06MN02: Hobiţa - Şaua Gorova - Vf. Peleaga - Curmătura Bucurei - Vf. Retezat

Traseul nr. 2 BR este un traseu dificil, potrivit celor experimentați, obișnuiți cu diferențe de nivel de peste. 4000 de m, străbătut de obicei în 2-3 zile de drumeție, pornind din localitatea Hobița, urmând drumul până la fosta Cabană Baleia și apoi poteca de pe culmea Cozma-Baleia până în şaua Gorova. Urmează un sector cu marcaje șterse și o potecă invadată de jnepeniş (serioase probleme de orientare) care ne va conduce în şaua Vârful Mare, ocolind rând pe rând, vârful Lănciţa, apoi vârful Lacului, și ajungând în şaua Vârful Mare. Pentru scurt timp vom fi nevoiți să străbatem o potecă ce se strecoară printre ţancuri, cu pasaje mai dificile, pe creasta îngustă, dar cu perspective spectaculoase, sector denumit Porţile Închise. Un urcuș susținut ne va conduce pe vârful Păpuşa, apoi în vârful Peleaga, de unde vom coborî în Curmătura Bucurei, important loc de intersecţie de poteci. De aici, poteca urcă susținut pe o mare de lespezi pe unul din giganţii Retezatului, vârful Bucura I, apoi se înscrie pe linia crestei (Custura Retezatului) pentru a ajunge pe vârful Retezat, cu o frumoasă panoramă în toate direcţiile.

Pentru a intra în traseu, dacă am călătorit cu trenul, din gara Pui vom urma marcajul Bulină Roșie până la Hobița străbătând un drum local ce trece prin satul Râu Bărbat. (Distanța gara Pui - satul Hobița (7 km). Din Hobița, urcușul până la fosta cabană Baleia se poate face fie pe șoseaua forestieră veche (drum practicabil pentru maşini cu garda înaltă), fie pe poteca (nemarcată) ce urcă pe Culmea Hobiței. Perpedes, vom scurta din drum folosind cărările care taie serpentinele șoselei și ne vom bucura de perspective frumoase spre Țara Hațegului și către Munții Retezat (abruptul nordic al acestora).

După serpentinele ce urcă pe culmea Șereiului, șoseaua continuă 3-4 km în pantă lină pe lângă „Fântâna Rece", și ajunge în Poiana Baleia. De aici vom urma poteca ce străbate un pâlc de pădure, apoi urcă în mici serpentine pe culmea Cozma-Baleia, intrând în jnepeniș, apoi în poieni şi pâlcuri de molizi, și ajungând în şaua Gorova. De aici vom străbate vârful Govorei, un vârf plat și vom intra din nou între jnepeni, ocolind vârful Lănciţa, pe un sector care poate pune probleme de orientare, datorită marcajului şters. În continuare, de-a lungul piciorului Lăncița, printre pâlcuri de jnepeni și câmpuri cu lespezi pe care le parcurgem sărind din piatra în piatră, vom ocoli vârful Lacului și vom ajunge în şaua Vârful Mare, unde întâlnim marcajul triunghi roşu (intersecție cu traseul 4) ce coboară în căldarea Lacului Galeș.

Între Saua Lacului si vf. Păpușa, vom străbate o porțiune cu pasaje mai dificile (greu de străbătut de cei fără antrenament), pe o potecă ce se strecoară printre ţancuri, pe creasta îngustă, sector pe cât de dificil pe atât de frumos, numit Porţile Închise. Poteca oferă locuri din care se pot admira împrejurimile din unghiuri inedite, între care, Tăul Ţapului (sud) și lacul Galeşul.
(nord), ne captează atenția în plan apropiat.

După ce lăsăm în urmă acest sector mai puțin prietenos cu relief frământat, vom ocoli pe versantul său sudic, vârful mic al Păpușii, Vârful Capul Văii Rele (2408 m), dincolo de care ne așteaptă un urcuş susţinut pe vârful Păpuşa, al doilea ca înălţime din masiv. Aici întâlnim marcajul cruce galbenă (traseul nr. 28), ce urcă de la Uricani și ajunge la lacul Bucura. Ne vom însoți de acesta în coborârea pe versantul prăvălit al Păpușii, până în șaua Pelegii (2274 m) de unde vom urca din nou pieptiș pe vârful Peleaga (2509 m), cel mai înalt vârf al masivului.

De pe vârful Peleaga, poteca lasă în dreapta cele 5 tăuri ale sălbaticii zănoage Vale Rea, apoi Colţii Pelegii, pe un traseu tăiat în culme, urcând în vârful Custura Bucurei, pentru ca apoi să coboare şi mai mult în Curmătura (Secera) Bucurei (2206 m), la intersecția cu traseul Bandă Albastră (ce urcă de la Pietrele la lacul Bucura). De aici urmează un sector râpos către Șaua Retezatului, cu o vastă zonă de grohotișuri, ale căror lespezi colțuroase (unele imense) pot pune probleme la străbătut. Într-un urcuş susţinut vom atinge curând unul din giganţii Retezatului, vârful Bucura I, minunat punct de belvedere pentru frumusețile Munților Retezat.

Coborând cu atenție, vom întâlni marcajul Bandă Galbenă (traseul 19) și împreună cu acesta, vom urma poteca destul de solicitantă, în urcuș de-a coasta. Explorând perspectivele spre vest, vom avea parte de frumoase vederi asupra vârfului Slăveiu, Judele şi asupra văilor şi lacurilor din rezervaţie, care de aici se văd în toată splendoarea lor.

Odată ce am ocolit uriașul Bucura, vom urma linia crestei (Custura Retezatului), depășind mai multe vârfuleţe şi şei pentru a coborî în cel mai jos punct al Custurii Retezatului şi anume şaua Retezatului. Aici întâlnim traseul 6 TA ce urcă de la Cabana Pietrele pe Valea Stânișoarei și împreună cu acesta, vom urca susţinut pe lespezi de piatră, pătați de licheni ca niște reptile de piatrã, până pe vârful Retezat. Vom ajunge după cca. 30-40 de minute din Șaua Retezatului.

De pe vârful Retezat vom avea o largă perspectivă de-a dreptul copleșitoare în toate direcțiile și asupra uriașilor Bucura I și Bucura II, dar cel care ne va captiva prin frumusețea oglindirii de smarald a tăului, va fi Lacul Ștevia, situat la 2070 m altitudine. Cuibărit într-o căldare mică, cu pereți abrupți, Lacul Ștevia este unul dintre cele mai frumoase lacuri din munții Retezat, având o acustică incredibilă. Iarna zăpada se topește greu de pe malurile ei, iar vara, apa devine verzuie. Lacul are în jur de 10 m adâncime și o suprafață de 0.7 ha.