Traseul face legătura între două comune de lângă graniţa cu Ucraina: Izvoarele Sucevei şi Brodina. Drumul este foarte uşor de parcurs, fiind menţinut permanent în stare utilizabilă, 90% fiind din piatră spartă. Accesul se face din şoseaua principală cu intrare pe partea dreaptă, din dreptul indicatorului rutier pentru direcţiile: Brodina şi Brodina de Sus. După aproximativ trei km se ajunge în zona de serpentine, ce traversează alternativ văile pârâului până în culmea Obcinei Feredeului. Locul de maximă altitudine (Pasul Pohoniş 1135m) se atinge după aproximativ 5 km de la plecare. Drumul coboară foarte frumos prin pădurea de brazi, putând întâlni pe traseu atât remorci cu lemne cât şi maşini mici. Primele comunităţi dinspre Brodina se întâlnesc după ce s-au parcurs 11 km de la plecarea din Izvoarele Sucevei. Limba vorbită aici este preponderent limba rusă. Traseul parcurge succesiv satele Brodina de Sus, Brodina de Jos, de-a lungul Pârâului Brodina, până ce se ajunge în centrul comunei Brodina, la şoseaua asfaltată.
Traseul 38 urmărește un drum ce străbate culmea Obcinei Brodina între Izvoarele Sucevei și Brodina (Țara Huțulilor). Un itinerar antrenant, cu aprox. 1000 m diferențe de nivel, pe cca. 35 km. Altitudine maximă se înregistrează aproape de Pasul Pohoniş (1135 m).
Traseul urmărește drumul de macadam dintre două comune de lângă graniţa cu Ucraina: Izvoarele Sucevei şi Brodina, străbătând Țara Huțulilor, o comunitate slavă, predominant ruteană și ucraineană, foști oameni liberi ai pădurii, creatori ai unei rase de cai cu calități remarcabile (vezi Herghelia Lucina).
De la Izvoarele Sucevei, începem urcarea spre Pasul Pohoniş, traversând culmea Obcinei Brodina între Vf. Pohoniș și Muntele Pohoniș, în serpentine largi care înlesnesc ascensiunea. Din pas coborâm spre Brodina de Sus prin pădurea de brazi, cu atenție la utilajele auto folosite la exploatare. Pătrundem în Țara Huțulilor, ținutul arhaic al Bucovinei, pe teritoriul unei populații cu origini încărcate de mister.
Huțulii locuiesc în nordul Bucovinei, nordul Maramureșului și sudul Ucrainei, și-au lăsat amprenta asupra peisajului, tradițiilor și arhitecturii zonei. Sunt cei care au dus mai departe faima încondeierii ouălor, meșteșugului în lemn, dar și portul popular din zona de munte. Odinioară, moldovenii le-au zis huţani, dar ei şi-au zis, întotdeauna, „verhovinţi”, adică „munteni”. Limba vorbită este preponderent limba rusă. (sursa).
Odată intrați în Valea Brodinei, traversăm satele Brodina de Sus și Brodina de Jos, cu o comunitate majoritară de ucraineni şi huţuli, frumoși și mândri ca și straiele pe care le poartă. Gospodăriile sunt răspândite pe culmile Obcinei Brodina, Lupcina și Feredeu. Continuăm de-a lungul Pârâului Brodina, până în centrul comunei Brodina, la şosea.

Dificultate:
Distanță:
Durată:
Urcare:
Coborâre:
Vârf:
Nu există comentarii încă. Fii primul care comentează!