06MN02: Hobiţa - Şaua Gorova - Vf. Peleaga - Curmătura Bucurei - Vf. Retezat

Traseul nr. 2 Bandă Roșie urmăreşte creasta principală de nord a masivului într-un itinerar dificil, cu diferențe mari de nivel (peste 4000 m), pe parcursul a mai multor zile de drumeție. Trebuie luat în calcul faptul că traseul nu prezintă izvoare în imediata apropiere a potecii, de-a lungul întregului parcurs, iar unele sectoare necesită un efort susținut. De asemenea, pe sectorul Vârful Govora - Șaua Vârfului Mare poteca a fost invadată de jnepeniş și marcajele sunt șterse, ceea ce poate pune serioase probleme de orientare. Trebuie menționat și faptul că nu se găsesc adăposturi (cabane sau stâne) în apropierea traseului (este foarte indicată folosirea cortului propriu). Pe parcursul iernii, se urmează pe cât posibil creasta matematică iar sectorul Porţile Închise - Vârful Bucura - Custura Retezatului este periculos. Cu toate acestea, străbaterea acestui traseu aduce satisfacția ascensiunii pe cele mai înalte vârfuri din masivul Retezat (Peleaga și Păpușa) cu vederi panoramice excepționale. Punctul final, Vârful Retezat ne oferă o perspectivă frumoasă asupra sălbaticului lac glaciar Ştevia și o panoramă în toate direcţiile.
0

Trail Details [ro]

Dificultate
hard
Distanţă
35,70km
Durată
~16:00h
Urcare
3060m
Coborâre
1140m
Vârf
2459m

Tabs

Indicaţii de orientare

Acest traseu urmăreşte creasta principală de nord a masivului şi pentru parcurgerea sa sunt necesare mai multe zile de mers. Se desfăşoară mult timp la mare altitudine. De la Hobiţa până la fosta Cabană Baleia este drum practicabil cu maşini cu garda înaltă, preferabil maşini de teren. Din poiana dinaintea cabanei urcăm pe un plai înierbat, trecem printr-un pâlc de pădure, apoi urcăm în mici serpentine pe Culmea Cozma-Baleia. Ocolim Vârful Brădetului, trecem printr-un culoar de jnepeni, apoi după un parcurs frumos pe o culme cu jnepeni, poieni şi pâlcuri de molizi ajungem în Şaua Gorova, semnalizată cu un stâlp indicator. De aici, urcăm pe un plai până în Vârful Gorovii, un vârf plat. Apoi, poteca intră între jnepeni, întâi pe marginea lor şi apoi complet, ocolind Vârful Lănciţa. Urmează un parcurs lung şi anevoios printre jnepeni, rareori întâlnind câte o poieniţă sau un grup de stânci. Din cauza marcajului şters şi a faptului că poteca a fost invadată de jnepeniş, avem în plus serioase dificultaţi de orientare. Însă cu cât câştigăm altitudine, jnepenii se fac tot mai mici şi mai uşor de pătruns. Urmează o zonă înierbată, după care o zonă cu lespezi pe care o parcurgem sărind din piatra în piatră şi ocolind Vârful Lacului ajungem în Şaua Vârful Mare, unde întâlnim marcajul triunghi roşu (traseul 4). De aici începe o porţiune pe cât de dificilă pe atât de frumoasă, numită Porţile Închise, cu o lungime de aproximativ 600 m. Creasta este îngustă şi turiştii sunt nevoiţi să urmărească o potecă ce se strecoară printre ţancuri, având numeroase pasaje mai dificile, dar şi locuri din care se pot admira împrejurimile din unghiuri inedite. În stânga (sud) admirăm Tăul Ţapului, cu insuliţă, iar în dreapta (nord) Lacul Galeşul. După un urcuș susținut, ajungem pe Vârful Papuşa, al doilea ca înălţime din masiv. Coborâm în Şaua Pelegii pentru a urca din nou la peste 2.500 m în Vârful Peleaga, cel mai înalt vârf al masivului, din care în zilele senine priveliştea este copleşitoare. De pe Peleaga, poteca coboară şi lăsând în dreapta Colţii Pelegii se înscrie pe un traseu tăiat în culme până în şaua Custura Bucurei, urcă în vârful Custura Bucurei, menţinând în general linia crestei, pentru ca apoi să coboare şi mai mult în Curmătura Bucurei, important loc de intersecţie de poteci. De aici, poteca urcă mai întâi aproape de creastă şi apoi taie Vârful Bucura II pe o mare de lespezi, urmând ca într-un urcuş susţinut să atingă unul din giganţii Retezatului, Vârful Bucura I. Din acest punct cu largă perspectivă coborâm cu atenţie şi în scurt timp întâlnim marcajul bandă galbenă (traseul 19). Împreună cu acesta urmărim poteca săpată în versantul vestic al muntelui Bucura, care necesită atenţie la parcurgere. Spre vest avem parte de frumoase vederi asupra Vârfului Slăveiu, Judele şi asupra văilor şi lacurilor din rezervaţie, care de aici se văd în toată splendoarea lor. După ocolirea Vârfului Bucura, ne înscriem aproximativ pe linia crestei (Custura Retezatului), trecem mai multe vârfuleţe şi şei pentru a coborî în cel mai jos punct al Custurii Retezatului şi anume şaua Retezatului, unde întâlnim traseul 6 (triunghi albastru). De aici, după o urcare susţinută, în general pe lespezi de piatră, ajungem pe Vârful Retezat, unde în zilele senine efortul ne este răsplătit cu o frumoasă panoramă în toate direcţiile.

Etape

Hobiţa - fosta Cabană Baleia - Şaua Gorova - Culmea Lănciţa - Porţile Închise - Vârful Păpuşa - Vârful Peleaga - Curmătura Bucurei - Vârful Bucura I - Custura Retezatului - Vârful Retezat

Descriere

Traseul nr. 2 BR este un traseu dificil, potrivit celor experimentați, obișnuiți cu diferențe de nivel de peste. 4000 de m, străbătut de obicei în 2-3 zile de drumeție, pornind din localitatea Hobița, urmând drumul până la fosta Cabană Baleia și apoi poteca de pe culmea Cozma-Baleia până în şaua Gorova. Urmează un sector cu marcaje șterse și o potecă invadată de jnepeniş (serioase probleme de orientare) care ne va conduce în şaua Vârful Mare, ocolind rând pe rând, vârful Lănciţa, apoi vârful Lacului, și ajungând în şaua Vârful Mare. Pentru scurt timp vom fi nevoiți să străbatem o potecă ce se strecoară printre ţancuri, cu pasaje mai dificile, pe creasta îngustă, dar cu perspective spectaculoase, sector denumit Porţile Închise. Un urcuș susținut ne va conduce pe vârful Păpuşa, apoi în vârful Peleaga, de unde vom coborî în Curmătura Bucurei, important loc de intersecţie de poteci. De aici, poteca urcă susținut pe o mare de lespezi pe unul din giganţii Retezatului, vârful Bucura I, apoi se înscrie pe linia crestei (Custura Retezatului) pentru a ajunge pe vârful Retezat, cu o frumoasă panoramă în toate direcţiile.

Pentru a intra în traseu, dacă am călătorit cu trenul, din gara Pui vom urma marcajul Bulină Roșie până la Hobița străbătând un drum local ce trece prin satul Râu Bărbat. (Distanța gara Pui - satul Hobița (7 km). Din Hobița, urcușul până la fosta cabană Baleia se poate face fie pe șoseaua forestieră veche (drum practicabil pentru maşini cu garda înaltă), fie pe poteca (nemarcată) ce urcă pe Culmea Hobiței. Perpedes, vom scurta din drum folosind cărările care taie serpentinele șoselei și ne vom bucura de perspective frumoase spre Țara Hațegului și către Munții Retezat (abruptul nordic al acestora).

După serpentinele ce urcă pe culmea Șereiului, șoseaua continuă 3-4 km în pantă lină pe lângă „Fântâna Rece", și ajunge în Poiana Baleia. De aici vom urma poteca ce străbate un pâlc de pădure, apoi urcă în mici serpentine pe culmea Cozma-Baleia, intrând în jnepeniș, apoi în poieni şi pâlcuri de molizi, și ajungând în şaua Gorova. De aici vom străbate vârful Govorei, un vârf plat și vom intra din nou între jnepeni, ocolind vârful Lănciţa, pe un sector care poate pune probleme de orientare, datorită marcajului şters. În continuare, de-a lungul piciorului Lăncița, printre pâlcuri de jnepeni și câmpuri cu lespezi pe care le parcurgem sărind din piatra în piatră, vom ocoli vârful Lacului și vom ajunge în şaua Vârful Mare, unde întâlnim marcajul triunghi roşu (intersecție cu traseul 4) ce coboară în căldarea Lacului Galeș.

Între Saua Lacului si vf. Păpușa, vom străbate o porțiune cu pasaje mai dificile (greu de străbătut de cei fără antrenament), pe o potecă ce se strecoară printre ţancuri, pe creasta îngustă, sector pe cât de dificil pe atât de frumos, numit Porţile Închise. Poteca oferă locuri din care se pot admira împrejurimile din unghiuri inedite, între care, Tăul Ţapului (sud) și lacul Galeşul.
(nord), ne captează atenția în plan apropiat.

După ce lăsăm în urmă acest sector mai puțin prietenos cu relief frământat, vom ocoli pe versantul său sudic, vârful mic al Păpușii, Vârful Capul Văii Rele (2408 m), dincolo de care ne așteaptă un urcuş susţinut pe vârful Păpuşa, al doilea ca înălţime din masiv. Aici întâlnim marcajul cruce galbenă (traseul nr. 28), ce urcă de la Uricani și ajunge la lacul Bucura. Ne vom însoți de acesta în coborârea pe versantul prăvălit al Păpușii, până în șaua Pelegii (2274 m) de unde vom urca din nou pieptiș pe vârful Peleaga (2509 m), cel mai înalt vârf al masivului.

De pe vârful Peleaga, poteca lasă în dreapta cele 5 tăuri ale sălbaticii zănoage Vale Rea, apoi Colţii Pelegii, pe un traseu tăiat în culme, urcând în vârful Custura Bucurei, pentru ca apoi să coboare şi mai mult în Curmătura (Secera) Bucurei (2206 m), la intersecția cu traseul Bandă Albastră (ce urcă de la Pietrele la lacul Bucura). De aici urmează un sector râpos către Șaua Retezatului, cu o vastă zonă de grohotișuri, ale căror lespezi colțuroase (unele imense) pot pune probleme la străbătut. Într-un urcuş susţinut vom atinge curând unul din giganţii Retezatului, vârful Bucura I, minunat punct de belvedere pentru frumusețile Munților Retezat.

Coborând cu atenție, vom întâlni marcajul Bandă Galbenă (traseul 19) și împreună cu acesta, vom urma poteca destul de solicitantă, în urcuș de-a coasta. Explorând perspectivele spre vest, vom avea parte de frumoase vederi asupra vârfului Slăveiu, Judele şi asupra văilor şi lacurilor din rezervaţie, care de aici se văd în toată splendoarea lor.

Odată ce am ocolit uriașul Bucura, vom urma linia crestei (Custura Retezatului), depășind mai multe vârfuleţe şi şei pentru a coborî în cel mai jos punct al Custurii Retezatului şi anume şaua Retezatului. Aici întâlnim traseul 6 TA ce urcă de la Cabana Pietrele pe Valea Stânișoarei și împreună cu acesta, vom urca susţinut pe lespezi de piatră, pătați de licheni ca niște reptile de piatrã, până pe vârful Retezat. Vom ajunge după cca. 30-40 de minute din Șaua Retezatului.

De pe vârful Retezat vom avea o largă perspectivă de-a dreptul copleșitoare în toate direcțiile și asupra uriașilor Bucura I și Bucura II, dar cel care ne va captiva prin frumusețea oglindirii de smarald a tăului, va fi Lacul Ștevia, situat la 2070 m altitudine. Cuibărit într-o căldare mică, cu pereți abrupți, Lacul Ștevia este unul dintre cele mai frumoase lacuri din munții Retezat, având o acustică incredibilă. Iarna zăpada se topește greu de pe malurile ei, iar vara, apa devine verzuie. Lacul are în jur de 10 m adâncime și o suprafață de 0.7 ha.

Observații

Marcaje şterse şi rare până în şaua Vârful Mare. Traseu periculos iarna mai ales în zona Porţile Închise şi Vârful Bucura, Custura Retezatului. Pe parcursul iernii, se urmează pe cât posibil creasta matematică.

Vreme

Cele mai bune sezoane

Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie

Persoane care au contribuit

 

Hobiţa - Şaua Gorova - Vf. Peleaga - Curmătura Bucurei - Vf. Retezat în Retezat, Hunedoara este un traseu de drumeţie dificil.
0
0 voturi

Comentarii

Your Comment