Touristik Label - 306MN03: Paroşeni - Vf. Pilugu Mare - Piatra Iorgovanului - spre Munţii Godeanu

Creasta de Sud a Retezatului, până după Piatra Iorgovanului
Traseul 3 Bandă Roșie urmărește creasta de S a masivului, pe interfluviul dintre Jiu şi Strei, respectiv peste Munții Tulișa, dealul Făgețel, culmea Custura și Retezatul Mic, tocmai până în Munții Godeanu, pe un itinerar dificil cu lespezi și bolovani mari, care pot pune probleme. Iarna se urmează pe cât posibil creasta matematică, iar zonele vf. Custura şi Piatra Iorgovanului.sunt periculoase. Traseul se desfăşoară mult timp la mare altitudine.
0

Trail Details [ro]

Dificultate
dificil
Distanţă
48,55km
Durată
13:30-16:45h
Urcare
2750m
Coborâre
1440m
Vârf
2434m

Galerie

Tabs

Indicaţii de orientare

Acest traseu urmăreşte creasta principală de sud a masivului (interfluviul dintre Jiu şi Strei). Pentru parcurgerea sa sunt necesare mai multe zile de mers. Se desfăşoară mult timp la mare altitudine. În vestul municipiului Vulcan, se desprinde din DN66A un drum asfaltat (str. Minei) care merge către I.M.Paroşeni. Locul este marcat cu un "monument" de beton şi piatră pe care scrie I.M.Paroşeni. După aproximativ 300 m de la DN66A, trecem un pod peste Jiu de Vest şi peste calea ferată, lăsăm în stânga I.M.Paroşeni şi deşi drumul principal o coteşte la dreapta, noi urmărim direcţia înainte, pe un drum nemodernizat, care trece peste o cale ferată industrială şi începe să urce pe deal. Marcajul este nou (triunghi galben). Trecem pe lângă gospodării, pe lângă un rezervor de apă şi ieşim la fânaţe. Priveliştea e tot mai cuprinzătoare, văzându-se Munţii Vulcan cu aglomerarea de cabane - staţiunea Straja şi instalaţiile de schi din Straja şi din Pasul Vâlcan, oraşele miniere din vale, Parângul etc. Un triunghi de pe un cireş aflat pe stânga drumului ne spune să părăsim drumul pietruit şi să continuăm pe altul înierbat. Continuăm pe acesta din urmă, intrăm în pădure şi întâlnim un drum forestier mai serios, care a fost folosit la transportul lemnelor. Urcăm pe acesta, iar la ieşirea din pădure ajungem la stâna Paroşenilor, nefolosită, în stare avansată de degradare, aflată în dreaptă drumului. Odată ajunşi în creastă, cotim stânga, trecem o porţiune de pădure - aici marcajul triunghi galben dispare - lăsăm în stânga o stână funcţională, trecem pe lângă o troiţă făcută de ciobanii de la stână şi urcăm în Vf. Pietrei, calcaros, ce ne oferă un frumos punct de belvedere. Dacă vremea nu ne ajută, acest vârf poate fi ocolit prin dreapta. Continuăm pe creasta ce pe vreme frumoasă poate fi urmărită cu uşurinţă peste Vârful Zănoaga (înierbat), peste un vârf cu jnepeni arşi, iar apoi coborâm într-o şa la care a urcat pădurea. Avem de traversat o porţiune de pădure de aproximativ 850 m. La ieşirea din pădure, dacă ne abatem spre stânga circa 200 m găsim un izvor. De la ieşirea din pădure, poteca se uneşte cu un drum mai serios, construit de firma care instalează un parc eolian, drum pe care-l vom urma de acum înainte mai multă vreme. La început, acest drum face 2 serpentine, apoi trece pe lângă un stâlp cu echipamente eoliene, trece pe lângă nişte stânci izolate şi ajunge într-o intersecţie de 4 drumuri (un X). Drumul din stânga (sud) coboară la nişte stâne (Sterminos), iar cel din dreapta (nord) la Baru, pe la Refugiul Tulișa (marcat cu CG pe porțiunea Baru-refugiu). Continuăm pe drum înainte, ocolim prin sud două vârfuri şi trecând printr-un pâlc de pădure de molid câştigăm altitudine. Apoi lăsăm drumul bun care continuă pe Culmea Baru şi apucăm un drum mai puţin umblat spre stânga, care ne urcă în culmea Tulişa-Baru. Ocolim Vf. Tulişa prin nord, trecem pe lângă o momâie mare şi coborâm în Curmătura Tulişa, unde sunt instalate 2 cruci şi unde întâlnim marcajul cruce galbenă (traseul 28) care vine din Uricani. Din Curmătura Tulişa urmează o coborâre uşoară printr-o zonă defrişată până în Curmătura Făgeţel, cel mai jos punct de pe creastă din această zonă. De aici dispar marcajele, dar noi urmăm un drum care merge pe creastă până când intră în pădure spre stânga (sud). Aici părăsim drumul şi ne angajăm într-un urcuş prin pădurea de molid cca 800 m. La ieşirea din pădure ne aşteaptă un jnepeniş flancat de liziere de pădure prin care ne strecurăm cu dificultate. Mergem circa 600 m şi apoi ieşim într-o şa luminoasă. De aici, peisajul se schimbă şi apar pâlcurile de lespezi de piatră dintre jnepeni, atât de comune în Retezat. Urmează din nou o porţiune dificilă cu jnepeniş. Deşi este vorba de doar 1,5 km, străbaterea acestei porţiuni ne poate lua mai bine de o oră. Cu cât urcăm mai mult cu atât jnepenişul lasă locul lespezilor de piatră, pe care înaintăm mai uşor. Există şi câteva momâi care ne ajută la orientare. Apoi jnepenii dispar complet şi rămân doar lespezile de piatră pe care păşim cu atenţie şi câştigăm repede altitudine, atingând în final Vârful Văcărea, marcat cu o momâie mare. Din când în când câte o lespede ridicată de binevoitori ne arată drumul (marcajul lipseşte). De pe Vârful Văcărea se deschide o frumoasă privelişte, se vede creasta pe care o avem de parcurs în continuare cu Vf. Custura la finalul ei, creasta Piule-Pleşa, Oslea dintr-un unghi inedit, Munţii Vâlcan etc. Continuăm să mergem pe bolovani, apoi aceştia lasă loc ierbii, pe care înaintăm mai comod. Urcăm în Vârful Lazăr, de unde se vede Retezatul în toată splendoarea sa, dominat de giganţii Custura, Peleaga, Păpuşa şi Vârful Mare. De aici, cotim puţin spre stânga şi urmăm Culmea Custura-Gruiu, înierbată spre sud şi prăpăstioasă spre nord, asemeni crestei Făgăraşului, ocolind pe la sud vârfurile. La un moment dat, în drept cu Vârful Gruniu, apar primele marcaje bandă roşie şi cruce galbenă, rare şi şterse. Înainte de ultimul vârf dinainte de Vârful Custura (Vf. Valea Măriii), o potecă ciobănească se desprinde spre stânga şi pare a ocoli vârful. Noi nu apucăm pe ea ci urcăm pe muchie, paralel cu un scoc adânc care poate servi ca adăpost de vânt. După ce trecem de vârf, coborâm pe lângă un scoc similar într-o şa marcată cu un stâlp de metal. Urmează urcuşul final pe Vârful Custura, la început pe iarbă şi pietre apoi doar pe lespezi mari de piatră. Sus pe vârf ne permitem un moment de odihnă, priveliştea în zilele senine fiind copleşitoare. Deşi nu are peste 2,500 m, alături de Retezat, Peleaga, Păpuşa şi Vârful Mare, acest vârf este un punct de referinţă important şi este văzut din multe locuri de pe potecile Retezatului. De aici, marcajul bandă roşie este bine realizat, fiind prezenţi şi stâlpii metalici, utili mai ales în caz de ceaţă. Din Vârful Custura, coborâm pe o creastă lată înierbată, presărată cu pietre, apoi pe marginea de sud a unor pâlcuri de jnepeni până în Şaua Plaiul Mic, important nod de poteci. De la Plaiul Mic, intrăm într-un culoar tăiat într-un jnepeniş compact pe care vom merge aproape 2 km. Deoarece poteca este bună şi diferenţa de nivel nu este mare, vom parcurge această porţiune rapid. Jnepenii se răresc şi urmează o porţiune înierbată, poteca merge în general pe curba de nivel din nordul Culmii Drăgşanu, trece pe lângă o stână lângă care găsim izvorul La Bolboroşi. La izvor este bine să ne aprovizionăm cu apă, deoarece urmează o zonă calcaroasă unde apa e mai greu de găsit. De aici, poteca o ia spre stânga şi urcă în creastă printr-un culoar mărginit de jnepeni. Peisajul se schimbă, pajiştile devin mai frumoase, fiind presărate cu tufe de jnepeni şi pietre albe. Ocolim Vârful Albele pe la sud şi după un parcurs frumos ajungem sub Piatra Iorgovanului, unde întâlnim marcajul triunghi roşu (traseul 29) (triunghiul roşu este marcat pe o piatră mare, albă). Dacă e vreme frumoasă, putem lăsa rucsacii aici şi să urcăm până pe vârf (10-15 minute), de unde se deschide o privelişte magnifică. Apoi, ocolim Piatra Iorgovanului pe o potecă tăiată în faţa sa nordică, cu grijă să nu alunecăm şi ieşim într-o şa lată, înierbată, care are în partea dinspre sud o stână mică acoperită cu plastic roşu. De aici, cotim spre dreapta ocolind un vârfuleţ şi având mereu în faţă (peste vale) Vârful Stănuleţii Mari, până în Şaua Paltina. În şaua Paltina, structura geologică se schimbă brusc (apar şisturi cristaline în loc de calcare), semn că este timpul să trecem în Munţii Godeanu. Traseul bandă roşie continuă în Munţii Godeanu, trecerea dintre masive făcându-se uşor, fără a fi nevoie să coborâm în pasuri sau văi joase.

Etape

Vulcan (Paroşeni) - Culmea Tulişa - Curmătura Tulişa - Curmătura Făgeţel - Vârful Pilugu (Bilugu) Mare - Vârful Lazărului - Vârful Custura - Şaua Plaiul Mic - Culmea Drăgşanu - Vârful Albele - Piatra Iorgovanului - Şaua Paltina - spre Munţii Godeanu

Descriere

 

Traseul 3 BR este unul dintre drumurile turistice grele ale Munților Retezat, astfel încât nu-l recomandăm decât drumeților avansați, care vor să depășească provocarea terenurilor accidentate, în condiții de marcaje slabe. Este un traseu dificil, la mare altitudine, străbătut de obicei în 2-3 zile de drumeție, cu cortul (lipsă adăposturi).

Pornind de la I.M.Paroşeni, trecem un pod peste Jiu de Vest şi peste calea ferată și urmăm un drum nemodernizat care trece peste o cale ferată industrială şi începe să urce pe deal, marcat TG (marcaj nou). Odată ce câștigăm alt, priveliştea e tot mai cuprinzătoare: vedem Munţii Vulcan, staţiunea Straja şi instalaţiile de schi din Straja şi din Pasul Vulcan, oraşele miniere din vale, Parângul ș.a.. Mai sus, un drum de exploatare ne conduce spre stâna Paroşenilor, nefolosită, în stare avansată de degradare.

Odată ajunși în creastă, marcajul TG dispare, depășim o stână și urcăm în Vf. Pietrei, calcaros, un frumos punct de belvedere. Pe vreme favorabilă putem urmări creasta fără probleme, peste Vf. Zănoaga, înierbat, apoi peste un vârf cu jnepeni arşi și o porţiune de pădure. La ieşirea din pădure, dacă ne abatem spre stânga cca.200 m, vom găsi un izvor. 

De aici urmăm drumul folosit la construirea parcului eolian, ajungem la o bifurcație de 4 drumuri, continuăm înainte, depășim câteva vârfuri mai mici și intrăm într-un pâlc de pădure de molid. Lăsăm drumul bun (pe culmea Baru) și cotim stânga pe un drum mai puţin umblat care ne conduce în culmea Tulişa-Baru, ocolind vf. Tulişa prin N. De aici se coboară în curmătura Tulişa, unde sunt instalate 2 cruci, la intersecția cu marcajul CG (traseul 28) care urcă din Uricani și duce tocmai până la Bucura.

Din Curmătura Tulişa şi până în Vârful Custura, traseul este comun CG, străbate golul alpin cu Vârful Făgețel și apoi coboară uşor până în Curmătura Făgeţel, cel mai jos punct de pe creastă din această zonă. Urmăm un drum care merge pe creastă (lipsă marcaje!), apoi intrăm în pădure și ieșim într-o zonă de jnepeni greu de depășit. Ajungem pe muntele Pilugu Mic (1532 m), apoi trecem peste vf. Pilugu Mare (1755 m) și urmăm culmea Văcărea prin jnepeniș, anevoios. Câștigăm altitudine și ne apropiem de vârful Văcărea, marcat cu o momâie mare. De aici intrăm în tărâmul lespezile de piatră pe care păşim cu atenţie. Din când în când câte o lespede ridicată de binevoitori ne arată drumul (marcajul lipseşte). De pe vârf avem o frumoasă perspectivă asupra crestei pe care o avem de parcurs, cu Vârful Custura la finalul ei, și la sud creasta Piule-Pleşa, Oslea și munţii Vâlcan. 

După ce trecem de vârf, traseul urmează culmea înspre V, trecând printr-o serie de șei și pe lângă piscurile crestei: vf. Lazărului (2282 m), vf. Gruniu (2294 m) si vf. Ciomfu Mare (2335 m). Din vârful Lazăr putem vedea Retezatul în toată splendoarea sa, dominat de giganţii Custura, Peleaga, Păpuşa ș.a. Culmea Custura-Gruniu este înierbată spre sud şi prăpăstioasă spre nord, asemeni crestei Făgăraşului

De aici traseul părăsește poteca ciobănească, urcă pe vf. Valea Mare, depășește o serie de mici piscuri și de șei și atacă pantele vârfului Custura. E recomandat să nu vă abateți de la acest dificil drum de creastă, deoarece, de o parte și de alta veți întâlni versanți prăvăliți cu lespezi și bolovani mari, care fac dificilă (chiar periculoasă) drumeția. Sus pe vârf ne permitem un moment de odihnă, Vârful Custura fiind un punct de referinţă important în Munții Retezat, cu o privelişte copleşitoare asupra tăurilor din căldarea Custurii. Din vârf, marcajul BR este bine realizat, fiind prezenţi şi stâlpii metalici, utili mai ales în caz de ceaţă. 

Coborâm pe creasta lată înierbată, presărată cu pietre, apoi pe lângă jnepeni până în şaua Plaiul Mic, lângă Tăurile Păpușii - important nod de poteci (intersecție cu traseul 1 BA și traseul 18 CR care urcă dinspre Cheile Buții pe la Cabana Buta). Urmează un sector mai puțin solicitant, poteca merge în general pe curba de nivel, din N culmii Drăgşanu până la izvorul La Bolboroşi. 
Este bine să luăm apă, deoarece vom străbate o zonă calcaroasă unde apa e mai greu de găsit. Avem de urcat din nou în creastă (Munții Piule - Iorgovanu), vom depăși niște pajiști frumoase cu tufe de jnepeni şi pietre albe, ocolind vârful Albele pe la S şi după un parcurs frumos, ajungem sub Piatra Iorgovanului, unde întâlnim marcajul TR (traseul 29) care urcă de la Câmpușel. Pe timp favorabil, putem urca până pe vârf (10-15 min), de unde putem avea o panoramă frumoasă asupra împrejurimilor.

Coborâm cu atenție pe o potecă tăiată în fața N a vf., cu grijă să nu alunecăm, până într-o şa lată, înierbată, care are (la S) o stână. De aici se ține direcția spre vârful Stănuleţii Mari, până în şaua Paltina. Aici peisajul se schimbă, apar şisturi cristaline în loc de calcare, făcând trecerea în Munţii Godeanu, uşor, fără a fi nevoie să coborâm în pasuri sau văi joase.

Observații

Marcajul BR este prezent doar după vârful Custura. Există un marcaj nou TG la începutul traseului, din Vulcan până în creastă. Traseu periculos iarna mai ales în zona vârfurilor Custura şi Piatra Iorgovanului. Pe parcursul iernii, se urmează pe cât posibil creasta matematică.

Vreme

Cele mai bune sezoane

Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie

Persoane care au contribuit

 

Paroşeni - Vf. Pilugu Mare - Piatra Iorgovanului - spre Munţii Godeanu în Hunedoara, Retezat este un traseu de drumeţie dificil.

Etichete

0
0 voturi

Comentarii

Comentariul dumneavoastră