Touristik Label - 311MN01: Staţiunea Muntele Băișorii - sub Vârful Muntele Mare - La potcoavă - Poiana Balomireasa - Șaua Steaua - Șaua Apa Cumpănită - Șaua Ursoaia

0

Trail Details [ro]

Dificultate
medium
Distanţă
51,40km
Durată
16:00-18:00h
Urcare
1580m
Coborâre
1620m
Vârf
1786m

Tabs

Indicaţii de orientare

Este traseul de creastă a Munţilor Gilăului - Muntele Mare prin care se face legătura, în Șaua Ursoaia, cu munţii Bihorului. Traseul pleacă din centrul Staţiunii Muntele Băișorii, din faţa Hotelului Alpin, având un segment scurt în care este comun cu traseele 2 și 6. Urmăm drumul asfaltat circa 150 de metri după care se desprinde de celelalte două trasee, trece un podeţ de beton la dreapta și se înscrie în urcuș pe unde drum pietrut, printre cabane. În scurt timp intrăm în pădure, trecem pe lângă captarea de apă a staţiunii și după câteva sute de metri intersectăm culoarul teleschiului. Imediat traversăm Pârtia Mare unde căutăm cu atenţie marcajul în partea stângă, oblic, de cealaltă partea a pârtiei. Aici urmăm o potecă printre molizi, în urcuș ușor și, în 20-30 de minute de la plecare, ajungem în șaua La Plopiș, unde întâlnim un drumul carosabil care urcă la unitatea militară pe Muntele Mare, trecând pe la pârtia de schi Buscat. Ignorăm drumurile ce duc spre dreapta, spre Crinţ și Buhuia, și urmăm înainte "drumul militar" care, după circa o oră de la plecare, ocolind Vârful Buscat, ne aduce în poiana Șesul Cald. Ne aflăm într-o șa largă între vârfurile Buscat și Pietrele Mărunte și, la un stâlp de marcaj, întâlnim venind de la stânga, traseul numărul 2, marcat cu cruce roșie, care vine tot de la Staţiunea Muntele Băișorii și face legătura cu Lupșa. Cele două trasee au de aici un sector comun, în urcare lină și apoi pe curbă de nivel, ocolind prin dreapta vârful Pietrele Mărunte și traversând mai multe izvoare ale Pârâului Negru. După circa 30 de minute de la Șesul Cald ajungem la panoul informativ care ne anunţă că am intrat în aria protejată “Situl Natura 2000 Muntele Mare” și apoi coborâm într-o șa largă, La Poduri, unde se află un panou informativ. În stânga izvorăște Valea Podurilor dintr-un molhaș întins și în faţă se ridică vârful Muntele Mare spre care începem să urcăm. Marcajul taie serpentinele drumului și, lăsând în dreapta un izvor, ne orientăm spre stâpul de marcaj pe care îl vedem în stânga sus. Ajungem din nou la drumul carosabil pe care îl urmăm spre stânga, urcând pe o pantă moderată. Curând întâlnim un alt stâlp de marcaj, cu săgeţi indicatoare, unde drumul carosabil cotește spre dreapta. Aici traseul numărul 2, cu marcajul cruce roșie, se desparte de noi, îndreptându-se în direcţia Lupșa. După alţi 500 m pe drum, când acesta cotește spre stânga, îl părăsim, la 3 ore de la plecarea din staţiune. Suntem la un panou informativ despre “Situl Natura 2000 Muntele Mare” și, ghidaţi de un stâlp de marcaj, ne încadrăm pe un drumeag înierbat. Începe o lungă traversare pe curbă de nivel, pe sub vârful Muntele Mare, care rămâne în stânga. Se văd unitatea militară și releul din vârf, iar în dreapta avem panorame largi spre bazinul Văii Ierii. După circa o oră de mers lejer întâlnim un stâlp de marcaj, începem coborârea în locul în care întâlnim un drum de camion ce vine din stânga-spate, dinspre vârf. Ajungem la o veche cabană pastorală, unde întâlnim două drumuri ce vin din stânga și continuăm să coborâm până în șaua Prislop, unde întâlnim mai multe colibe de vară. Până aici urcă un drum carosabil ce urcă din Valea Mare. Noi urcăm oblic-dreapta, scurtând serpentinele drumului, pe care îl reîntâlnim în dreptul unui stâlp de marcaj. Continuăm pe el aproximativ 2 km și ajungem la bifurcaţia cu traseul numărul 13, marcat cu cruce galbenă, ce duce înainte spre Răcătău (6 ore) prin Bogdanu - La Tină – vârful Dumitreasa - Dobrin – valea Negruţa. Marcajul bandă roșie cotește spre stânga, pe o potecă înierbată, coborând spre platul pășunii Munceloasele. Suntem conduși de marcajele aflate pe mai multe lespezi de piatră înfipte în pământ. Drumul e iniţial înierbat, dar se conturează mai bine când panta scade. În locul în care cotim ușor spre dreapta întâlnim un drum ce vine din stânga și apoi intrăm în pădure. După aproximativ 1 km de drum prin pădure, ieșim în Poiana Stedea, poiană plată cu multe drumuri de pământ care se întretaie. Aici cotim ușor la stânga, căutând marcajele aplicate pe molizi și prindem un drum de pământ care ne scoate repede în partea superioară a Poienii Smidele. Lăsăm în stănga jos colibele de vară care se numesc aici Smida Costineștilor și Smida Șuveieștilor și ajungem în locul numit Crucea Bătrânei, unde se află un stalp de marcaj cu săgeţi indicatoare. Ne aflăm la intersecţia cu traseul numărul 14, marcat cu banda galbenă, care ne duce spre dreapta la Răcătău (8-9 ore) prin Muntele Bogdanu -Tina Bogdanului – colibele Dumitresei – Poiana Urășa – Valea Irișoara – Defileul Somelului Rece. Marcajul banda roșie continuă înainte și urmează o trifurcaţie a drumului, la trecerea unui pârâu, unde ne putem aproviziona cu apă. Noi îl urmăm drumul din mijloc și urcăm într-o poiană, spre platoul de sub Vârful Smidele. Traversăm o scurtă pădure și ieșim într-o poiană în care ajungem la o intersecţie. Aici ţinem stânga și traversăm poiana după care căutăm marcajul vechi pe unde intrăm în pădure. După 1,5 km, coborâm în Poiana Căpăţâna, traversăm un pârâu și apoi urcăm ușor pe un drum înierbat prin stânga vârfului Căpăţana. Lăsăm în stânga mai multe colibe de vară, traversăm un pârâu mic de unde ne putem aproviziona cu apă și, urmând un drum de pământ bine conturat, intrăm în pădure. Urmează o porţiune de aproximativ 1 km de pădure, după care ieșim într-o zonă cu pădure tânără. Ne aflăm în zona rezervaţiei naturale și Sit Natura 2000 Molhașurile Căpăţânii, ce ocrotește flora relictă din aceste tinoave de altitudine. Continuăm aproximativ 500 de m prin pădure, urmărind cu atenţie marcajele rare și vechi din zonă și ieșim într-o zonă în care au fost doborâturi de pădure pe suprafeţe mari. Ţinem direcţia generală de deplasare spre sud-vest, pe drumul destul de bine conturat și ajugem la o poiană cu un molhaș. Aici traversarea se face destul de greu, pe o potecă mlăștinoasă. Întrăm din nou în pădurea rărită de doborâturi și tăieri pe care o străbatem timp de 20 de minute după care ieșim în poaina Balomireasa, având vârful omonim în stânga. Ne aflăm într-o zonă cu un adevărat labirint de drumuri înierbate sau de pământ. Traversăm golul imens al Balomiresei în urcare ușoară, ţinând o direcţie generală vest-sud-vest, având mereu spre dreapta spate obârșia pârâului Zboru. Căutăm cu atenţie marcajele care se află pe lespezi de piatră înfipte în pământ și ajungem la o cruce aflată aproximativ în mijlocul poienii. De aici urcăm oblic spre stânga și ne orientăm după niște molizi izolaţi la care trebuie să ajungem și pe care mai vedem câteva marcaje. După ce ajungem în zona mai înaltă a poienii avem o priveliște cuprinzătoare asupra Văii Ariesului și a munţilor meridionali. După ce trecem de o altă cruce, începem să coborâm spre colibele Știrăniţe – Picioragu pe care le lăsăm în stânga jos și întrăm în pădure urmând poteca spre nord-vest. Continuăm în pădurea de molid, traversăm scurt marginea unei poieni și la 1 km de la Picioragu ajungem la o răritură, unde se află o intersecţie de drumuri. Urmăm drumul la dreapta și la circa 2 km de la Picioragu ieșim într-o pășune întinsă aflată la obârșia Văii Brădeana. Deși drumul cotește la dreapta, pe vale în jos, noi rămânem pe curba de nivel, pe poteca înierbată care se orientează spre nord, paralel cu valea Brădeana. După ce urcăm și coborâm o pantă scurtă, cu molizi rari, ajungem la colibele La Nedei unde se află și o cruce. De cealaltă parte a văii se vâd colibele Fundoaia. Drumul nostru cotește spre stânga și intră în pădure. Suntem într-o zonă în care nu se mai găsesc marcaje. Urmăm culmea principală și, după un coborâș de circa 3 km, ajungem în șaua Steaua, la izvoarele Văii Răcătăului, unde se află două cantoane silvice și o intersecţie de mai multe drumuri. Creasta Muntelui Mare se sfârșește aici și începe creasta Munţilor Gilăului. Continuăm înainte, în urcare, pe un drum de tractor, ușor de urmărit. Ajungem într-o tăietură în culme și, lăsând în dreapta Vârful Costeasa, coborâm pe marginea pădurii în Poiana La Garduri unde se află mai multe colibe. Suntem la o intersecţie unde un drumeag coboară spre dreapta și ajungem imediat la o alta unde un drum se desprinde spre stânga. Continuăm înainte printre colibe și ajungem la un centru de recoltare fructe de pădure lângă care se află un loc de popas și un foișor. Aici trebuie să fim atenţie la orientare pentru că ne aflăm într-o zonă cu un adevărat labirint de drumuri. De la centrul de colectare continuăm pe drumul principal circa 150 m și cotim brusc la dreapta, la ultima intersecţie dintre cele multe care se află aici. Urmăm drumul printr-o răritură și după aproape un kilometru ajungem într-o pădure tânără de molid. Urcăm într-o șa între Vârful Lămășoai, în stânga, și Vârful Toaderul, în dreapta. Cele două vârfuri sunt ușor de recunoscut de la mari depărtări pentru că au o formă asemănătoare, ca și cum ar fi gemene. În șa ajungem la un drum de pământ bine conturat, intersectat de mai multe poteci înierbate, însă noi urmăm o pe cea care urmează direcţia nord-nord-vest spre casele de sub Vârful Toaderul. Printre fâneţe ajungem la o zonă cu molizi unde se află două izvoare de unde ne putem aproviziona cu apă. De aici ne aflăm pe un drum care urmează limita dintre o poiană și pădure. Ajungem la mai multe intersecţii de drumuri de pământ însă noi continuăm pe cel mai bine conturat, în coborâre. Acesta ne scoate, după circa un kilometru, într-o largă șa unde lăsăm câteva colibe în dreapta și intrăm pe versantul sudic al Muntelui Citera. De aici începe traversare lungă, pe curba de nivel, lăsând în stânga mai multe drumuri care coboară. După mai bine de 2 km ajungem în Șaua Apa Cumpănită, unde întâlnim traseul numărul 29, marcat cu cruce albastră, care urcă pe un drum din stânga, din cătunul Pătrușești. În șa există locul de popas amenajat Cumpăna, cu izvor și foișor. De aici, cele două trasee continuă împreună pe malul drept al unui pârâu, pe un drum de pământ. Lăsăm în stânga câteva colibe și intrăm în pădure, iar după circa 1 km de urcuș ajungem la colibele Șesul Buzii. Aici ajungem la o intersecţie unde mergem tot înainte, pe drumul cel mai pronunţat, fiind ajutaţi la orientare de o săgeata de lemn pe care scrie “Drumul lui Iovan”. Drumul urcă oblic prin pășune și ajungem în scurt timp în Șaua Petreasa unde se află din nou câteva colibe. Aici traseul nostru urmează o direcţie spre vest și se desparte de traseul numărul 29 “Drumul lui Iovan”, care cotește la dreapta. După doar câteva zeci de metri intersectăm traseul numărul 28, marcat cu punct roșu, cu care are segment comun până în Dealul Coachii. Ocolim pe drumul bine conturat, pe curbă de nivel, Vârful Petreasa, ce rămâne în dreapta noastră. Începem un coborâș printre molizi și când ieșim într-o poiană, facem stânga și ajungem la un grup de colibe. Continuăm înainte, conduși de marcajele bandă roșie și punct roșu, aproximativ pe curba de nivel, în coborâre ușoară, fără să facem stânga sau dreapta la intersecţiile cu drumurile de pământ, până când ajungem la colibele de sub Vârful Petreasa Coachii. Aici ne despărţim de traseul numărul 28, care coboară spre Cabana Podina. După ce ajungem lângă o troiţă, facem stânga pe drumul bine conturat, printre colibe. Trecem pe lângă două izvoare, ultimul aflându-se lângă o casă de unde coboară un drum spre comuna Horea. Urmează o porţiune cu poieni și rărituri succesive, pe un drum destul de bine conturat pe care trebuie să fim atenţi însă la marcajele care sunt vechi și destul de rare. După aproximativ 3,5 km de la colibele de sub vârful Petreasa Coachii ajungem la colibele Stăuin. Aici intersectăm un drum ce vine din dreapta de la Poiana Horea și coboară spre Mătișești. Urcăm ușor prin pădure de molid și poiene, pe sub Vf. Stauin, cale de încă 1,5 km și ajungem în Poiana Ursoaia. La scurtă distanţă, în faţă, se vede șoseaua asfaltată Huedin - Beliș - Poiana Horea – Horea – Albac, la care ajungem în câteva minute. Aici se sfârșește traseul nostru și se află limita vestică a Munţilor Gilăului, dar marcajul banda roșie continuă mai departe pe creasta Munţilor Bihorului. Puţin mai jos de șaua Ursoaia, pe drumul spre Horea, se află izvorul amenajat cu loc de popas “Izvorul Ursului”.

Observații

De la punctul numit Crucea Bătrânei și până în Șaua Ursoaia, marcajul BR este rar și sterș. / Iarna, între Muntele Mare și Șaua Răcătău traseul este accesibil în funcţie de cantitatea și calitatea zăpezii doar turiștilor cu experienţă, bine echipaţi, de preferinţă dotaţi cu schiuri de tură, buni cunoscători ai zonei.De la Staţiunea Muntele Băișorii și până în Șaua La Poduri nu sunt surse de apă. Există pâraie sub vârful Muntele Mare de unde ne putem alimenta cu apă, iar apoi nu mai sunt surse de apă până la zona Crucea Bătrânei, la intersecţia cu traseul numărul 14, marcat cu bandă galbenă. Alte surse de apă mai găsim în poiana Căpăţâna, poiana La Nedei, șaua Steaua, colibele La Grajduri, sub vârful Toaderu, șaua Apa Cumpănită, colibele Șesu Buzii, colibele sub vârful Petreasa Coachii, colibele Stăuini și în șaua Ursoaia.

Vreme

Cele mai bune sezoane

Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie

Persoane care au contribuit

 

Staţiunea Muntele Băișorii - sub Vârful Muntele Mare - La potcoavă - Poiana Balomireasa - Șaua Steaua - Șaua Apa Cumpănită - Șaua Ursoaia în Cluj, Alba, Gilău-Muntele Mare este un traseu de drumeţie mediu.