06MN01: Ohaba de sub Piatră - L. Bucura - Câmpu lui Neag

Traseul nr. 1 Bandă Albastră traversează masivul de la nord la sud şi reprezintă calea cea mai folosită de turişti pentru accesul la frumuseţile Retezatului, străbătând, pentru început, satele Sălaşu de Sus și Mălăieşti, două foste cetăți feudale (se pot vizita ruinele acestora). Drumul asfaltat ne va conduce apoi la Nucșoara și la complexul de cabane Cârnic, poartă de intrare spre frumoasele cabane Pietrele și Gențiana, care oferă popas sau odihnă celor care se avântă spre Lacul Bucura și mai departe spre Vârful Bucura sau spre Peleaga și Păpușa. Traseul Bandă Albastră urmează însă direcția spre Poiana Pelegii, de unde va urca aprig în șaua Plaiului Mic, urmând a coborî la Cabana Buta și mai departe spre Complexul Cheile Buţii. Este un traseu de dificultate medie (periculos iarna!), cu diferențe de nivel de peste 4000 de m, pe parcursul a 18 - 19 h de drumeție, deci un traseu de mai multe zile. Efortul depus ne va fi răsplătit de limpezimea Lacului Bucura și de imaginea asupra Retezatului Mare, cât şi asupra Retezatului Mic, ce ni se deschide din Şaua Plaiul Mic, dar și din alte puncte ale traseului.
0

Trail Details [ro]

Dificultate
medium
Distanţă
48,20km
Durată
18:00-19:00h
Urcare
2330m
Coborâre
1840m
Vârf
2185m

Tabs

Indicaţii de orientare

Este un traseu care traversează masivul de la nord la sud şi reprezintă calea cea mai folosită de turişti pentru accesul la frumuseţile Retezatului. Poteca este lată şi foarte bine marcată. De la Lacul Bucura, se suprapune cu traseul 18 (cruce roşie). Din Ohaba de sub Piatră, urmăm DJ667A prin localităţile Sălaşu de Jos, Sălaşu de Sus, Mălăieşti şi Nucşoara. După localitatea Nucşoara, se termină asfaltul şi traseul continuă pe un drum pietruit de-a lungul văii Nucşoara, până la complexul de cabane Cârnic. Circa 250 m mai sus, este un loc mai larg, care este folosit ca parcare. De aici, drumul este tot mai rău şi nu se poate urca decât cu un tractor. Noi vom urca pe jos, intrăm pe teritoriul Parcului Naţional Retezat, unde accesul auto este interzis. Într-o serpentină a drumului, folosim o potecă pentru scurtătură. După 500 m întâlnim un indicator spre stânga, abatere spre frumoasa cascadă Lolaia (10 minute). Ne reluăm drumul spre cabana Pietrele şi dupa 2,5 km de la cascadă beneficiem de încă o scurtătură, iar după un scurt traseu aproximativ plat întâlnim primele cabane din complexul de cabane Pietrele. Din spatele cabanei Pietrele, după traversarea pârâului, ne angajăm la urcuş prin pădure. În 200 m lăsăm în stânga marcajul triunghi roșu spre Lacul Galeş, iar după încă 600 m, poteca marcată cu triunghi galben spre Valea Rea. Continuăm să urcăm şi la 45 minute de la Pietrele ajungem într-o poiană unde se află cabana Genţiana. După un popas binemeritat continuăm urcarea şi în scurt timp ieşim din pădure în zona jnepenilor. Peisajul devine tot mai frumos. La un moment dat, trecem pârâul pe malul drept (pe stânga cum urcăm) şi ajungem la crucea lui Cuxi, montată într-un loc mai înalt, placa comemorativă şi un schi rupt fiind prinse de stâncă lângă potecă. Cărarea este tăiată prin jnepeni şi într-o poiană trece pe la Bordul Tomii, o stâncă solitară surplombată care poate fi folosită ca adăpost în caz de ploaie. Jnepenii sunt tot mai rari şi noi urcăm tot mai sus, pe o parte sau pe alta a pârâului Pietrele, trecem pe la Lacul Pietrele. Apoi, după un urcuş abrupt, ajungem în Curmătura Bucurei, unde intersectăm marcajul crestei principale de nord, bandă roşie (traseul 2). De aici, coborâm la Lacul Bucura, probabil cel mai folosit loc de campare din masiv, unde se află şi un Refugiu Salvamont. Aici este baza de plecare a mai multor trasee. Noi continuăm sa urmăm banda albastră, care de aici se suprapune cu marcajul cruce roşie (traseul 18), coborâm două trepte pe un parcurs frumos, printre tufe de jnepeni, poieni cu flori şi stânci, apoi intrăm în pădure şi după 2,6 km de la lac ajungem în Poiana Pelegii, generos loc de campare, unde de asemenea se află un Refugiu Salvamont. Trecem valea Lăpuşnicului şi ajungem la capătul drumului forestier, unde se află o parcare improvizată. Urcăm susţinut timp de o oră până în Şaua Plaiul Mic, unde intersectăm din nou marcajul bandă rosie, acum este vorba de creasta principală de sud a masivului (traseul 3). De aici se deschide o frumoasă perspectivă atât asupra Retezatului Mare, cât şi asupra Retezatului Mic. Continuăm parcursul înainte şi coborâm la Cabana Buta, întâi prin poieni între jnepeni, apoi prin pădure. De la Cabana Buta marcajul urmăreşte drumul care deserveşte cabana cale de mai bine de 7,5 km, apoi urmăm o scurtătură pe o potecă spre dreapta (vest), pâna la Complexul Cheile Buţii, de unde folosind un drum de 1 km ajungem la DN66A, în vestul localităţii Câmpul lui Neag.

Etape

Ohaba de sub Piatră - Cârnic - Cabana Pietrele - Valea Pietrele - Curmătura Bucurei - Lacul Bucura - Poiana Pelegii - Şaua Plaiul Mic - Cabana Buta - Complexul Cheile Buţii - DN66A (Câmpu lui Neag)

Descriere

Traseul nr. 1 BA este un traseu de dificultate medie / dificilă, potrivit celor experimentați, obișnuiți cu diferențe de nivel de peste. 4000 de m, străbătut de obicei în 2-3 zile de drumeție, pornind din localitatea Ohaba de sub Piatră, urmând drumul până la Cârnic și apoi poteca ce duce rând pe rând la Cabana Pietrele, Cabana Gențiana și Lacul Bucura. De aici se va continua în paralel cu marcajul traseului nr. 18, Cruce Roșie până la vest de localitatea Câmpu lui Neag (traseul de acces spre Bucura, dinspre sud).

Pentru pornirea în traseu se poate lua ca punct de start fie halta din Ohaba de sub Piatră, fie Poiana Cârnic (unde se poate ajunge cu mașina). Dacă alegem varianta perpedes pe şoseaua de pe valea Sălaşului, vom străbate câteva sate pitorești, între care Sălaşu de Sus și Mălăieşti, cu ruinele fostelor cetăți feudale, care ne pot stârni interesul. În continuare vom urma DJ667A spre Nucșoara, apoi vom trece peste un pod arcuit peste pârâul Nucşoara și vom străbate o zonă de golişte lipsită de pădure care ne dă ocazia să observăm în zare măreția Retezatului, cu piscurile culmile şi custurile Retezatului, între care merită să amintim culmea Galeşului, vf. Valea Rea, Păpuşa şi Peleaga, vf. Pietrele, Bucura şi Retezatul.

Ajunși la complexul de cabane Cârnic, urmând drumul pietruit, vom întâlni un indicator spre stânga, abatere spre frumoasa cascadă Lolaia (10 minute), pe care o putem vizita. Revenind la traseu, vom urca o pantă pietroasă ce suie pieptiş prin pădure, vom intra pe potecă și, după aproximativ o oră de mers, vom străbate o poiană în care blocurile de sfâncă sunt presărate ca ciupercile, iar apoi vom întâlni primele cabane din complexul de cabane Pietrele. Cabana Pietrele, străjuită de aceiaşi coloşi de piatră pe care i-am admirat când ne aflam încă pe valea pârâului Nucşoara (nu se mai vede însă vârful Retezat), ne oferă aproape 100 de locuri de cazare (corturi şi căsuţe de camping) pe timpul sezonului de vară.

 

 

Coborând în vale, din spatele cabanei vom traversa pârâul Stânişoara şi vom începe urcuşul prin pădure, lăsând în stânga marcajul triunghi roșu spre Lacul Galeş, apoi poteca marcată cu triunghi galben spre Valea Rea. La aprox. 45 de minute de la cabana Pietrele, la liziera pădurii, vom ajunge într-o poiană unde se află cabana Genţiana, fost refugiu de vânătoare. Cabana oferă 42 de locuri de cazare, nu se servește masa, dar vă veți bucura de ospitalitatea unei cabane montane apreciată de iubitorii de munte.

Reluând traseul după un popas binemeritat, vom continua urcare, vom intra în zona jnepenilor, vom depăși crucea și placa comemorativă a lui Cuxi și vom ajunge la Bordul Tomii, o stâncă solitară surplombată care poate fi folosită ca adăpost în caz de ploaie. Aici urmele glaciare sunt bine reprezentate de îngrămădirea haotică de pietroaie. Curând vom ajunge pe o terasă a căldării glaciare în care se află cuibărit lacul Pietrele (1990 m), un lac mic ca suprafaţă (circa 5000 m2) şi cu o adâncime ce nu depăşeşte 1 m. Lacul are o formă neregulată, o insuliță cu jnepeni, și un contur roșcat al pietrelor (din cauza conținutului feruginos al apei), o adevărată oază de liniște pentru drumeții care se avântă spre cele mai înalte piscuri din Retezat.

Ne continuăm drumeția străbătând zone cu grohotiş cu bolovani mari, urcând din ce în ce mai pieptiş, pe serpentinele potecii din căldarea Pietrele, până vom ieși în larga şa de pe culmea dintre vf. Bucura şi vf. Custura Bucurei, în Curmătura Bucurei, căreia localnicii îi spun „Secera Bucurei". Aici intersectăm marcajul crestei principale bandă roşie (traseul 2). Odată ajunși aici, ne putem bucura de o rară frumuseţe cu vârfuri şi culmi, custuri ascuţite şi spinări lin ondulate, văi adânci pline de farmec și “ochiuri albastre” ce dăinuie la picioarele stâncilor în zănoage de o rară frumusețe peisagistică.

Coborând la Lacul Bucura, ce domină cu autoritate acest fermecător peisaj, ne vom desfăta din nou cu imagini dintre cele mai spectaculoase. Lacul Bucura, cel mai întins ca suprafaţă dintre lacurile glaciare ale Carpaţilor, ne va îndemna la popas, pentru a admira  piscurile Munţilor Retezat, între care Vârful Judele și Vârfurile Bucura ne vor cuceri iremediabil. De partea cealaltă a lacului, Vârful Peleaga (2509 m), cel mai înalt vârf din masiv, ne așteaptă să-l explorăm pe poteca Bandă Roșie (traseul nr. 2), și puțin mai departe, Vârful. Păpușa. Este probabil cel mai folosit loc de campare din masiv, motiv pentru care aici se află și un Refugiu Salvamont. Lacul Bucura este baza de plecare a mai multor trasee spre vârfurile Retezatului.

Din capătul lacului (lângă refugiu) vom continua să urmăm marcajul banda albastră, dublat de marcajul cruce roșie (traseul nr. 18), acesta din urmă fiind poteca de acces dinspre sud, pornind din Complexul Turistic Cheile Buţii, trecând pe la cabana Buta și ajungând în Poiana Pelegii, loc de campare, unde de asemenea se află un Refugiu Salvamont. Poiana Pelegii (1633m), situată la 31 km de Gura Zlata este un loc ideal de campare și de pornire spre culmile Retezatului, o oază de liniște sub Piciorul Pelegii. În poiană există izvor, iar parcarea este la 5 minute de zona de corturi.

Din Poiana Pelegii se va urca în Şaua Plaiul Mic (intersecție cu traseul de creastă marcaj bandă roșie ce străbate creasta principală de sud a masivului), cu o frumoasă perspectivă asupra Retezatului Mare și a Retezatului Mic, urmând apoi a coborî destul de solicitant la Cabana Buta. Continuând pe drumul care deservește cabana, pentru mai bine de 7,5 km și apoi pe drumul de acces spre Cheile Buții, vom străbate Complexul Cheile Buţii pentru a ajunge (după 1 km) în vestul localităţii Câmpul lui Neag.

 

Observații

Traseu periculos iarna pe segmentul Lacul Pietrele - Cabana Buta, mai ales între lacul Pietrele şi Curmătura Bucurei.

Vreme

Cele mai bune sezoane

Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie

Persoane care au contribuit

 

Ohaba de sub Piatră - L. Bucura - Câmpu lui Neag în Retezat, Hunedoara este un traseu de drumeţie mediu.

Etichete

0
0 voturi

Comentarii

Your Comment