Dificultate:
Distanță:
Durată:
Urcare:
Coborâre:
Vârf:
Un circuit de 35 de km, frumos, cursiv, care te poartă prin locuri cu peisaje uimitoare. Zona satelor ceheşti din Banat şi relieful calcaros aduc bogăţie peisajului şi diversitate culturală într-un loc care nu mai are nevoie de prezentare: Defileul (sau Clisura) Dunării.
Circuitul poate fi parcurs în ambele sensuri şi străbate drumuri agricole de piatră, drumuri forestiere bine bătute, zone tehnice sau poteci ce se parcurg agresiv şi fac deliciul oricărui mountain biker. Deşi în zona carstică apa lipseşte cu desăvârşire, în partea satelor Curmătura şi Martinovăţ drumul urmează chiar firul apei şi traversează cursul de apă de mai multe ori. Traseul trece prin cătune împrăştiate în locuri parcă uitate şi eşti uimit cum de în aceste de locuri oamenii mai au aşezări şi îşi trăiesc viaţa într-un mod atât de simplu, în aceste vremuri în care lumea e cuprinsă de viteza informaţiei şi a tehnologiei. Solul calcaros a permis apei să formeze nenumărate peşteri şi aproape fiecare vale cu apă are o zonă de chei care contribuie la spectacolul peisajului.
Se pot vizita peşterile Gaura cu Muscă sau, cu o mică abatere din traseu, peştera Gaura Haiducească (Gaura Turcească) cu intrarea sa foarte spectaculoasă. La toate acestea se adaugă peisajul deosebit de spectaculos de pe malul Dunării, dar şi punctele de belvedere de pe platoul din zona satului cehesc Sfînta Elena.
Gîrnic - Curmătura - Liborajdea - Sfînta Elena - Gîrnic
Acest traseu face un circuit deosebit între satele ceheşti situate aproape de Clisura Dunării, cel mai lung şi mai frumos defileu din Europa. Un parcurs antrenant, cu aprox. 2500 m diferențe de nivel, pe cca. 40 km. Alt. max. se înregistrează deasupra de Gîrnic (719 m).
Puțini știu că Banatul are în apropiere de Clisura Dunării câteva sate cehești care au reușit să treacă proba timpului, să-și păstreze limba și să rămână autentice timp de sute de ani. Gârnic e cel mai mare dintre cele șase sate unde cehii sunt majoritari, deși sunt mai puțini de la an la an. Tot în Gârnic există câteva mori de apă, vechi de sute de ani, care deși funcționale, nu prea mai macină, dar atrag turiști. La Gârnic ajung anual în jur de 6000 de turiști, majoritatea cehi. Mulţi dintre ei şi-au cumpărat case de vacanţă în Gârnic şi în celelalte cinci sate ceheşti: Sfânta Elena, Ravensca, Bigăr, Eibenthal sau Şumiţa (sursa).
Așadar, pornim din Gîrnic spre Curmătura şi Martinovăţ, pe firul apei, două cătune împrăştiate în locuri parcă uitate de lume, parte din comuna Sicheviţa, una dintre cele mai vechi aşezări din Clisura Dunării. Așezate la hotarul dintre Munţii Locvei şi Munţii Almăjului. La Liborajdea, se poate vedea Moara cu buşniţă a lui Brăilă (Macu) - sursa.
Ajungem apoi pe malul Dunării, zona Clisura Dunării, unde apele fluviului au săpat în granit şi calcar acest spectaculos defileu cu bazine depresionare şi sectoare înguste care se succed. Astfel, imediat după localitatea Coronini, malurile fluviului se apropie foarte mult, la 500 m, iar pereţii laterali se ridică la peste 100 m (sursa).
Din localitatea Coronini urcăm pe platoul din zona satului cehesc Sfînta Elena, excelent punct de belvedere spre Dunăre și culmile de la hotarul cu Serbia. Urmează adevărata provocare a zilei: traversarea pe poteci calcaroase, peste Dl. Coroneanților și Pădurea Arsă, segment unde atingem altitudinea maximă a traseului (719 m).
Solul calcaros a permis apei să formeze nenumărate peşteri şi aproape fiecare vale are o zonă de chei care contribuie la spectacolul peisajului. Se pot vizita peşterile Gaura cu Muscă sau, cu o scurtă abatere din traseu, peştera Gaura Haiducească (Gaura Turcească)
Nu există comentarii încă. Fii primul care comentează!