06MN02: Hobiţa - Şaua Gorova - Vf. Peleaga - Curmătura Bucurei - Vf. Retezat

Acest traseu urmăreşte creasta principală de nord a masivului şi pentru parcurgerea sa sunt necesare mai multe zile de mers. Se desfăşoară mult timp la mare altitudine. De la Hobiţa până la fosta Cabană Baleia este drum practicabil cu maşini cu garda înaltă, preferabil maşini de teren. Din poiana dinaintea cabanei urcăm pe un plai înierbat, trecem printr-un pâlc de pădure, apoi urcăm în mici serpentine pe Culmea Cozma-Baleia. Ocolim Vârful Brădetului, trecem printr-un culoar de jnepeni, apoi după un parcurs frumos pe o culme cu jnepeni, poieni şi pâlcuri de molizi ajungem în Şaua Gorova, semnalizată cu un stâlp indicator. De aici, urcăm pe un plai până în Vârful Gorovii, un vârf plat. Apoi, poteca intră între jnepeni, întâi pe marginea lor şi apoi complet, ocolind Vârful Lănciţa. Urmează un parcurs lung şi anevoios printre jnepeni, rareori întâlnind câte o poieniţă sau un grup de stânci. Din cauza marcajului şters şi a faptului că poteca a fost invadată de jnepeniş, avem în plus serioase dificultaţi de orientare. Însă cu cât câştigăm altitudine, jnepenii se fac tot mai mici şi mai uşor de pătruns. Urmează o zonă înierbată, după care o zonă cu lespezi pe care o parcurgem sărind din piatra în piatră şi ocolind Vârful Lacului ajungem în Şaua Vârful Mare, unde întâlnim marcajul triunghi roşu (traseul 4). De aici începe o porţiune pe cât de dificilă pe atât de frumoasă, numită Porţile Închise, cu o lungime de aproximativ 600 m. Creasta este îngustă şi turiştii sunt nevoiţi să urmărească o potecă ce se strecoară printre ţancuri, având numeroase pasaje mai dificile, dar şi locuri din care se pot admira împrejurimile din unghiuri inedite. În stânga (sud) admirăm Tăul Ţapului, cu insuliţă, iar în dreapta (nord) Lacul Galeşul. După un urcuș susținut, ajungem pe Vârful Papuşa, al doilea ca înălţime din masiv. Coborâm în Şaua Pelegii pentru a urca din nou la peste 2.500 m în Vârful Peleaga, cel mai înalt vârf al masivului, din care în zilele senine priveliştea este copleşitoare. De pe Peleaga, poteca coboară şi lăsând în dreapta Colţii Pelegii se înscrie pe un traseu tăiat în culme până în şaua Custura Bucurei, urcă în vârful Custura Bucurei, menţinând în general linia crestei, pentru ca apoi să coboare şi mai mult în Curmătura Bucurei, important loc de intersecţie de poteci. De aici, poteca urcă mai întâi aproape de creastă şi apoi taie Vârful Bucura II pe o mare de lespezi, urmând ca într-un urcuş susţinut să atingă unul din giganţii Retezatului, Vârful Bucura I. Din acest punct cu largă perspectivă coborâm cu atenţie şi în scurt timp întâlnim marcajul bandă galbenă (traseul 19). Împreună cu acesta urmărim poteca săpată în versantul vestic al muntelui Bucura, care necesită atenţie la parcurgere. Spre vest avem parte de frumoase vederi asupra Vârfului Slăveiu, Judele şi asupra văilor şi lacurilor din rezervaţie, care de aici se văd în toată splendoarea lor. După ocolirea Vârfului Bucura, ne înscriem aproximativ pe linia crestei (Custura Retezatului), trecem mai multe vârfuleţe şi şei pentru a coborî în cel mai jos punct al Custurii Retezatului şi anume şaua Retezatului, unde întâlnim traseul 6 (triunghi albastru). De aici, după o urcare susţinută, în general pe lespezi de piatră, ajungem pe Vârful Retezat, unde în zilele senine efortul ne este răsplătit cu o frumoasă panoramă în toate direcţiile.