Circuit alpin peste custuri, spre Păpușile Retezatului

Munții Retezat

Munții Retezat, parte a Carpaților Meridionali, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase și complexe destinații montane din România. Alături de alte masive renumite precum Bucegii, Făgărașii, Piatra Craiului sau Parângul, Retezatul ocupă un loc special în inima pasionaților de drumeții, oferind un echilibru rar între peisaje sălbatice, liniște profundă și diversitate geologică.

Munții Retezat

Acești munți se pretează excelent turismului de drumeție clasică, atrăgând prin frumusețea și diversitatea naturală a lacurilor glaciare. Totodată, Munții Retezat oferă și un potențial remarcabil pentru geoturism – fiind o veritabilă „sală de clasă” în aer liber pentru cunoscătorii geomorfologiei glaciare. Aici pot fi observate numeroase forme spectaculoase de relief glaciar și periglaciar: văi glaciare tipice, morene, blocuri eratice, roci mutonate, lacuri nivale, ghețari de pietre, trene de grohotiș, pereți abrupți, custuri ascuțite și turnuri stâncoase care trimit cu gândul la vremuri geologice străvechi.

Ghețarul din circul Custurii. Creație IA pe baza unei fotografii reale.

Retezatul nu este doar o destinație turistică – este o experiență completă, în care natura, știința și aventura se întâlnesc într-un peisaj care impresionează prin autenticitate și măreție.

Tăul Custura Mare

Circuit: Poiana Pelegii – Șaua Plaiului Mic – Vârful Custura – Vârful Păpușa – Valea Pelegii – Poiana Pelegii

Detalii tehnice:

• Tip traseu: circuit
• Distanță: 16,5 km
• Diferență de nivel pozitivă: 1230 m
• Grad de dificultate: mediu–ridicat
• Timp estimat: 10 ore
• Marcaje turistice: Bandă Albastră, Cruce Roșie, Bandă Roșie, Cruce Galbenă, Cruce Galbenă, Punct Albastru.

Traseul comun Cruce Roșie, Bandă Albastră, spre Șaua Plaiului Mic.

Ce putem vedea de-a lungul acestui traseu?

Tăurile Păpușii
Situate la altitudini cuprinse între 1860 și 1870 de metri, în apropierea Șeii Plaiului Mic, Tăurile Păpușii sunt două mici lacuri tectono-nivale, aflate la granița dintre Munții Retezat și Masivul Piule-Iorgovanu. Numele lor provine, cel mai probabil, de la vecinătatea cu Vârful Păpușa Custurii (2209 m).

Tăurile Păpușii.

Aceste oglinzi de apă se remarcă prin liniștea lor aparte și prin reflexiile spectaculoase ale vârfurilor din jur – Peleaga, Păpușa, Păpușa Mică și Custura – care le transformă într-un tablou montan de o rară frumusețe.

Din punct de vedere geomorfologic, lacurile au o origine mixtă: periglaciară, dezvoltându-se în nișe nivale în care zăpada troienită persistă perioade îndelungate, dar și tectono-gravitațională, influențată de procese precum crevasele-falii. Această combinație de factori le conferă o valoare peisagistică și științifică aparte în contextul reliefului Retezatului.

Reflexie cu vârfurile Peleaga, Păpușa și Păpușa Mică în Tăurile Păpușii.

Tăurile Custurii

Ascunse într-un amfiteatru stâncos impresionant, la poalele Vârfului Custura (2457 m) – al cincilea ca înălțime din Munții Retezat –, Tăurile Custurii impresionează prin puritatea apei și sălbăticia peisajului.

Tăurile Custurii.

Tăul Custura Mare, cel mai înalt dintre lacurile glaciare cu suprafață mare din Retezat, se află la altitudinea de 2190 de metri. Cu o întindere de peste 2 hectare și o adâncime de 9 metri, Tăul Custura Mare pare un altar tăcut al înălțimilor, unde natura s-a oprit în loc pentru a contempla propriul ei chip.

Tăul Custura Mare

Tăul Custura Mică se află cu doar 10 metri mai jos față de lacul vecin, spre est, ascuns într-un colț tăcut al Retezatului. Cu o suprafață de aproximativ 0,5 hectare și o adâncime de peste 7 metri, acest lac discret, cu ape cameleonice, este vizitat mai degrabă de fauna sălbatică decât de drumeți.

Tăul Custura Mică.

Tăul Custura Mică.

Lacul Peleaga, cunoscut și sub denumirea de Tăul Ghimpele, este un lac glaciar aflat la altitudinea de 2122 m. Acesta are o suprafață de 1,72 hectare și o adâncime maximă de 4,20 metri. Se remarcă prin culoarea sa deosebită, care capătă uneori nuanțe spectaculoase de turcoaz.

Lacul Peleaga.

Lacul Peleaga.

Descriere traseu: Poiana Pelegii – Șaua Plaiului Mic – Vârful Custura – Vârful Păpușa – Valea Pelegii – Poiana Pelegii

Șaua Plaiului Mic - intersecție de trasee marcate.

Etapa I: Parcare Gura Bucurei (lângă Poiana Pelegii – 1590 m) – Șaua Plaiului Mic (1879 m)
 

Traseul începe din parcarea de la Gura Bucurei, situată aproape de Poiana Pelegii, și urcă spre sud, în direcția opusă celei care duce spre Lacul Bucura, urmând marcajul comun Bandă Albastră și Cruce Roșie. După un scurt urcuș susținut prin pădure – aproximativ un kilometru – poteca iese în golul alpin, unde priveliștea se deschide spectaculos. În continuare, traseul străbate partea estică a micilor lacuri tectono-nivale cunoscute sub numele de Tăurile Păpușii, pentru ca, după circa 1,4 kilometri și 289 de metri diferență de nivel, să ajungă la stâlpul de marcaj din Șaua Plaiului Mic. De aici, panorama este deosebită, iar lacurile oferă reflexii spectaculoase, asemănătoare unor oglinzi naturale.

Parcarea de la Gura Bucurei-Poiana Pelegii.

Urcarea din parcare spre Șaua Plaiului Mic.

Ieșirea din pădure spre Șaua Plaiului Mic.

Tăurile Păpușii din Șaua Plaiului Mic.

Șaua Plaiului Mic.

Etapa II: Șaua Plaiului Mic (1879 m) – Vârful Custura (2457 m)

Din Șaua Plaiului Mic (1879 m), traseul schimbă brusc direcția spre stânga, îndreptându-se spre nord-est, în direcția impunătorului Vârf Custura, vizibil încă de la malul tăurilor din zonă. Marcajele anterioare sunt abandonate, continuându-se pe marcajul Bandă Roșie, care urcă domol printr-un culoar îngust de jnepeni. Traseul traversează apoi o poiană alungită, ascunsă printre tufele de conifere, înainte de a ieși în golul alpin al crestei.

Sectorul printre jnepeni din Șaua Plaiului Mic spre Vârful Custura.

Poiana alungită dintre jnepeni spre Vârful Custura.

Vedere spre culmea Piule-Pleșa.

De aici, drumul ocolește prin stânga Vârful Păpușa Custurii (2209 m) și continuă cu o porțiune mai pieptișă, care urcă spre Vârful Custura (2457 m) – al cincilea ca altitudine din Munții Retezat. Pe măsură ce se câștigă altitudine, panorama se deschide tot mai generos.

Vârful Păpușa Custurii - 2209 m.

Vârful Păpușa Custurii - important punct de belvedere.

Vedere de pe Vârful Păpușa Custurii spre Șaua Plaiului Mic.

Vedere de pe Vârful Păpușa Custurii spre Cabana Buta.

Vedere spre Piatra Iorgovanului, Munții Mehedinți și Munții Cernei.

Sub Vârful Custura.

Vârful Custura.

În zilele senine, privirea cuprinde spre vest Valea Cernei, flancată de Munții Mehedinți, Ciuceava Mare și Munții Cernei. Mai spre sud, se pot distinge siluetele Pietrei Cloșani și creasta Oslea. În plan median, se conturează masivele Godeanu – cu Vârful Gugu și Platforma Borăscu -  și Țarcu – cu Vârful Țarcu și stația meteo.

Vedere de pe Vârful Custura spre Piatra Cloșani.

Vedere de pe Vârful Custura spre Vârful Țarcu.

Vedere de pe Vârful Custura spre culmea Oslea și masivele învecinate.

Vedere de pe Vârful Custura spre culmea Oslea.

În plan mai apropiat, se văd abrupturile Piule-Iorgovanu și platforma Drăgșanu, iar pe la baza Vârfului Stănuleții Mari șerpuiește Valea Lăpușnicului Mare, sculptată de cel mai lung ghețar din Carpați. În direcția sudică, se conturează văile adânci ale Butei și Măriii, care coboară spre Jiul de Vest.

Vedere de pe Vârful Custura spre capătul sud-vestic al Meridionalilor: Piule-Iorgovanu, Godeanu, Mehedinți, Cernei.

Vedere de pe Vârful Custura spre Vârful Gugu.

De pe Vârful Custura, priveliștea este amplă și cuprinde, spre est, culmile Munților Parâng, Șureanu, Lotrului, Cindrel și chiar Făgăraș. Pe linia crestei Retezatului, în direcția estică, se desfășoară Vârfurile Măriii, Ciomfu, Gruniu și Lazărului – o înșiruire de piscuri sălbatice și rareori călcate.

Vedere de pe Vârful Custura spre Munții Parâng.

Vedere de pe Vârful Custura spre Munții Cindrel și Munții Lotrului.

Vedere de pe Vârful Custura spre Munții Șureanu.

Lacul Câmpul lui Neag - Marea Săracilor.

Tăurile Custurii văzute de pe Vârful Custura.

Etapa III: Vârful Custura (2457 m) – Șaua Custurii (2205 m) – Vârful Păpușa (2508 m)

De pe Vârful Custura, poteca marcată cu Cruce Galbenă coboară spre nord, către Șaua Custurii, traversând Fereastra Custurii — punct în care se intersectează cu poteca marcată cu Triunghi Albastru venind dinspre Stâna de Râu. Din Șaua Custurii, poteca ocolește Vârful Păpușa Mică și coboară într-o șa adâncă, cunoscută sub numele de Spintecătura Păpușii. Vârful Păpușa Mică poate fi accesat cu ușurință, printr-o șa înierbată, urmată de ocolirea vârfului pe versantul estic, de unde se poate coborî direct în Spintecătura Păpușii. Din acest punct, traseul urcă susținut și solicitant până pe Vârful Păpușa, unul dintre giganții Retezatului. Cu o altitudine de 2508 metri, Vârful Păpușa ocupă locul al doilea în Masivul Retezat, după Vârful Peleaga, și se află pe poziția a opta în topul celor mai înalte vârfuri din România.

Coborârea de pe Vârful Custura spre Șaua Custurii.

Vedere spre Tăurile Custurii din zona Pintenul Custurii.

Cea mai frumoasă momâie din Munții Retezat.

Șaua Custurii.

Vedere spre Valea Peleaga, cu profilul ei glaciar.

Cândva aici se găsea cel mai lung ghațar carpatic. Creație IA.

Vârfurile: Peleaga, Retezat, Păpușa, Păpușa Mică.

Urcarea pe Păpușa Mică, cu Stâna de Râu în fundal.

Fostul ghețar de pe Râul Bărbat din zona Stâna de Râu. Creație IA.

Spintecătura Păpușii.

Vârful Păpușa.

Lacul Peleaga și Lacul Peleguța, văzute de pe Vârful Păpușa.

Lacul Peleguța.

Etapa IV: Vârful Păpușa (2508 m) – Șaua Pelegii (2285 m) – Tăul Ghimpele/Lacul Peleaga (2122 m) – Poiana Pelegii (1620 m)

De pe Vârful Păpușa, poteca coboară spre est, traversând un versant presărat cu lespezi și pierzând peste 200 de metri altitudine, până în Șaua Pelegii. Din acest punct se părăsește marcajul comun Bandă Roșie și Cruce Galbenă, care continuă spre Vârful Peleaga, iar coborârea se face spre sud, pe marcajul Punct Albastru, în direcția Tăului Ghimpele (Peleaga).

Tăurile Văii Rele văzute de pe poteca care coboară spre Șaua Pelegii.

Coborârea spre Șaua Pelegii.

Din șa, poteca coboară pe malul estic al Lacului Peleaga, continuând apoi cu o coborâre abruptă de peste două sute de metri pe treapta glaciară, până la Stâna La Cotroană. De aici, traseul urmează malul drept al pârâului Peleaga, coboară lin printr-un peisaj pitoresc, dominat de pajiști, jnepeni și repezișuri de apă, până în apropierea Poienii Pelegii, unde se parcurge o scurtă porțiune de pădure de conifere. Din Poiana Pelegii, traseul continuă pe o distanță de aproximativ 300 de metri până la parcarea de la Gura Bucurei, traversând Valea Pelegii pe o punte amenajată dintr-un trunchi de molid.

Șaua Pelegii și Vârful Peleaga.

Lacul Peleaga - Tăul Ghimpelui.

Coborârea abruptului glaciar.

Stâna La Cotroană.

Piscina zânelor de pe Valea Peleaga.

Apa are o transparență ireală.

Valea Pelegii spre aval.

Valea Pelegii spre amonte.

Intrarea în zona pădurii de conifere spre Poiana Pelegii.

Cascada Pelegii.

Poiana Pelegii.

Zona de campare din Poiana Pelegii.

Traversarea Văii Pelegii, spre parcare.

Opțional, turiștii experimentați pot continua cu o coborâre până la Tăurile Custura. Atenție: traseul este izolat și sălbatic, cu porțiuni nemarcate, fiind recomandat doar celor pregătiți pentru astfel de condiții!

Tăul Custura Mică.

Vârful Custura (2457 m) – Șaua Măriii (2351 m) - Tăurile Custura (2190 m)

De pe Vârful Custura, poteca coboară spre est, pierzând aproximativ 100 de metri în altitudine, până în Șaua Măriii, urmând marcajul comun Bandă Roșie și Cruce Galbenă. În șa se părăsește poteca marcată și se coboară pe o potecă slab conturată, marcată cu momâi, direct spre Tăurile Custura. Poteca coboară pe un versant pietros și traversează, la baza acestuia, blocurile mari de stâncă ale unui ghețar de pietre. Traseul iese în cele din urmă pe promontoriul dintre lacuri, de unde se poate continua coborârea pe malurile acestora.

Coborârea de pe Vârful Custura spre Șaua Măriii.

Șaua Măriii și Vârful Măriii.

Urcarea spre Pintenul Custurii.

Tăurile Custura (2190 m) - Șaua Măriii (2351) - Vârful Custura (2457) – Șaua Custurii (2205 m)

Întoarcerea până pe Vârful Custura se face pe aceeași potecă pe care s-a ajuns până aici. Pentru cunoscătorii zonei, cu echipament de asigurare se poate face și urmând traseul nemarcat și neconturat pe Pintenul Custurii, cu un grad de dificultate I, care nu este descris în acest articol.

Pe Pintenul Custurii - cățărare cu asigurare în coardă.

Creație IA, cu fostul ghețar din Circul Custurii.

Atenție! În tura noastră pe Pintenul Custurii am întâlnit un pui de urs.

Descoperă muntele pas cu pas, cu răbdare și respect. Lasă inima să urmeze poteca acolo unde hărțile se opresc și, mai ales, lasă muntele așa cum l-ai găsit – curat!

Sperăm că informațiile din articol te-au încurajat să pornești într-o drumeție sigură în Munții Retezat, având ca ghid harta MN06 - Harta de drumeţie a Munților RETEZAT ediţia a 3-a    

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.