06MN01: Ohaba de sub Piatră - L. Bucura - Câmpu lui Neag

Traseul 1 BA traversează masivul de la N la S, pornind dinspre Ohaba de sub Piatră (acces autp până la Cârnic) spre Lacul Bucura și coborând la Cabana Buta și Complexul Cheile Buţii. Este un traseu lung, dificil iarna, cu peste 4000 m diferențe de nivel, în cca 18 - 19 h de drumeție,recomandat a fi parcurs în etape. 

Pentru pornirea în traseu se poate lua ca punct de start fie halta din Ohaba de sub Piatră, fie Poiana Cârnic (unde se poate ajunge cu mașina). Dacă alegem varianta perpedes pe şoseaua de pe valea Sălaşului, străbatem câteva sate pitorești, între care Sălaşu de Sus și Mălăieşti, cu ruinele fostelor cetăți feudale, care ne pot stârni interesul. Urmăm DJ667A spre Nucșoara, apoi trecem peste un pod arcuit peste pârâul Nucşoara și vom străbate o zonă de golişte lipsită de pădure care ne dă ocazia să observăm în zare măreția Retezatului, cu piscurile, culmile şi custurile Retezatului, între care merită să amintim culmea Galeşului, vf. Valea Rea, Păpuşa şi Peleaga, vf. Pietrele, Bucura şi Retezatul.

Ajunși la complexul de cabane Cârnic, urmând drumul pietruit, vom întâlni un indicator spre stânga, abatere spre frumoasa cascadă Lolaia (10 minute), pe care o putem vizita. În continuare, traseul urcă o pantă pietroasă ce suie pieptiş prin pădure și, după aprox 1 h de mers, străbatem o poiană în care blocurile de stâncă sunt presărate ca ciupercile, iar apoi întâlnim primele cabane din complexul de cabane Pietrele. Cabana Pietrele, străjuită de acelaşi tip de coloşi de piatră pe care i-am admirat de pe valea pârâului Nucşoara (nu se mai vede însă vârful Retezat), ne oferă aproape 100 de locuri de cazare (corturi şi căsuţe de camping) pe timpul sezonului de vară.

Coborând în vale, din spatele cabanei traversăm pârâul Stânişoara şi începem urcuşul prin pădure, lăsând în stânga marcajul TR (traseul 4) spre Lacul Galeş, apoi poteca marcată cu TG (traseul 5) spre Valea Rea. La aprox. 45 de min de la cabana Pietrele, la liziera pădurii, vom ajunge într-o poiană unde se află cabana Genţiana, fost refugiu de vânătoare. Cabana oferă 42 de locuri de cazare, nu se servește masa, dar vă veți bucura de ospitalitatea unei cabane montane apreciată de iubitorii de munte.

După un popas binemeritat, vom continua urcarea, intrând în zona jnepenilor, unde depășim crucea și placa memorială a lui Cuxi și vom ajunge la Bordul Tomii, o stâncă solitară surplombată care poate fi folosită ca adăpost în caz de ploaie. Aici urmele glaciare sunt bine reprezentate de îngrămădirea haotică de pietroaie. 

De aici urcăm pe o terasă a căldării glaciare în care se află cuibărit lacul Pietrele (1990 m), un lac mic ca suprafaţă (circa 5000 m2) şi cu o adâncime ce nu depăşeşte 1 m. Lacul are o formă neregulată, o insuliță cu jnepeni, și un contur roșcat al pietrelor (din cauza conținutului feruginos al apei), o adevărată oază de liniște pentru drumeții care se avântă spre cele mai înalte piscuri din Retezat. Se poate campa în regim de urgență. 

Ne continuăm drumeția străbătând zone cu grohotiş cu bolovani mari, urcând din ce în ce mai pieptiş, pe serpentinele potecii din căldarea Pietrele, până vom ieși în larga şa de pe culmea dintre vf. Bucura şi vf. Custura Bucurei, în Curmătura Bucurei, căreia localnicii îi spun „Secera Bucurei". Aici intersectăm marcajul crestei principale BR (traseul 2). 

Am ajuns într-un loc de o rară frumuseţe cu vârfuri şi culmi, custuri ascuţite şi spinări lin ondulate, văi adânci pline de farmec și “ochiuri albastre” ce dăinuie la picioarele stâncilor în zănoage de o rară frumusețe peisagistică. Coborând la Lacul Bucura, ce domină cu autoritate acest peisaj fermecător, ne vom desfăta din nou cu imagini dintre cele mai spectaculoase. Lacul Bucura, cel mai întins ca suprafaţă dintre lacurile glaciare ale Carpaţilor, ne îndeamnă la popas, pentru a admira piscurile Munţilor Retezat, între care Vârful Judele și Vârfurile Bucura, care ne vor cuceri iremediabil. De partea cealaltă a lacului, Vârful Peleaga (2509 m), cel mai înalt vârf din masiv, ne așteaptă să-l explorăm pe poteca BR (traseul 2), iar puțin mai departe, Vârful. Păpușa. Este probabil cel mai folosit loc de campare din masiv, motiv pentru care aici se află și un Refugiu Salvamont. Lacul Bucura este bază de plecare a mai multor trasee spre vârfurile Retezatului.

Din capătul lacului (lângă refugiu), continuăm să urmăm marcajul BA, dublat de marcajul CR (traseul 18) - poteca de acces dinspre S, dinspre Complexul Turistic Cheile Buţii și Poiana Pelegii, unde de asemenea se află un Refugiu Salvamont. Poiana Pelegii (1633 m), situată la 31 km de Gura Zlata este un loc ideal de campare și de pornire spre culmile Retezatului, o oază de liniște sub Piciorul Pelegii. În poiană există izvor, iar parcarea este la 5 minute de zona de corturi. 

Din Poiana Pelegii, traseul urcă în Şaua Plaiul Mic (intersecție cu traseul de creastă BR ce străbate Retezatul Mic), cu o frumoasă perspectivă asupra Retezatului Mare și a Retezatului Mic, urmând apoi a coborî destul de solicitant la Cabana Buta. Continuăm pe drumul care deservește cabana, pentru mai bine de 7,5 km și apoi pe drumul de acces spre Cheile Buții, prin Complexul Cheile Buţii pentru a ajunge (după 1 km) în vestul localităţii Câmpul lui Neag.