06MN28: Uricani - Curmătura Tulişa - Vf. Lazărului - Vf. Păpuşa - Vf. Peleaga

Traseul nr. 28 Cruce Galbenă este traseul de legătură între Uricani și Vârful Peleaga, cel mai înalt din masiv, străbătând mai multe vârfuri frumoase, începând de la Vârful Șerpilor (1456 m) până la Păpușa (2508 m) și Peleaga (2509 m), de-a lungul culmilor Pilugu, Văcarea, Custura-Gruniu și Custura-Păpușa. Este un traseu dificil, într-o drumeție lungă de 11 - 12 h și însumând peste 4000 de m diferențe de nivel. Iarna, traseul poate pune probleme, în funcţie de cantitatea şi calitatea zăpezii, fiind periculos.
0

Trail Details [ro]

Dificultate
hard
Distanţă
26,90km
Durată
11:00-12:00h
Urcare
2930m
Coborâre
1130m
Vârf
2463m

Tabs

Indicaţii de orientare

În partea de vest a oraşului Uricani, lângă DN 66A se află un izvor amenajat, iar la 300 m aval de izvor, înspre Petroşani, lângă podul peste pârâul Sterminos, se află pornirea în traseul 28, un marcaj cruce galbenă fiind pictat pe peretele unei case. La început urcăm pe nişte uliţe din localitate, apoi prin poieni, fânaţe şi pâlcuri de pădure. Întâlnim un drum forestier mai serios pe care urcăm circa 600 m, apoi ajungem într-o tăietură de pădure cu mai multe drumuri forestiere încâlcite. Urmărind în general culmea Dealul Şerpilor ieşim din pădurea de fag cu puţin sub vârful Şerpilor (un grup de stânci) într-o frumoasă poiană în care se află un izvor. Ocolind Vârful Şerpilor prin dreapta (est), traversăm câteva pâlcuri de pădure şi ajungem la o stână, a cărei îngrăditură o străbate exact prin mijloc. De la stână urcuşul este mai lin şi traseul urmăreşte de acum un drum care în aproximativ 2,5 km ajunge în Curmătura Tulişa, unde se află două cruci, una de metal şi una de piatră. Chiar înainte de curmătură, lângă drum, întâlnim a treia cruce, din lemn, lângă izvorul Gheorghe Tătărăscu. Din Curmătura Tulişa şi până în Vârful Custura, traseul este comun cu traseul 3 (bandă roşie). De pe vârful Custura poteca coboară spre nord, parcurge un traseu cu pâlcuri de lespezi şi ajunge în şaua Custurii. De aici ocolim vârful Păpuşa Mică şi coborâm într-o şa adâncă, numită Spintecătura Păpuşii. Apoi ne angajăm într-o solicitantă urcare până în vârful Păpuşa, unul din giganţii Retezatului, compus din două vârfuri apropiate, amândouă marcate cu câte o momâie. Coborâm în şaua Pelegii pentru a urca apoi din nou la peste 2,500 m în vârful Peleaga, cel mai înalt vârf al masivului. În zilele senine, priveliştea este foarte frumoasă în toate direcţiile.

Etape

Uricani - Vârful Șerpilor - Curmătura Tulişa - Curmătura Făgeţel - Vârful Lazărului - Vârful Custura - Vârful Păpuşa - Vârful Peleaga

Descriere

Traseul nr.28 CG este un traseu dificil, anevoios și lung, urmând în primă fază poteca ce urcă prin poieni, fânaţe şi pâlcuri de pădure până la grupul de stânci vârful Şerpilor apo la o stână, de unde un drum de aproximativ 2,5 km ne conduce în Curmătura Tulişa. De aici va începe practic urcușul de la vest la est pe creastă, spre Vârful Custura (2457 m) și apoi spre nord, peste vârfurile Păpușii, până în Șaua Pelegii. Cu un ultim efort vom ajunge la peste 2,500 m în vârful Peleaga, cel mai înalt vârf al masivului, loc de belvedere cu o panoramă cum rar întâlnești în Carpații românești.

Intrarea în traseu se face din partea de vest a oraşului Uricani, lângă podul peste pârâul Sterminosu, unde se află un marcaj cruce galbenă pictat pe peretele unei case. Poteca debutează străbătând ulițele din localitate, ieșind apoi în poieni și fânațe și ajungând într-o zonă mlăștinoasă, până sub linia de înaltă tensiune. Urmărind în general culmea Dealul Şerpilor, vom ajunge sub vârful Şerpilor (un grup de stânci) într-o frumoasă poiană în care se află un izvor, vom ocoli vârful prin dreapta (est) și vom poposi într-o șa cu stână (Stâna din Dealul Șerpilor). De la stână urcuşul este mai lin şi traseul urmăreşte de acum un drum care în aproximativ 2,5 km ajunge în Curmătura Tulişa (intersecție cu traseul 3). Înainte de curmătură, lângă drum, vom întâlni o cruce, din lemn, lângă izvorul Gheorghe Tătărăscu, iar în șa vom trece prin câteva tranșee din războiul mondial și pe lângă alte două cruci, una de metal şi una de piatră.

Din Curmătura Tulişa şi până în Vârful Custura, traseul este comun cu traseul 3 (bandă roşie), străbătând golul alpin cu Vârful Făgețel și apoi coborând uşor până în Curmătura Făgeţel, cel mai jos punct de pe creastă din această zonă. De aici vom urma un drum care merge pe creastă (lipsă marcaje!), apoi vom intra în pădure, pentru a ieși într-o zonă de jnepeni greu de depășit până pe muntele Pilugu Mic (1532 m) si peste vf. Pilugu Mare (1755 m), de unde vom urma culmea Văcărea prin jnepeniș, anevoios.

Odată ce am câștigat altitudine, apropiindu-ne de vârful Văcărea, marcat cu o momâie mare, vom intra în tărâmul lespezile de piatră pe care păşim cu atenţie. Din când în când câte o lespede ridicată de binevoitori ne arată drumul (marcajul lipseşte). De pe vârful Văcărea vom avea o frumoasă perspectivă asupra crestei pe care o avem de parcurs în continuare cu vf. Custura la finalul ei, și la sud creasta Piule-Pleşa, Oslea și munţii Vâlcan.

După ce vom trece de vârf, traseul va urma culmea înspre vest, trecând printr-o serie de șei și pe lângă piscurile crestei: vf. Lazăru (2282 m), vf. Gruniu (2294 m) si vf. Ciomfu Mare (2335 m). Din vârful Lazăr, vom vedea Retezatul în toată splendoarea sa, dominat de giganţii Custura, Peleaga, Păpuşa şi Vârful Mare. Culmea Custura-Gruiu este înierbată spre sud şi prăpăstioasă spre nord, asemeni crestei Făgăraşului.

În continuare, culmea se arcuiește puternic și traseul părăsește poteca ciobănească, urcă pe vf. Valea Mare, depășește o serie de mici piscuri și de șei și atacă pantele vârfului Custura. E recomandat să nu vă abateți de la acest dificil drum de creastă, deoarece, de o parte și de alta, veți întâlni versanți prăvăliți cu lespezi și bolovani mari, care fac dificilă (chiar periculoasă) drumeția.

Sus pe vârf ne permitem un moment de odihnă, Vârful Custura fiind un punct de referinţă important în Munții Retezat, al cincilea vârf ca înălțime din masiv, cu o privelişte copleşitoare asupra tăurilor din căldarea Custurii. Lacul glaciar Lacul Mare al Custurii se consideră a fi situat la cea mai mare altitudine din România, însă acest record este controversat, din cauza existenţei mai multor cote.

De pe vârful Custura poteca coboară spre nord, parcurge un traseu cu pâlcuri de lespezi şi ajunge în şaua Custurii, trecând prin Fereastra Custurii (intersecție cu traseul 27 ce coboară la Stâna de Râu). Perspectivele asupra culmilor înconjurătoare, asupra lacurilor din căldarea Custurii și, de cealaltă parte, asupra Poienii Pelegii, ne captează privirea. Din Șaua Custurii, vom ocoli vârful Păpuşa Mică şi vom coborî într-o șa adâncă, numită Spintecătura Păpuşii, de unde vom urca aprig și solicitant până în vârful Păpuşa, unul din giganţii Retezatului, compus din două vârfuri apropiate, amândouă marcate cu câte o momâie. Vârful Păpușa cu înălțimea lui de 2508 m se clasează pe locul doi în Masivul Retezat, după Vârful Peleaga, și este al VIII-lea din România.

Urmează o nouă coborâre, pe lespezi mărunte până în șaua Pelegii (2279 m), primind la scurt timp și marcajul Bandă Roșie (traseu 2), cu care ne vom însoți până în apropiere de Vârful Peleaga. Ajunși în șaua Pelegii, vom intersecta traseul 23 și ne vom cufunda privirea în apropiere, admirând Lacul Ghimpele (Peleaga), aflat la altitudinea de 2122 m, în partea sudică a șeii.

Din Șaua Pelegii, vom urca din nou la peste 2,500 m în vârful Peleaga, cel mai înalt vârf al masivului, admirând în dreapta Valea Rea și cele 7 tăuri sălbatice, între care Lacul Mare, Lacul Mutătorii și Tăul cu Pietriș, ne apar în nuanțe de roșu, din cauza oxidului de fier conținut de pietrele ce le mărginesc.

Izolat de celelalte vârfuri ale masivului, Vârful Peleaga, cel mai înalt din Retezat (2509 m), ne oferă prilejul de a admira o vedere panoramică a cărei frumusețe este greu de egalat. Înspre nord, vom observa căldarea glaciară a Văii Rele, vastă zănoagă pe fundul căreia, se află tăurile Văii Rele. De partea stângă a văii, stă de strajă Culmea Pietrele, cu Vârful Pietrele (2268 m) și dincolo de aceasta culmea Stânișoara, acoperind poalele culmii Retezatului. Totuși, piscul acesteia, Vârful Retezat (2484 m) ne apare ascuțit. Privind mai spre stânga, vârful Bucurei (2433 m) se vede de aici, teșit, iar vecinul acestuia, Vârful Judele (2398 m), completează orizontul. La SV, culmea Slăveiului străjuiește semeț valea Lăpușnicului Mare alături de culmea Drăgșanului, iar spre SE, Vârful Custura (2457 m), completează lanțul vârfurilor ce se înșiruie înspre răsărit până la Tulișa. Pornind din Vârful Păpușa (al doilea din masiv - 2508 m), răsfirate ca degetele de la mână, se lasă în vale culmile Valea Rea, Galeșu, Vârfu Mare și Picioru Lăncița. Drept către soare-apune și la 500 de metri sub noi, uriașa căldare glaciară a Bucurei ni se înfățișează plină de grandoare.cu întreaga salbă de lacuri glaciare, 16 la număr, ce pot fi vizitate pe poteca tematică Circuitul Lacurilor.

Observații

Traseu periculos iarna, mai ales pe segmentul Vârful Lazărului - Vârful Peleaga. Pe parcursul iernii, se urmează pe cât posibil creasta matematică.

Vreme

Cele mai bune sezoane

Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie

Persoane care au contribuit

 

Uricani - Curmătura Tulişa - Vf. Lazărului - Vf. Păpuşa - Vf. Peleaga în Retezat, Hunedoara este un traseu de drumeţie dificil.

Etichete

0
0 voturi

Comentarii

Your Comment