Dificultate:
Distanță:
Durată:
Urcare:
Coborâre:
Vârf:
Bogăţiile naturale, poziţia strategică pe fluviul Dunărea - Defileul Dunării - principala poartă de acces naval către Europa de Vest, au făcut din această zonă una râvnită şi au adus ocupaţii repetate ale diferitelor puteri, începând cu Imperiul Roman. Influenţa diferitelor popoare şi culturi este încă foarte prezentă pe teritoriul Banatului, populaţia fiind reprezentată de numeroase etnii, aşezate în zone diferite şi localităţi distincte care şi-au păstrat tradiţiile şi caracteristicile de-a lungul timpului.
În prezent, aceste comunităţi devin din ce în ce mai sărace, diferitele probleme socio-economice făcând ca mare parte din locuitori să plece către ţările lor de origine, astfel că multe din localităţi sunt abandonate total, repopulându-se doar în perioada sărbătorilor religioase când urmaşii locuitorilor de aici se întorc la origini. Sunt comunităţi care par neatinse de trecerea timpului, pe care păstrarea obiceiurilor, a limbii sau a portului le-au transformat în locuri unice, mărturii ale istoriei zonei şi ale diversităţii culturale care o caracterizează.
În zona Banatului se regăsesc încă comunităţi reprezentative pentru mai mult de 8 etnii, printre care maghiari, romi, ucraineni, croaţi, cehi, germani sau sârbi, comunităţi care îi oferă turistului pe bicicletă o călătorie istorică şi culturală autentică. Astfel, am creat pentru iubitorii de mountain biking 3 trasee care leagă localităţi ale etniilor croate, ceheşti si germane, localităţi deosebite şi unice din Banatul montan. Simplitatea vieţii din aceste locuri şi ospitalitatea localnicilor te poartă în altă lume care nu mai are deloc legătură cu viaţa oraşelor din secolul 21.
Caraşova - Rafnic - Vodnic - Lupac - Clocotici - Nermed - Iabalcea - Caraşova
Acest traseu este un circuit interesant între localităţi ale etnicilor croați, peste culmile fragmentate dintre Munţii Dognecei și Semenic. Un parcurs solicitant cu peste 3500 m diferențe de nivel, pe cca. 55 km. Alt. max. se înregistrează în culmea Chicera Mică (680 m).
În Munţii Banatului, în Cheile Caraşului, pe drumurile dintre Reşiţa, Anina şi Grădinari, trăiesc caraşovenii, o populaţie slavă de religie romano-catolică, unul dintre cele mai inedite grupuri etnice din România. Sunt croaţii din Banatul Montan.
La intrarea în Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului se află comuna Caraşova (care cuprinde satele Iabalcea, Nermed şi Caraşova), unde sunt în jur de 3.200 de suflete. De cealaltă parte a văii, pe drumul dintre Reşiţa şi Grădinari este comuna Lupac (cu satele Clocotici, Rafnic, Vodnici şi Lupac) cu aprox. 2.600 de locuitori. Ei sunt croaţii caraşoveni, diferiţi de croaţii din Timiş (de la Checea, Cenei şi Recaş), fiind cea mai veche comunitate de croaţi de pe teritoriul României. În cele două comune, limba croată este recunoscută oficial.
Aceste comunităţi par neatinse de trecerea timpului; păstrarea obiceiurilor, a limbii sau a portului le-au transformat în locuri unice, mărturii ale istoriei zonei şi ale diversităţii culturale care o caracterizează. Din păcate, o mare parte din populația tânără a luat calea Occidentului, revenind doar în perioada sărbătorilor religioase. (Citește mai multe aici).
Nu există comentarii încă. Fii primul care comentează!