Traseul 22 BR este drumul de creastă dintre Poiana Ţăsnei și Șaua Arșasca, un sector ce străbate vârfurile calcaroase situate deasupra Poienilor de Sus. Este un traseu destul de solicitant, cu aprox.1200 m diferențe de nivel, în cca. 7 - 8 h de drumeție, accesibil iarna în funcție de cantitatea și calitatea zăpezii.
Pornim din Poiana Ţăsnei, situată în apropiere de Moara Dracului, o moară de apă pitorească cu o frumoasă cascadă, la capătul Cheilor Țâsnei, accesibile dinspre Motel Dumbrava, pe marcaj CA (traseul 16). Din poiana largă a Ţăsnei, începem ascensiunea spre Vf. Pietrele Albe, însoțiți de marcajul PG (traseul 17). Urcăm pieptiș cu atenție printre stânci de calcar, arbuști și fagi tineri, ghidați de acest vârf important ca înălțime al Munților Mehedinți (1335 m), care apare destul de impresionant, cu căciula lui de calcar.
Dacă poposim pe Vârful Pietrele Albe ne putem bucura de peisaje tipice pentru această grupă montană: muchii calcaroase, crovurile fermecătoare dintre ele (poienile de Sus), lapiezuri, sălașuri, fagi bătrâni și ierburi fragede. În depărtare, decorul este completat de panorama asupra Văii Cernei, a Munților Cernei și Godeanu.
Continuăm pe creastă, trecem de câteva stânci și de Vârful Broscan (1308 m), apoi ne îndreptăm spre Poiana Beletina, pe care o traversăm în lungime. Poiana Belentina (numită de localnici Beletina, Bilitin sau Belentina) este o depresiune carstică deschisă, ca un “stadion, de o perfectă netezime“, străjuit de lapiezuri albe. Din poiană putem observa în dese rânduri Vârful lui Stan (1466 m), cel mai înalt punct al Munţilor Mehedinţi, un uriaș adormit, ce ascunde legende și povești cunoscute doar de oamenii locului.
La marginea de sus a poienii, ni se alătură marcajul PR (traseul 20), alături de care ne vom însoți până la final. Acest tronson străbate pădurea și atinge Culmea Mazdronea, unde întâlnim marcajul TA (traseul 19) - legătura cu Vârful lui Stan. După o scurtă coborâre, ajungem la DN, în Șaua Arșasca, aproape de localitatea Godeanu, Mehedinți.
Comentarii