Touristik Label - 9 Cabana Curmătura (1470 m) - Şaua Crăpăturii (1580 m) - Vf. Turnu (1923 m) - Vf. Ascuţit (2150 m) - Refugiul Ascuţit (2130 m) - Vf. La Om (2238 m) - Refugiul Grind 2 (2206 m) - Şaua Grindului (2195 m) - Coama Lungă - Şaua Funduri (1889 m - Vf. Pietricic...

Traseul nr. 20 Bulină Roșie este traseul de parcurgere a Crestei Pietrei Craiului integral de la Vf. Turnu până la localitatea Podu Dâmboviței. De la Cabana Curmătura se urcă prin Șaua Crăpăturii până la Vf. Turnu, de unde se începe traversarea Crestei Nordice (până la Vf. La Om) și apoi a celei Sudice (mai departe spre Șaua Funduri) de unde se continuă pe poteca pastorală pe Muchia Pietricica, prelungirea sudică a crestei Pietrei Craiului. Poteca are un grad mare de dificultate, porțiuni expuse și înguste, hornuri, praguri de stâncă, grohotiș, jnepeniș și câteva zone cu cabluri greu de trecut, ceea ce face din acest traseu unul extrem de solicitant, potrivit doar celor experimentați, obișnuiți cu diferențe de nivel de peste 3000 de m, dar compensează prin perspectivele sălbatice și orizonturile minunate ale împrejurimilor.
0

Trail Details [ro]

Dificultate
hard
Distanţă
22,90km
Durată
20:00-21:00h
Urcare
1460m
Coborâre
2130m
Vârf
2201m

Gallery

Tabs

Indicaţii de orientare

Traseul porneşte de la cabana Curmătura (1470 m) (intersecţie cu traseele 10, 11, 17, 18, 19, 21) spre Şaua Crăpăturii. Urcăm spre nord-est pe poteca amenajată cu trepte de lemn şi apoi pe sub un perete cu grotă pe dreapta urcăm spre nord-vest până în Şaua Crăpăturii (comun cu traseele 11 şi 21). Lângă şa este amenajat un balcon pentru admirarea panoramei Zărneştilor, a Văii Crăpăturii şi a munţilor Perşani. Lăsăm în faţă (nord) traseul 11 şi în dreapta (est) traseul 21 şi cotim spre stânga (nord-vest) spre Vârful Turnu (1923 m). Depăşim spre vest un pinten stâncos pe o brână îngustă şi ajungem în Şaua Curmăturii (situată deasupra stâncii denumită "Locomotiva"). Continuăm în urcare prin pădurea defrişată 125 de metri spre nord-vest şi 80 de metri spre nord pentru a ieşi la primul grohotiş al traseului. După 30 de metri de curbă de nivel pe grohotiş cotim la stânga şi începem urcuşul pe vâlcelul echipat cu nouă cabluri. Urcuşul este susţinut şi traseul trece prin vâlcele şi hornuri, depăşeşte praguri de stâncă, are o traversare expusă la al nouălea cablu şi continuă pe creasta plină de jnepeni până la locul de vedere panoramică de la 1863 de metri unde întâlnim traseul 13. Pe creastă urcăm prin culoarul de jnepeni încă 50 de metri diferenţă de nivel până pe vârful Turnu (1923 m) (intersecţie cu traseul 14). Din Vârful Turnu începe creasta nordică a Pietrei Craiului. Urmăm traseul de creastă la început pe versantul estic al crestei prin culoar de jnepeni şi apoi chiar pe linia de creastă. Traversăm câteva pâlcuri de pădure şi după 700 de metri (în uşoară urcare) ajungem în Şaua Padinii Închise (1936 m) (intersecţie cu traseul 10). În dreapta (vest) traseul 10 coboară spre izvorul La Găvan şi Refugiul Diana şi în stânga (est) la Cabana Curmătura (1470 m). Urcăm prin jnepeni şi prin pădure şi după alţi 250 de metri de urcat ajungem la Vârful Padina Popii (2018 m) (intersecţie cu traseul 15). Continuăm pe creastă printre jnepeni şi după aproximativ 400 de metri ieşim la zona stâncoasă. Urcăm un horn, continuăm pe creasta stâncoasă şi după 60 de metri trecem pentru o scurtă perioadă pe partea vestică a crestei unde trecem printr-o zonă echipată cu cablu. Urmăm traseul stâncos pe o distanţă de 500 de metri şi începem urcarea pe poteca cu grohotiş ce ne conduce în serpentine strânse până sub Vârful Ascuţit (2150 m). Pe sub vârf ajungem pe curbă de nivel la refugiul semisferic Ascuţit/Carol Lehman (2130 m). 30 de metri mai departe găsim intersecţia cu traseul 17 ce vine prin Padinile Frumoase dinspre Cabana Curmătura (1470 m). De aici începe partea alpină a Pietrei Craiului. Pe curbă de nivel mergem circa 300 de metri şi apoi printr-un horn şi printr-o serpentină largă urcăm pe Vârful Țimbalul Mare (2177 m). Sub el spre vest se adânceşte în firul secundar al Padinii Călineţului, unul din fantasticii pereţi-orgi ai Pietrei Craiului. Pe versantul stâng al Padinii Călineţului vedem Orga Mare. Coborâm până la 2107 m în şaua firului secundar al Padinii Călineţului, depăşim pe versantul estic vârful dintre cele două şei până în Şaua Călineţului şi apoi urcăm până la 2172 pe Vârful dintre Țimbale. De aici coborâm printre stânci şi pe o placă lucioasă şi expusă până într-o mică şa (spre vest se formează Valea Podurilor) de unde pe versantul vestic şi apoi pe creastă urcăm până la 2210m pe vârful Țimbalul Mic. Coborâm pe un horn înclinat până la 2150m într-o şa îngustă de pe linia crestei. Urmează o serie de hornuri şi fisuri înclinate care ne conduc printre primele Clăi ale Pietrei Craiului, o serie de vârfuri situate între 2100 şi 2200 de metri. După circa 600 de metri depăşim pe versantul estic vârful Sbirii (2220 m) şi coborâm pe versantul vestic pe un horn care ne conduce la o curbă de nivel largă prin partea superioră a Căldării Ocolite. Trecem pe sub Vărful Căldării Ocolite (2202m) până la 2200 m în ultima şa de unde începem urcarea spre Vârful La Om/Piscul Baciului (2238 m), cea mai mare altitudine din masivul Piatra Craiului. De la stâlpul de pe vârf (intersecţie cu traseul 24) coborâm 260 de metri pe linia de creastă până la refugiul semisferic Grind 2 (2206 m). După 35 de metri ajungem în Şaua Grindului unde întâlnim traseul 1 ce urcă prin zona La Lanţuri dinspre Refugiul Șpirlea. În acest punct se separă creasta nordică de creasta sudică a Pietrei Craiului. Din şaua Grindului urcăm pe câteva serpentine pe versantul sudic al crestei principale până pe Vârful Colţii Grindului (2197 m) aflat deasupra Hornurilor Grindului spre est şi al Umerilor Pietrei Craiului spre vest. De aici continuăm pe Coama Lungă aflată aproximativ la altitudine constantă de cica 2100 de metri. Parcurgem câteva hornuri mici ca lungime, depăşim câteva cruci situate chiar pe creastă şi după 1.6 km ajungem deasupra Padinei Păncii şi Poienii Închise ale cărei două intrări din creastă pe lângă care trecem foarte uşor. Traseul merge pentru o perioadă de timp pe versantul estic înierbat. Trecem de vârfurile Lespezi (2142 m) şi Pietrei (2098 m) şi prin zone cu jnepeni depăşim vârful Valea lui Ivan şi ajungem pe vârful Funduri (1951m). Acesta este ultimul vârf impunător înainte de şaua Funduri. Din creastă coborâm printre jnepeni pe o placă cu alveole (trepte) şi ieşim curând la stâlpul indicator dinspre Valea Urzicii (intersecţie cu traseele 5 şi 25). Continuăm coborârea pentru 65 de metri diferenţă de nivel (pantă 25%) pe linia de creastă până în Şaua Funduri (1889 m). Cotim spre est pentru 20 de metri, lăsăm în stânga traseele 5 şi 16 şi cotim spre sud pe Muntele Pietricica. Pe sub linia crestei parcurgem 180 de metri prin pădure şi ajungem la primul punct de vedere panoramică de pe muchia pereţilor vestici ai muntelui Pietricica. În 60 de metri ajungem la al doilea punct de belvedere şi după alţi 300 de metri suntem în locul numit "La Arsură" (1820 metri). De aici tot pe sub linia crestei continuăm prin pădure în coborâre printr-o zonă cu copaci căzuţi pe 40 de metri diferenţă de nivel până în prima poiană mare (aflată la nord de Vârful Pietricica). Marcajele sunt destul de rare şi poteca parcurge poiana pe marginea ei vestică la limita pădurii. Prin partea superioară a poienii depăşim Culmea lui Caşotă şi ajungem pe platoul Vârfului Pietricica (1764 m). Poteca merge chiar pe buza abruptului (vedere panoramică foarte largă asupra masivului Iezer-Păpuşa şi a văii Dâmboviţei) şi chiar din vârf coteşte brusc la stânga (est) prin poiana largă (coborâre de 200 de metri prin poiană). Coborâm prin pădure o diferenţă de nivel de 250 de metri printre copaci căzuţi şi ajungem la o casă de vânătoare. Poteca coteşte la dreapta prin poiana casei de vânătoare şi în capătul ei vestic reintră în pădure. Urmează o coborâre de 1.5 km prin pădurea plină de copaci căzuţi şi câteva poieni mici. La 1490 m ieşim într-o poiană lungă pe care o parcurgem în uşoară urcare şi ieşim în câteva minute la gardul din partea nordică a Poienii Pietricica. Parcurgem 380 de metri până în mijlocul poienii unde se află Stâna Pietricica (intersecţie cu traseul 31). Poteca coboară uşor spre sud lăsând în dreapta vârful Gruiul Mirii (1582 m) şi coboară pentru 1.8 km pierzând 240 de metri diferenţă de nivel. Drumul este dificil deoarece marcajele sunt foarte rare şi copacii căzuţi împidică avansarea. La circa 1300 de metri altitudine ajungem la o căzătură (copaci mulţi căzuţi în toate direcţiile şi vegetaţie foarte înaltă care fac imposibilă orientarea). După parcurgerea spre sud a căzăturii poteca marcată coteşte la stânga şi iese pe piciorul Stânei Zăpodie. În dreptul stânei coborâm pe lângă gardul acesteia până la poarta principală şi cotim la stânga prin poiana stânei pentru a intra imediat în pădure la dreapta pe sub Vârful Pietricelei. La ieşirea în poiana lungă lăsăm în faţă traseul 30 şi cotim la dreapta pe un drum de TAF care ocoleşte pe curbă de nivel muntele Plaiul Mare (1172 m) şi coboară pe spinarea largă a acestui munte până în poienile din Muntele Plăicu. Cotim la dreapta printre grajdurile clădirilor stânei şi în capătul de jos al poienii ne angajăm într-o coborăre domoală prin poienile Plăicului. După 100 de metri diferenţă de nivel în coborâre ajungem la un vâlcel înclinat pe care avem de coborât 150 de metri diferenţă de nivel pe o pantă de 20-22%. Coborârea este solicitantă şi ne conduce la altitudinea de 830m deasupra primelor case din Podul Dâmboviţei. Ieşim din firul vâlcelului şi pe curbă de nivel coborâm accentuat până la 760 de metri altitudine la intrarea în Cheile Dâmbovicioarei (intersecţie cu traseul 29).

Descriere

Probabil unul dintre cele mai apreciate trasee montane din România este cel care ne poartă pe Creasta Pietrei Craiului, la o altitudine de 2.100 de metri. Această “lamă” tăioasă și abruptă de roci sedimentare, în special roci calcaroase, lungă de aproximativ 20 Km, cu pereți verticali, înalți de 400–650 m, fac din Masivul Piatra Craiului un colos al naturii, dar în același timp un obiectiv greu de atins, pentru drumeții mai puțin antrenați. Cu toate că acest traseu este unul tehnic, solicitant, expus şi dificil, nu este un traseu imposibil sau rezervat doar alpiniştilor. Condiția esențială pentru a finaliza acest traseu este de a avea experiență montană, condiție fizică bună, un rucsac bine drămuit cu alimentele și resursele de apă necesare unei izolări de 2-3 zile față de civilizație, echipament corespunzător și nu în ultimul rând, ambiție. Persoanele cu frică de înălțime, sau probleme cardiace trebuie să aibă în vedere că traseul nr. 20 PR (Bulină roșie) are porţiuni unde „poteca” este atât de îngustă încât nu put trece 2 persoane în paralel și există un risc de cădere în gol pe anumiți pereți mai expuși. În plus, pe creastă nu există sursă de apă. Porţiunea cel mai des „călcată” a Crestei este din punctul La Turn (Turnul Pietrei Craiului) până la Piscul Baciului sau vârful La Om, cunoscută drept Creasta Nordică a Pietrei Craiului. Traseul porneşte de la cabana Curmătura (1470 m) (intersecţie cu traseele 10, 11, 17, 18, 19, 21) spre Şaua Crăpăturii, cea mai rapidă cale de acces în creastă. Într-o oră, pas lejer, se ajunge în Şaua Crăpăturii de unde porneşte Valea Crăpăturii şi de aici se continuă urcuşul spre Turnul Pietrei Craiului. Lângă şa este amenajat un balcon pentru admirarea panoramei Zărneştilor, a Văii Crăpăturii şi a munţilor Perşani. Traversăm o brână îngustă şi ajungem în Şaua Curmăturii (situată deasupra stâncii denumită „Locomotiva”). Urmează o porțiune de grohotiș iar apoi poteca devine provocatoare printr-o cățărare pe vâlcelul echipat cu nouă cabluri. Urcuşul este susţinut şi traseul trece prin vâlcele şi hornuri, depăşeşte praguri de stâncă, are o traversare expusă la al nouălea cablu şi continuă pe creasta plină de jnepeni până la locul de vedere panoramică de la 1863 de metri unde întâlnim traseul 13 CR (ce urcă din Padina Hotarului), 50 de metri diferenţă de nivel mai jos de Vârful Turnu (1923 m). Se continuă pe creastă prin culoarul de jnepeni, până pe vârful Turnu (1923 m) (intersecţie cu traseul 14 CR din Padina Șindrilei), de unde începe Creasta Nordică a Pietrei Craiului. (Şaua Crăpăturii – Vârful Turnul 1 oră). Lăsând în spate Piatra Mică și traversând câteva pâlcuri de pădure se iese în Şaua Padinii Închise (1936 m) (intersecţie cu traseul 10). În dreapta (vest) traseul 10 BA coboară spre izvorul La Găvan şi Refugiul Diana şi în stânga (est), la Cabana Curmătura (1470 m). Prin pădure, după alţi 250 de metri de urcat ajungem la Vârful Padina Popii (2018 m) (intersecţie cu traseul 15 TA ce vine de la Refugiul Diana). Curând suntem în zona stâncoasă, traversăm un horn și ne ajutăm de un cablu, apoi ieșim într-o poteca cu grohotiş ce ne conduce în serpentine strânse până sub Vârful Ascuţit (2150 m). Distanța Vârful Turnu – Vârful Ascuţit (1 ½ ore). Pe sub vârf ajungem pe curbă de nivel la refugiul semisferic Ascuţit / Carol Lehman (2130 m). De aici începe partea alpină a Pietrei Craiului. Mai străbatem un horn şi printr-o serpentină largă urcăm pe Vârful Țimbalul Mare (2177 m). Sub el spre vest se adânceşte în firul secundar al Padinii Călineţului, Orga Mare, o celebră formațiune de calcar stratificat, un colț deosebit de fotogenic din Piatra Craiului. Căţărările şi coborârile devin din ce în ce mai abrupte pe măsură ce ne apropiem de Vârful La Om. Urcăm până la 2210m pe vârful Țimbalul Mic apoi coborâm pe un horn înclinat până la 2150m și mai departe printr-o serie de hornuri şi fisuri înclinate traversăm o serie de vârfuri situate între 2100 şi 2200 de metri. O ultimă urcare ne duce spre Vârful La Om / Piscul Baciului (2238 m), cea mai mare altitudine din masivul Piatra Craiului. Distanța Vârful Ascuţit – Vârful La Om / Piscul Baciului 2 ½ ore. Creasta Sudica a Pietrei Craiului se întinde de la Vârful la Om (2238 m) până în Șaua Funduri, ca o spinare cu pinteni de dragon. Cărarea îngustă și aeriană necesită parcurgerea cu atenție, deoarece împiedicarea sau alunecarea pot fi fatale. De-a lungul crestei exista porțiuni de descățărare, traseul fiind, pe cat de spectaculos și sălbatic, pe atât de solicitant. Poteca lasă în urmă pe de-o parte, abrupturi calcaroase amețitoare cu râpe adânci și lipsite de vegetație, în timp ce pe cealaltă parte se află pante parțial înierbate pe care cresc, din loc în loc, jnepeni și brazi pitici. Pe vreme propice, în depărtare se zăresc satele din Țara Branului, Masivele Bucegi, Leaota, Piatra Mare și Postăvaru. De la stâlpul de pe vârf (intersecţie cu traseul 24 BR ce coboară La Table), se coboară 260 de metri pe linia de creastă până la refugiul semisferic Grind 2 (2206 m), unde se poate înnopta. Curând se ajunge în Şaua Grindului unde întâlnim traseul 1 BR ce urcă prin zona La Lanţuri dinspre Refugiul Șpirlea. Din şaua Grindului urcăm pe câteva serpentine pe versantul sudic al crestei principale până pe Vârful Colţii Grindului (2197 m) aflat deasupra Hornurilor Grindului spre est şi al Umerilor Pietrei Craiului spre vest. De aici continuăm pe Coama Lungă aflată aproximativ la altitudine constantă de cca 2100 de metri. Coama Lungă reprezintă o creasta în forma unui acoperiș de casă, asemănător cu acoperișul Viștei Mari din Făgăraș. Se parcurg câteva hornuri, lăsăm în urmă câteva cruci (mărturie ale celor mai puțin norocoși) lăsând în urmă, pe rând, Peretele din Padina Lăncii, Peretele Marelui Grohotiș, Peretele Piscului Rece, Peretele Piscului cu Brazi și Peretele de la Cerdac. Mai departe, trecem de vârfurile Lespezi (2142 m) şi Pietrei (2098 m) şi prin zone cu jnepeni, ajungem pe vârful Funduri (1951m). Acesta este ultimul vârf impunător înainte de şaua Funduri. De aici începe poteca pastorală pe Muchia Pietricica, prelungirea sudică a crestei Pietrei Craiului, trecând prin La Arsura 1853 m, Vf. Pietricica 1764 m, Gruiul Mirii 1582, Sub Pietricica 1241 m, Plaiul Mare 1297 m, Plaic 1172 m și sfârșind în nordul depresiunii Podu Dâmboviței. Distanța Șaua Funduri - Podu Dâmboviței cca 6 ore. Pe parcursul acesteia ne vom delecta din câteva puncte de belvedere cu imaginea superbă a satului Podu Dâmboviței, cu atenție sporită la marcaje (care lipsesc pe unele porțiuni) și la câinii celor cel puțin 10 stâne de pe traseu.

Observații

Marcaje rare între Poiana Pietricica şi Podu Dâmboviţei

Vreme

Cele mai bune sezoane

Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie

Persoane care au contribuit

 

Cabana Curmătura (1470 m) - Şaua Crăpăturii (1580 m) - Vf. Turnu (1923 m) - Vf. Ascuţit (2150 m) - Refugiul Ascuţit (2130 m) - Vf. La Om (2238 m) - Refugiul Grind 2 (2206 m) - Şaua Grindului (2195 m) - Coama Lungă - Şaua Funduri (1889 m - Vf. Pietricic... în Bucegi-Leaota, Braşov, Argeş, Braşov Ciclist este un traseu de drumeţie dificil.