Touristik Label - 3 V. Oltului - Şaua Podragului - Curmătura Lerescu - Cabana Plaiul Foii

0

Trail Details [ro]

Dificultate
hard
Distanţă
92,70km
Durată
~44:00h
Urcare
7200m
Coborâre
6730m

Gallery

Tabs

Indicaţii de orientare

Din drumul european E81 de pe Valea Oltului în direcţia Sibiu-Vâlcea, după localitatea Boiţa, înainte de intrarea în Lazaret, la limita dintre judeţele Sibiu şi Vâlcea, există un pod care traversează răul Olt spre est. Trecem podul şi continuăm spre nord pe drumul de pământ încă aproximativ 1,5 km până ajungem la un pod CFR. Din acest punct, apare marcajul BR. Trecem calea ferată şi intrăm în pădure spre est, urcând spre culme pe o potecă puţin vizibilă dar bine marcată. Trecem printr-o poiană unde intersectăm un drum forestier. În general, poteca ţine linia culmii prin pădure. Urcăm susţinut şi înainte de un prim vârf, Vf. Bulzului, traversăm pe versantul NV pe curbă de nivel ascendentă mai multe vârfuri şi ieşim într-o şa unde se află şi o poiană largă. Traversăm din nou spre NV prin pădure, intersectăm un picior care urcă dinspre vest şi îl urmăm până ajungem într-o zonă de gol alpin care oferă o frumoasă perspectivă a Făgăraşului spre est şi a Munţilor Lotrului spre vest. Traversăm o scurtă porţiune tot pe versantul nordic şi ieşim din pădure într-o poiană, aproape de zona de gol alpin. Versantul sudic este abrupt şi stâncos, iar cel nordic este împădurit şi mai domol. De aici, traseul urmează linia crestei prin golul alpin, trece de un prim vârf, Chica Pietrelor, intersectează o potecă ce coboară către Turnu Roşu, marcată cu un stâlp indicator. Traversăm un alt vârf tot pe versantul nordic şi ajungem într-o şa largă, de unde traseul spre Zănoaga Câinenilor continuă spre sud. După câteva sute de metri, într-o zona largă, traseul spre Grebleşti se bifurcă spre sud. Trecem peste Vf. Tătaru şi coborâm în Şaua Apa Cumpănită, unde există şi un izvor. Pe partea sudică, există o mică cabană, un refugiu la 200 m de potecă. Creasta continuă spre est cu mici urcări şi coborâri, trecem printr-o zonă cu lespezi mari de stâncă împrăştiate pe creastă. După ce trecem această zonă, traseul de coborâre spre Suru se bifurcă spre nord, peste Culmea Moaşei. Urcăm spre Vf. Cocoriciu şi ajungem în Curmătura Surului, de unde se poate coborî spre Cabana Suru prin Căldarea Găvanului. Din Curmătura Surului, traversăm pe curbă de nivel până în Curmătura Roşiilor sau Şaua Budislavu, de unde urcăm susţinut până pe Vf. Budislavu, iar apoi urmează o coborâre uşoară până în Portiţa Avrigului, de unde coborâm până la Lacul Avrig. De la lacul Avrig, se poate coborî către Cabana Bârcaciu pe Valea Avrigului. BR urcă, traversând versantul nordic abrupt al Vf. Ciortea către şaua Gârbovei, traseul fiind pe alocuri expus şi dificil, mai ales în condiţii meteo nefavorabile. De aici, se poate coborî către Cabana Bârcaciu, în traversare pe sub Vf. Scara şi apoi pe piciorul Scării. Traversăm pe sub Vf. Gârbova pe versantul sudic până în şaua largă care precede o urcare lungă şi în trepte către Vf. Scara. De aici, coborâm pe creasta care pe alocuri devine mai îngustă, până în Şaua Puha, unde se află şi un refugiu salvamont. De aici, se poate coborî spre Cabana Bârcaciu prin Căldarea Puha sau spre Cabana Negoiu prin Căldarea Şerbotei. Se poate coborî şi către satul Sălătrucu, spre sud, prin Valea Topologului. Urcăm şi traversăm cele două vârfuri Mâzgavu şi coborâm într-un platou larg, de unde se urcă spre Vf. Şerbota. Se poate coborî către Cabana Negoiu pe muchia Şerbotei. Spre est, se deschide un peisaj impresionant cu una din cele mai accidentate şi sălbatice porţiuni de creastă din Făgăraş, Custura Sărăţii şi Vf. Negoiu. Coborâm pe creasta îngustă şi abruptă, zonele mai expuse fiind echipate cu lanţuri. După o scurtă porţiune orizontală, trecem pe versantul nordic, unde după mai multe suişuri şi coborâşuri echipate cu lanţuri şi cabluri ajungem iarăşi în creastă, parcurgem o scurtă zonă mai uşoară, după care urmează o urcare abruptă către un vârf proeminent, echipat cu lanţuri. După o scurtă traversare spre nord, ajungem în Şaua Cleopatra. Zona expusă şi dificilă a Custurii Sărăţii se poate ocolii de pe Vf. Şerbota pe traseul marcat cu BG: coborâm un vâlcel înclinat până în Căldarea Pietroasă, pe care o traversăm spre est. Intersectăm traseul TR, urcăm susţinut pe marginea unui pârâu, pe alocuri urcuşul fiind expus şi înclinat. Traseul BG se termină în Şaua Cleopatra. De aici, se poate coborî către Cabana Negoiu pe valea Sărăţii (TA) sau către Sălătrucu pe valea Topologului (TR). Urcăm susţinut către Vârful Negoiu, al doilea vârf că şi înălţime din România. Coborâm pe lângă creastă până la o bifurcaţie, de unde putem coborî spre sud şi ocolim Vârful dintre Strungi şi abrupturile lui prin Şaua Doamnei. Spre nord se află Strunga Dracului, un horn abrupt şi dificil, echipat cu lanţuri. Varianta prin Strunga Dracului este închisă datorită pericolului mare de prăbuşiri de pietre şi a faptului că protecţiile cu care era echipat traseul au fost distruse de căderile masive de pietre din zonă. Noi coborâm pe traseul BG, spre sud, la început în coborâre accentuată, apoi traversăm spre est până în Căldarea Berbecilor, de unde urcăm înapoi în creastă în Strunga Doamnei. Strunga Doamnei este echipată cu lanţuri pe prima porţiune mai dificilă. Ambele trasee se intersectează în căldarea nordică de sub Vf. Negoiu. De aici, se poate traversa către Cabana Negoiu prin Strunga Ciobanului. Continuăm către est şi coborâm spre Lacul Călţun, trecând prin Portiţa Călţunului. La Lacul Călţun se află vechiul Refugiu Călţun, noul refugiu fiind amplasat pe un mic prag spre NE. De la lac, se poate coborî pe valea pârâului Călţun până la drumul Transfăgărăşan, la Piscul Negru, sau se poate traversa prin valea pârâului Paltinului către ieşirea sudică a tunelului Transfăgărăşanului, în apropierea Cabanei Salvamont cota 2000. De la Călţun, urcăm prelung şi susţinut către Vf. Laiţa, aflat spre NE. Coborâm în Şaua Lăiţel şi traversăm o zonă dificilă, echipată cu lanţuri şi cabluri. Ocolim pe la sud Vf. Laiţa şi intrăm scurt pe versantul nordic, pe unde ocolim o scurtă porţiune accidentată. De aici, urmează o traversare expusă prin sud, pe sub custura Turnului Paltinului. Urcăm printr-o zonă pietroasă şi ajungem într-un paltou înalt la sud de Vf. Paltinu. De aici, putem coborî către Bâlea Lac sau putem continua traversarea traseului de creastă principală peste Creasta Bâlei şi peste Vf. Iezerul Caprei. Din acestă zonă, se poate coborî către sud, pe un vâlcel abrupt şi umed, către ieşirea sudică a tunelului Transfăgărăşan. De la Bâlea Lac, urcăm susţinut spre est către Şaua Capra. Din şa, se poate urca spre N-NE către Vf. Vânătoarea lui Buteanu. Din şa, coborâm la Lacul Capra, unde se află un monument al alpiniştilor. De aici, se poate coborî către SE, spre drumul Transfăgărăşan şi către SV, prin Moara Dracilor, spre Cabana Salvamont de la cota 2000. De la lac, coborâm spre est în căldarea suspendată de sub creasta Arpăşel, continuăm în traversare pe sub Creasta Arpăşel-Vârtopel. Urcăm pe un picior înierbat până în creasta principală, în Fereastra Zmeilor. De aici, se poate coborî spre NE şi traversa direct spre Cabana Podragu, prin căldările nordice, pe la Lacul Podrăgel. Continuăm pe creasta îngustă şi accidentată, pe o porţiune expusă, echipată în zonele periculoase cu cabluri şi lanţuri. Acesta este un sector dificil, numit "La trei paşi de moarte". Traversăm pe versantul nordic, pe sub Vf. Arpaşu Mic, coborâm într-o căldare mică, de unde urcăm iar în creastă spre locul numit "parul de fier", într-o zonă în care creasta se îngustează. Urcăm pe Vârful Arpaşu Mare, de unde traversăm creasta care îl leagă de Vf. Mircii. De aici, coborâm pe un picior până la Lacul Mircii, trecem pe lângă ruinele unui refugiu distrus de avalanşe şi continuăm în traversare pe versantul sudic al Vf. Podragu, până în Şaua Podragului. Din Şaua Podragului, se poate coborî spre sud către Valea Buda, până la drumul Transfăgărăşan. Tot de aici, se poate coborî spre nord către Cabana Podragu. În continuare, traseul urmăreşte creasta, în general în traversare pe versantul sudic al acesteia. Ajungem într-o zonă în care creasta se îngustează, Şaua Orzănele, de unde urcăm susţinut către Vf. Viştea Mare, al treilea vârf că înălţime din România. Din Şaua Orzănele, se poate coborî către Valea Buda, până la drumul Transfăgărăşan. Dacă continuăm 30 minute de pe Vf. Viştea Mare, se poate parcurge spre sud custura care culminează cu cel mai înalt vârf din România, Vf. Moldoveanu. De pe vârful Moldoveanu, putem continuă către sud, de unde există mai multe trasee care coboară către Valea Rea, Valea Buda sau pe culmile sudice Coastele Mari şi Scărişoara. De pe Vf. Viştea Mare, continuăm spre est şi coborâm până în Şaua Viştea, unde se află amplasat Refugiul Salvamont. Din Şaua Viştea, traseul continuă peste Vf. Hârtopu Ursului, apoi în traversare pe versantul sudic pe sub Vf. Gălbenele şi Vf. Gălăşescu Mare, urcă pe Vf. Gălăşescu Mic şi coboară în Ferestra Mică a Sâmbetei. Aici se află amplasat un refugiu salvamont. Se poate coborî direct la Cabana Valea Sâmbetei prin Fereastra Mică sau se poate trece pe sub Vf. Slănina, prin sud, până în Fereastra Mare, de unde se poate coborî către Cabana Valea Sâmbetei. Din Fereastra Mare a Sâmbetei, urcăm spre est şi depăşim mai multe vârfuri, până când ajungem sub Vârful Cheia Bândei. De aici pleacă două trasee, ambele trec peste Vf. Cheia Bândei, unul continuă pe culme şi coboară în localitatea Lisa, iar celălalt coboară spre vest spre Cabana Valea Sâmbetei. Traversăm spre sud, pe sub Vârful lui Mogoş, iar din curmătura aflată la est de acest vârf pleacă un traseu care trece peste Vf. Urlea şi coboară către Breaza, pe lângă fosta Cabană Urlea. Continuăm spre S-SE pe sub creastă, pe versantul sudic, trecem printr-o mică şa, de unde spre nord se poate coborî spre Lacul Urlea sau refugiul din apropierea lacului, sau se poate merge în continuare către fosta Cabană Urlea. Urcăm uşor până când atingem iarăşi creasta, într-o zona în care aceasta formează o custură. Creastă coteşte brusc către est. Din acest punct, dacă mergem spre vest, ajungem pe Vf. Dara şi Vf. Hârtopu, ambele peste 2500 m. Noi continuăm spre est şi după mai multe suişuri şi coborâşuri şi o coborâre mai lungă, ajungem în Curmătura Zârnei, unde se află amplasat un Refugiu Salvamont. De aici, spre N-NV, se poate coborî spre Curmătura Moşului şi către fosta Cabană Urlea. Din curmătură, traseul urcă în serpentine până sub Vârful Zârna, intră într-o zonă de traversare, după care ajunge iar pe creastă. Cotim către S-SE, intrăm pe versantul sudic şi traversăm pe sub Vf. Ludişor şi coborâm pe un plai larg în Curmătura Brătilei, unde se află amplasat un Refugiu Salvamont. De aici, se poate coborî către nord, până în Dejani. Tot din Curmătura Brătilei se poate traversa spre sud, până în masivul Iezer Păpuşa. În continuare, urcăm către Curmătura Vladului, apoi ocolim pe rând, pe partea sudică, vârfurile crestei principale, şi ajungem sub Vf. Berevoescu Mare. De aici, spre nord, putem coborî pe muchia Scoarţa spre Măliniş sau Recea (peste Piciorul Bătrân). După 10 minute, dacă urmăm poteca spre nord, ajungem la Refugiul Salvamont, care este în condiţii mult mai bune decât vechiul refugiu aflat la sud de potecă. Creasta devine foarte largă şi domoală, trecem de Şaua Luţelor, coborâm uşor şi trecem pe sub Vf. Comisul (în zona vârfului este amplasat un refugiu salvamont), continuăm coborârea uşoară şi ajungem într-o zonă cu jnepeniş, în Şaua Comisu, de unde se poate coborî către nord, pe Valea Sebeşului, către Măliniş sau până în satul Mărgineni. Urcăm scurt pe Vf. Lerescu şi continuăm printr-o zonă care e tot mai mult acoperită de vegetaţie şi intrăm în pădure. Trecem prin mai multe poieni şi ajungem într-o zonă de exploatare forestieră. Spre sud, se observă o zonă cu tăieri masive de pădure. Intersectăm mai multe drumuri forestiere care ajung în preajma crestei, orientarea în această zona fiind dificilă. Din Curmătura Lerescului Mic, coborâm prin pădure spre Cantonul Silvic Rudăriţa. Din Curmătura Lerescului avem două variante. Una continuă pe creastă până în Curmătura Foii, de unde coboară la Cabana Plaiul Foii. Din cauza tăierilor masive de pădure din această zonă, nu recomandăm această primă variantă: potecă e pierdută prin vegetaţia crescută haotic şi prin resturile rămase în teren în urmă defrişărilor. Varianta cea mai simplă este coborârea din Curmătura Lerescului spre nord, până la intersecţia cu drumul forestier care ne conduce spre est la Cantonul Rudăriţa şi apoi urmăm drumul forestier pentru aproximativ 9 km până la Cabana Plaiul Foii.

Etape

Valea Fratelui/Valea Oltului - Curmătura Surului - Vf. Şerbota - Bâlea Lac - Şaua Podragului - Fereastra Mare a Sâmbetei - Curmătura Brătilei - Curmătura Lerescu - Cantonul Rudăriţa - Cabana Plaiul Foii

Descriere

-

Observații

Marcaj bun. Traseu periculos iarna de la Curmătura Lerescului până la Cabana Plaiul Foii.

Vreme

Persoane care au contribuit

 

V. Oltului - Şaua Podragului - Curmătura Lerescu - Cabana Plaiul Foii în Braşov, Sibiu, Argeş, Vâlcea, Făgăraş este un traseu de drumeţie dificil.