De la Complexul Turistic Borşa, traseul ne îndeamnă puţin către sud spre drumul aflat de-a lungul Pârâului Fântâna. Acesta îşi croieşte drum printre gospodării, ne îndeamnă să gustăm din apele unui borcut, putem observa o vâltoare (maşină de spălat automată), transformându-se ulterior în drum de tractor. În partea noastră dreaptă putem observa fosta carieră de marmură. În timp ce valea rămâne în dreapta noastră şi devine vale seacă, noi urcăm uşor pe la baza versantului defrişat. Înspre vest avem tot mai mult privelişte spre pereţii Rezervaţiei Științifice Piatra Rea. Drumul însoţit de marcaj ajunge în curând la baza Cascadei Cailor, acolo unde putem observa un drum ce vine dinspre est, drum de legătură între zona pârtiilor şi cascadă. Pe tot parcursul anului, pereţii de calcar ai Rezervaţiei Științifice Piatra Rea sunt martori ai curgerii de apă (de peste 80 de m) ai Cascadei Cailor. De la cascadă poteca urcă destul de abrupt către Poiana Ştiol, aproximativ jumătate de oră, loc în care vom intersecta marcajul BA. La această joncţiune de trasee se află şi o intersecţie de drumuri: înspre vest, drumul ce merge spre stânele din Căldarea Cailor, înspre nord-est drumul ce continuă spre lacul Izvorul Bistriţei şi altul înspre sud-est care se îndreaptă spre Pasul Prislop. Al treilea e şi drumul însoţit de marcajul TR, care din Poiana Ştiol continuă pe sub Vârful Ştiol (1611 m), pe o coborâre foarte lină. Cu cât ne îndepărtăm mai tare de punctul în care am ieşit în Poiana Ştiol cu atât suntem tot mai aproape de a intra în pădure. Chiar şi aşa drumul ne va oferi în câteva rânduri ferestre prin care putem admira Gărgălăul ori restul crestei principale până la Ineu. Coborârea lină se menţine până în momentul în care ajungem deasupra Pasul Prislop, acolo unde drumul începe şi descrie serpentine pe o pantă golaşă, acoperită cu pământ, loc de unde începe pârtia Prislop. De sus, putem observa Mănăstirea Prislop, stâna aşezată la o mică distanţă de ea, dar şi şoseaua DN 18, principala legătură între Maramureş şi Bucovina. Înainte de a ajunge la asfalt, marcajul trece chiar prin curtea mănăstirii şi apoi pe sub o frumoasă poartă de lemn tradiţională pentru zona în care ne aflăm. De cealaltă parte a drumului naţional se află câteva clădiri, printre care şi cea a Cabanei Alpina. Traseul nostru se încheie în Pasul Prislop (1416 m), unul dintre pasurile aflate la cea mai mare altitudine din Carpaţi, loc în care putem putem admira din nou creasta Munţilor Rodnei.