacului Bolboci. Noi urmăm drumul din dreapta lacului (vest), trecem de păstrăvărie (părăsită) şi de Turbăria Lăptici (în stânga noastră) şi curând parcurgem scurtele şi frumoasele Chei ale Tătarului, care ne conduc la coada Lacului Bolboci. După primele două curbe ale drumului întâlnim punctul de pornire în traseul 56. Continuăm curbele drumului auto pe marginea lacului, traversăm Văile Tătarului Mircii şi Bolboci (legătura cu traseul 43) şi după 2 ½ ore de la Padina ajungem la Cabana Bolboci aflată lângă barajul lacului de acumulare. Pe baraj pleacă traseul 36 spre Valea Dorului şi fosta Cabană Vârful cu Dor. După prima curbă de la cabană lăsăm în dreapta traseul 31 (cruce roşie), coborâm pe drumul auto şi într-o oră ajungem de la Bolboci la Cabana Zănoaga. După cinci minute de la cabană lăsăm în stânga drumul auto ce urcă pe Muntele Dichiu şi spre Sinaia şi Baza Salvamont Zănoaga, facem dreapta pe un pod de lemn, pe lângă campingul Zănoaga şi urmăm firul Ialomiţei ce parcurge frumoasele Chei ale Zănoagei Mari. În aceste chei amenajate cu podeţe găsim trei izvoare din care ne putem alimenta cu apă. După o oră şi jumătate de la Zănoaga ajungem la Complexul de la Scropoasa. Cabana veche Scropoasa este închisă! În stânga se formează un drum de acces pe Valea Scropoasa şi Plaiul Orzei spre DJ 714 (drum de acces din Moroeni la Hotelul Peştera) (traseul 32). Noi urmăm malul drept al lacului de acumulare Scropoasa (pe care este un izvor cu apă potabilă), lăsăm în dreapta intrarea în Cheile Orzei (închise publicului) şi ocolim în serpentine muntele ce formează versantul stâng al cheilor, pentru a coborî după ce se termină Cheile Orzei şi încep frumoasele Chei ale Ialomiţei. Folosind drumul de acces al muncitorilor, parcurgem cheile pe versantul drept, aproape de cursul de apă, întâlnim un izvor şi urmele fostei linii de transport de piatră de la Cariera Lespezi şi ieşim după circa o oră de mers prin chei la Tabăra Vânătorul şi la hidrocentrala Dobreşti. De aici urmăm drumul auto nemodernizat, după cca 1.5 km trecem pe lângă Tabăra Cerbul, după alţi cca 3 km trecem de Tabăra Căprioara şi în final ultimii cca. 4 km ne duc până în satul Pucheni al comunei Moroeni. De aici, încă 7-8 km ne despart de Pietroşiţa, unde se află ultima gară din amonte de pe Valea Ialomiţei.

Etape

Buşteni (885 m) - Valea Jepilor - Cabana Caraiman (2025 m) - Cabana Babele (2206 m) - Hotel Peştera (1610 m) - Cabana Padina (1509 m) - Cabana Bolboci (1460 m) - Cabana Zănoaga (1400 m) - Cabana Scropoasa (1205 m) - Dobreşti (1000 m) - Tabăra Căprioara - Pietroşiţa.

Descriere

Unul dintre cele mai frecventate trasee din Munții Bucegi este Valea Jepilor, recomandat turiștilor cu experiență montană. Se urcă pe un traseu dificil, urmând marcajul  Cruce Albastră, timp de 3-4 h. Pitorească și în același timp periculoasă, poteca traseului Jepii Mici străbate muntele despicat de prăpăstii adânci, străjuită de o parte de Vârful Caraiman, de 2.384 m, și de cealaltă de Vârful Jepii Mici, de 2.154 de m. Este un traseu spectaculos, cu potecă pietroasă, bolovani mai mici sau mai mari ne taie calea, astfel încât trebuie să avem grijă să nu îi prăvălim la vale. Sunt şi porţiuni foarte înguste unde putem înainta doar ţinându-ne de corzile şi lanţurile fixate temeinic în stâncă, motiv pentru care acest traseu nu este recomandat iarna, fiind considerat unul dificil fără echipament adecvat. Pornind tot din Bușteni, cunoscut drept “Poarta Bucegilor”, traseul Jepii Mici are același traseu până la urcarea în pădure ca și Jepii Mari. De aici, poteca marcata cu cruce albastra se continua în partea dreapta, având acces spre Cabana Caraiman și Cabana Babele. O buna parte din traseu se intersectează cu cel pe care îl urmează telecabina din Bușteni, ce parcurge distanța până sus, pe Platoul Bucegi, în 12 minute. Priveliștile de la înălțime nu se compară însă cu sentimentele trăite jos, unde de-a lungul întregului traseu se contopesc perfect stâncile, pădurea și prăpăstiile adânci. Traseul Jepii Mici, marcat cu cruce albastră, urmează valea din abruptul răsăritean al Bucegilor, cunoscuta și sub numele de Valea Caraiman, pe traseul căruia se întâlnesc de asemenea Cascada Caraiman ori Cascada Fantomă și Cabana Caraiman. De la refugiul Salvamont de sub telecabină, există 19 cabluri care ne însoţesc până la Cabana Caraiman, cu numeroase locuri panoramice. Un exemplu este ,,Creasta cu Zâmbri”, unde se află o importantă staţiune de exemplare unice de Pinus cembra (zâmbru). Se ajunge la Cascada Caraiman sau Vânturișul Caraimanului, impresionantă mai ales primăvara şi la începutul verii, unde se poate face o mică pauză pentru a admira brânele Jepilor, telecabina suspendată deasupra văii și, cu puțin noroc, vreo capră neagră zburdalnică. Nu trebuie să uităm de panorama oferită de Munții Baiului de pe malul stâng al râului Prahova. În continuare, poteca V. Jepilor conduce curând în firul Vâlcelului Zăpezilor (care păstrează multă zăpadă, de unde urmează o faţă stâncoasă, urcă pieptiş printr-un horn şi răzbate deasupra zonei de stâncării; de aici iese din nou pe o coastă puternic înclinată, reintră curând în Vâlcelul Zăpezilor, iar după un urcuş scurt ajunge la Cabana Caraiman (2025 m). (legătura cu traseul 42, potecă spre Crucea Eroilor Neamului de pe Caraiman, numită Brâna Mare a Caraimanului, traseu marcat cu punct albastru). De la Cabana Caraiman se continuă spre Cabana Babele până la baza telecabinei. (legătura cu traseul 37 ce duce la Cabana Omu). Până la Cabana Babele urmăm pentru 10 minute traseul 37. Forța vântului în această „Cetate de piatră”, în decursul timpului a sculptat în roci, gresii și conglomerate cele mai curioase forme, „Sfinxul”, „Babele” și alți megaliți într-o diversitate compozițională și dimensională ce-i impresionează pe cei care îi contemplă. De aici se urmează parțial conducta de gaze ce coboară la Peştera, pe Piciorul Babelor, pe sub Vârful Cimintirul Elefanților. până la Hotel Peștera, mai departe spre Mănăstirea Peştera și apoi pe poteca întărită cu trepte de lemn sau de ciment până la cursul Văii Ialomiţe. Însoţind în jos firul Ialomiţei, spre NV zărim zona de stâncării abrupte de calcare de deasupra Văii Horoabei cu Turnul Seciului. Traseul nostru continuă înainte, în coborâre uşoară, prin pajiştile întinse ale padinei, paralel cu firul Ialomiţei. De aici valea se îngustează, iar poteca, după ce descrie o curbă spre dreapta, intră în Cheile Coteanului (Cheile Mici ale Tătarului). După traversarea cheilor ieşim într-o padină întinsă între coastele Munţilor Lăptici (stânga) şi Tătarul (dreapta), trecem de păstrăvărie (părăsită) şi de Turbăria Lăptici (în stânga noastră) şi curând parcurgem scurtele şi frumoasele Chei ale Tătarului, care ne conduc la coada Lacului Bolboci. Râul Ialomița a săpat în calcarele de aici un „V” impresionant, cu pereți înalți și abrupți. După primele două curbe ale drumului întâlnim punctul de pornire în traseul 56 (traseu spre Şaua Tătaru TG). Continuăm pe curbele drumului auto de pe marginea lacului, traversăm Văile Tătarului, Mircii şi Bolboci (legătura cu traseul 43) şi după 2 ½ ore de la Padina ajungem la Cabana Bolboci aflată lângă barajul lacului de acumulare. Pe baraj pleacă traseul 36 spre Valea Dorului şi fosta Cabană Vârful cu Dor. Bolboci e un lac vast, creat prin blocarea artificială a râului Ialomița în 1988, printr-un baraj, ascunzându-se printre versanții de pe mal, în așa fel încât e aproape imposibil să îl prinzi într-o singură imagine, chiar și de pe creste. Parcurgem scurtele şi frumoasele Chei ale Tătarului, care ne conduc la coada Lacului Bolboci și mai departe la Cabana Bolboci, construită între 1926-1928 de frații Schiel. De aici, traseul urmează drumul auto până la Cabana Zănoaga și mai departe prin frumoasele Chei ale Zănoagei Mari. În aceste chei amenajate cu podeţe găsim trei izvoare din care ne putem alimenta cu apă. Se continuă spre Complexul de la Scropoasa (cabană închisă), urmăm malul drept al lacului de acumulare Scropoasa (pe care este un izvor cu apă potabilă), lăsăm în dreapta intrarea în Cheile Orzei (închise publicului) şi ocolim în serpentine muntele ieșind în frumoasele Chei ale Ialomiţei. De aici se parcurg cheile până la Tabăra Vânătorul şi la hidrocentrala Dobreşti și mai departe spre Tabăra Căprioara şi în final ultimii cca. 4 km ne duc până în satul Pucheni al comunei Moroeni.

Observații

inaccesibil iarna pe segmentul Buşteni - Caraiman

Vreme

Cele mai bune sezoane

Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie

Persoane care au contribuit

 

Buşteni - Cabana Babele - Pietroşiţa în Bucegi-Leaota, Prahova, Dâmboviţa este un traseu de drumeţie mediu/dificil.
0
0 voturi

Comentarii

Your Comment