Touristik Label - 303MN01: Pasul Rotunda - Pasul Şetref_varianta

0

Trail Details [ro]

Dificultate
hard
Distanţă
58,21km
Durată
25:00-28:00h
Urcare
3000m
Coborâre
3440m

Gallery

Tabs

Indicaţii de orientare

Marcajul bandă roşie se desfăşoară de-a lungul crestei principale a munţilor Rodnei, orientată est-vest, pe o lungime de aproape 58 de kilometri. Banda roşie începe în Pasul Rotunda (1277 m) în capătul cel mai de est şi se sfârşeşte în Pasul Şetref (817 m), în partea vestică. Trecătoarea Rotunda despre munţii Rodnei de munţii Suhard şi putem ajunge la ea de pe şoseaua Sighetul Marmaţiei - Vatra Dornei (DN 18), din Valea Bistriţei Aurii parcurgând spre sud o porţiune neasfaltată de 4,4 km a drumului DN17D. Dacă venim dinspre sud, din satul Valea Mare (DN17D), situat pe Valea Someşului Mare, se urmează o porţiune neasfaltată de 15,6 km. În centrul poienii Rotunda se află Cabana Pasul Rotunda (a familiei Rizea). În dreapta drumului, venind dinspre nord, regăsim pilonul ce marchează începutul marcajului bandă roşie. Din Pasul Rotunda pornim înspre vest pe un drum pastoral care continuă până aproape de Şaua Gajei. Pentru început acesta ne propune să traversăm un pâlc de pădure, mergând aproape în plan orizontal, apoi drumul începe şi urcă uşor spre nord-vest. În scurt timp din momentul în care am ieşit din pădure, vom trece pe lângă două stâne apropiate. În aceasta porţiune drumul descrie câteva serpentine, noi însă nu le vom urma ci vom urca direct prin păşune. Curând stânele rămân în urmă şi noi ocolim prin sud Vârful Nichitaş urmărind acelaşi drum, acum aflat pe partea vestică a Culmii Prelucile. După ce depăşim Vf. Gaja (1847 m) care se află înspre nord, putem observa cum mai la vest, spre sud, se desprinde piciorul Dealului Negru, punct în care drumul prezintă o ramificaţie scurtă. În tot acest timp putem admira trio-ul Roşu, Ineuţ, Ineu, orientat est-vest. În cele ce urmează, vom părăsi drumul pentru a urca o porţiune scurtă spre nord până pe creastă, în Şaua Gajei (1789 m). Drumul rămâne sub noi, iar în câteva sute de metri se termină. Din Pasul Rotunda şi până în Şaua Gajei am parcurs 9 km într-un interval de aproximativ 3½ ore. Din această şa se desprinde traseul punct roşu (traseu 9), traseu scurt, de legătură, spre Lacul Lala Mare (circa ½ ore). Din şa urmăm poteca marcată cu bandă roşie care urcă deocamdată pe curbă de nivel, pentru a ocoli jnepenii. După această porţiune revenim pe muchie şi începem să urcăm o porţiune mai abruptă, ca mai apoi să ieşim într-o şa. Depăşim şaua şi revenim la urcuşul susţinut care se mai domolește doar pe ultima porţiune, înainte de Vârful Ineuţ (2222 m). De pe vârf, înspre est, se desprinde marcajul cruce albastră (traseu 26) care merge peste Vf. Roşu, apoi coboară spre Complexul Valei Blaznei şi apoi în satul Şant. Noi vom coborî spre vest pe poteca de creastă şi ajungem în Șaua Ineuţului (2060 m). De aici înspre nord se desprinde poteca marcată cu punct albastru (traseu 2). E bine de ştiut că, dacă o urmăm, în 5 minute putem ajunge la un izvor, iar pe malul Lacului Lala Mică (la 20 de minute) e loc de campat. Din Șaua Ineuţului continuăm în urcuş spre vest, într-un scurt ocol spre stânga, iar după 10 minute ajungem în Șaua Cu Lac (2120 m). Pilonul de aici ne arată că spre sud se desprinde marcajul punct albastru (traseu 24), spre localitatea Rodna (prin Muntele Hârosu şi Şaua Curăţel). Din Șaua Cu Lac o luăm spre nord-vest şi la mică distanţă poteca se ramifică. O potecă marcată tot cu bandă roşie urcă până pe Vf. Ineu (2279 m), alta o ia pe curbă de nivel, ocolind vârful prin sud, îndreptându-se în Șaua Ineului. Vârful Ineu domină jumătatea de est a munţilor Rodnei, în zilele senine oferind privelişti asupra masivelor din jur: Munţii Maramureşului, Munţii Suhard, Rarău, Călimani, Bârgău, etc. Continuând pe curbă de nivel vom trece pe lângă refugiul de urgenţă de sub Ineu, singurul adăpost de pe toată creasta munţilor Rodnei, refăcut integral în toamna anului 2013. Poteca ce acum coboară spre Şaua Ineului (2110 m) în curând se va îndrepta spre un vârf fără nume iar apoi mai coboară odată în Şaua Bila. De aici, urcăm Vârful Tomnatec (2051 m) iar apoi coborâm spre vest. După aceasta, prin partea sudică a crestei vom trece de o porţiune stâncoasă, scurtă, însă mai dificilă, segment în care creasta seamănă cu o custură. Trecând de ea, urcăm domol Vârful Coasta Netedă (2060 m), iar ulterior coborâm spre vest, spre Tarniţa lui Putredu (1959 m). De aici spre stânga, sud, se desprinde triunghiul albastru (traseu 25) care se desfăşoară pe culmea Muntelui Cişa pe care dacă îl urmăm putem ajunge în satul Valea Vinului. Din Tarniţa lui Putredu traseul urmăreşte culmea, lăsându-se uneori uşor pe versantul sudic, pe la baza unui abrupt, apoi atinge Vârful Cişa (2039 m). Lăsând la nord vârful stâncos, dupa circa 30 de minute de mers se coboară în Şaua Cişa (1959 m). În faţă avem Vârful Omului (2135 m), care va rămâne la doar câţiva metri deasupra noastră (în partea stângă). Din Vârful Omului, creasta principală îşi schimbă direcţia înspre nord, direcţie pe care o vom păstra până pe Vârful Gărgălău (2135 m). Poteca ce se desfăşoară pe versantul estic, printre lespezi, ne duce peste Vârful La Cepi (2102 m), iar apoi trecem prin partea vestică a Vârfului Clăii (2117 m). Ne apropiem de Vârful Gărgălău în urcare uşoară. Vârful Gărgălău se continuă spre nord cu Piciorul Oancului. După ce am cotit treptat spre vest, apoi puţin spre nord şi am revenit către vest ajungem în Șaua Gărgălău (1907 m) - șa marcată printr-un par de lemn. Aici intersectăm banda albastră (traseu 4) ce a urcat din staţiunea Borşa către Poiana Ştiol. Puţin mai la vest ajungem la fostul drum minier (înierbat). De aici începe traseul însoţit de cruce albastră (traseu 16). El coboară spre localitatea Anieş, pe valea omonimă. La mică distanţă de Șaua Gărgălău, înspre sud e permisă camparea în zona La Izvoare. Din şa urmăm drumul înierbat spre vest, pe curbă de nivel şi după un scurt urcuş prin sudul Muntelui Cailor (1931 m), ajunge în Şaua Galaţului (Curmătura Galaţului). Drumul pomenit mai sus continuă până în această şa, de aici mutându-se pe versantul nordic. În acest loc intersectăm marcajul triunghi albastru (traseu 6) ce urcă din Borşa pe Valea Negoiescului. În continuare traseul de creastă ne propune urcarea unei porţiuni care culminează cu Vârful Galaţului (2048 m) pentru ca mai apoi să coborâm uşor tot spre vest, pe creasta uşor vălurită, ajungând în Șaua Laptelui (1943 m). De aici poteca cu bandă roşie se mută pe versantul nordic, pentru a ocoli impozantul Vârf Laptele Mare (2167 m). Ocolindu-l ajungem în şaua lată a Puzdrelor (2035 m). Mai departe, o porţiune vom continua spre vest, apoi în coborâre uşoară spre vest-sud- vest intersectăm un drum înierbat desprins est-sud-est. Pe acesta urcă marcajul bandă galbenă din Valea Anieşului Mare (traseu 22). Traversăm o porţiune de jnepeni şi ajungem în Tarniţa Bârsanului-o şa lungă şi lată. Făcând un popas în Şaua Tarniţa Bârsanului se poate admira, spre nord-vest, creasta înaltă Buhăescu Mare-Pietrosu şi Vârful Negoiasa Mare în imediata apropiere. Pe acesta din urmă îl vom ocoli pe partea nordică, pe o potecă lejeră, fără denivelări pronunţate. În stânga noastră rămâne creasta îngustă cu vârfurile stâncoase Negoiasa Mică şi Negoiasa Mare. Poteca noastră urcă lin printre tufe de jneapăn peste Piciorul Negoieselor, iar apoi se lasă uşor spre Tarniţa Negoieselor. La capătul acesteia ne mutăm pe sud, pe o potecă înierbată care ne duce spre Şaua Între Izvoare (1820 m). În acesta şa ajung dinspre sud marcajele cruce galbenă (traseu 21), respectiv punct roşu (traseu 19). După câteva minute ne vom afla în locul La Cărţi, loc în care pietrele stratificate sunt asemănătoare unor cărţi. Aici e permisă camparea şi se află şi un izvor mare. Mergem mai departe şi ajungem la o birfucaţie de poteci. În această porţiune, traseul principal are două variante. Unul ce ocoleşte Vârfurile Cormaia şi Repede, spre nord şi o altul care le urcă, cele două trasee reîntâlnindu-se în Şaua Obârşia Rebrii. Prima traversează căldarea numită Zănoaga Căţânilor, loc de campare şi izvoare, iar apoi coteşte spre stânga şi urcă susţinut până în şaua amintită mai sus. Cea de-a doua urcă moderat prin păşune, pe o potecă destul de slab vizibilă. La capătul ei ajungem pe Vârful Repede (2074 m). Apoi coborâm într-o şa pentru a urca spre Vârful Cormaia (2033 m). Coborând de pe vârf spre nord, spre creasta stâncoasă, depăşim prin stânga un vârf mai stâncos, La Căţâni. Ajungem în curând în Şaua Obârşia Rebrii, unde ne întâlnim cu varianta care a traversat Zănoaga Căţânilor şi suntem atenţionaţi de desprinderea marcajelor bandă albastră (traseu 17) şi triunghi roşu (traseu 18). Din Şaua Obârşia Rebrii, ocolim spre vest în urcuş lin înspre Vârful Obârşia Rebrii şi coborâm înspre Ţarniţa La Cruce (1981 m). De aici se desprinde spre sud marcajul triunghi albastru (traseu 13), iar înspre nord marcajul bandă albastră (traseu 7). Pentru a ajunge din Tarniţa la Cruce la Vârful Bătrâna se pot alege două variante: prima de-a lungul crestei, prin sudul vârfurilor Rebra şi Gropilor, sau a doua în lungul versantului sudic, pe drumul desfăşurat pe curbă de nivel. Noi începem urcuşul uşor spre dreapta, spre nord-vest. Aici poteca e însoţită atât de marcajul crestei principale cât şi de banda albastră (traseul 7). Urcăm un prag stâncos iar apoi continăm pe unul înierbat, pentru ca mai apoi să ajungem pe Vârful Rebra (2119 m). De pe acest vârf schimbăm direcţia de mers spre vest, coborând spre o şa aflată între Rebra şi Vârful Gropilor. În urcarea spre Vf. Gropilor există scurte porţiuni care sunt mai înguste, zona semănând unei custuri. De pe Vf. Gropilor (2063 m), continuăm în coborâre prin păşunea prin care poteca abia dacă se mai zăreşte, iar marcajul e şters aproape de tot. Coborând, urmează să ieşim în drumul ce ocoleşte această porţiune. Ţinem drumul şi vom trece printr-o porţiune de jnepeni, înainte de a ajunge în Tarniţa Bătrânei (1759 m). Drumul înierbat, aproape plat ne poartă către vest, apoi către sud. Din loc în loc sunt amplasaţi piloni cu marcaje. Cu puţin înainte de Şaua Bătrânei vom întâlni traseul marcat cu punct roşu (traseu 12). Noi o vom lua spre vest şi în câteva sute de metri ajungem în Şaua Bătrânei (1679 m), loc în care ajunge marcajul triunghi roşu (traseu 11). Ocolim Vârful Bătrâna prin nord şi în coborâre părăsim golul alpin, apropiindu-ne de pădurea de molid de pe Obcina Pietrii. Prin pădure vom urma un drum de căruţă, bolovănos, care ne duce spre Pasul Pietrii (1196 m), loc în care intersectăm drumul nemodernizat care leagă Romuli de Moisei. Din această intersecţie, după circa 1,5 km, traseul pătrunde într-o poiană alungită cunoscută sub denumirea de Preluca de sub Piatră, în mijlocul căreia este instalată o stână. Traversăm poiana pe curbă de nivel, diagonal, urmând o potecă înierbată şi continuăm spre vest pe un drum ce ne duce pe sub Vf. Muncelul Râios (pe partea lui sudică). După acest vârf ieşim puţin din pădure pentru a trece pe sub o stână, apoi reintrăm şi când ieşim din nou ajungem într-o poiană mai mare. Aici se află mai multe jgheaburi pentru adăpat animale numite La Vălaie. În acest loc se desprinde traseul marcat cu triunghi albastru (traseu 10). Din punctul La Vălaie, orientându-ne spre nord-vest, traseul urmăreşte culmea acoperită cu fâneţe, spre Vârful Capul Muntelui (1194 m), coborând treptat prin poieni animate cu stâne şi aşezări de vară, spre Pasul Şetref. Pe acest segment pe lângă marcaj vom întâlni şi câteva momâi din pietre. În Pasul Şetref întâlnim drumul naţional 17C şi Hanul lui Pătru.

Etape

Pasul Rotunda (1277 m) - Şaua Ineuţului (2060 m) - Şaua Gărgălău (1907 m) - Tarniţa La Cruce (1981 m) - Pasul Şetref (817 m)

Descriere

-

Observații

Pe parcursul iernii se urmează creasta matematică.

Vreme

Persoane care au contribuit

 

Pasul Rotunda - Pasul Şetref_varianta în Maramureş, Bistriţa-Năsăud, Rodnei este un traseu de drumeţie dificil.

Etichete

0
0 voturi

Comentarii

Your Comment