Drumeție de toamnă târzie în Munții Cozia
13 Noi 2026

Drumeție de toamnă târzie în Munții Cozia

Distribuie pe:
Un circuit de la Mănăstirea Stânișoara, cu urcare prin pădurile arămii ale Muchiei Turneanu până pe Vârful Ciuha Mare și coborâre pe sub pereții stâncoși ai Bulzului.

Munții Cozia

Munții Cozia, văzuți din Defileul Cozia, de pe Valea Oltului.

Munții Cozia, văzuți din Munții Buila-Vânturarița.

Citește și Cozia, un munte giuvaier - mic Olimp al României

La marginea sudică a Carpaților Meridionali, Munții Cozia reunesc păduri întinse, muchii stâncoase și priveliști largi asupra Văii Oltului. Toamna târziu, pădurile arămii contrastează cu înălțimile cuprinse de frig, iar potecile dezvăluie un relief spectaculos, cu abrupturi, turnuri și culmi care depășesc 1.600 de metri.

Vârful Ciuha Mică.

Circuit de la Mănăstirea Stânișoara, pe Muchia Turneanu și peste Vârful Ciuha Mare

 

Mănăstirea Stânișoara la mijlocul toamnei.

Caseta tehnică

  • Masiv: Munții Cozia

  • Tipul traseului: circuit

  • Punct de plecare și sosire: Mănăstirea Stânișoara, aproximativ 740 m

  • Lungime: aproximativ 14 km

  • Urcare cumulată: aproximativ 1.150 m

  • Durată: 6–7 ore, în funcție de starea traseului, condiția fizică și durata popasurilor

  • Altitudine maximă: 1.668 m, Vârful Ciuha Mare

Vârful Cozia, numit și Vârful Ciuha Mare - 1667 m

  • Parcurs: Mănăstirea Stânișoara – intersecție bandă roșie – Muchia Turneanu – Refugiul Turneanu – Vârful Ciuha Mare – Cabana Cozia – punct de belvedere sub Vârful Bulzul – Mănăstirea Stânișoara

  • Marcaje principale: Bandă Albastră și Bandă Roșie; pentru atingerea vârfului se părăsește traseul direct către cabană

  • Dificultate: medie–dificilă, cu urcare susținută și coborâre abruptă pe teren stâncos și instabil

  • Particularități: scurt sector echipat cu cabluri pe traseul de bandă albastră; dificultate sporită în condiții de umezeală, zăpadă sau gheață

Marcajele turei.

Mănăstirea Stânișoara – intersecție Bandă Roșie

Traseul începe la Mănăstirea Stânișoara, în poiana aflată la poalele abrupturilor sudice ale Coziei. De aici se conturează primele perspective asupra pereților și colților de stâncă ai masivului. Deși altitudinea maximă este relativ modestă, pantele accentuate și diferențele de nivel conferă circuitului caracterul unei drumeții solicitante.

Punctul de pornire: Mănăstirea Stânișoara - se află la 720 m altitudine.

 

Mănăstirea Stânișoara.

Pentru început se urmează marcajul Bandă Albastră.

Se urmează inițial marcajul bandă albastră în direcția Mănăstirii Turnu. Prima parte a circuitului reprezintă o porțiune de legătură prin pădure, înaintea urcușului spre Muchia Turneanu. Poteca cu aspect de drum forestier trece pe la un loc de popas, deasupra căruia este un loc de belvedere, unde este monată o cruce. Din acest punct se poate vedea abrubtul de sub Vârful Durduc și Ciuha Mică. Îmediat apoi traseul trece pe lângă Grota din Cale, iar în câteva minute ajunge la intersecția cu Bandă Roșie. 

Locul de confluență al Pârâului Gardului cu pârâul care curge pe lângă mănăstire.

Traversare peste pârâul format din unirea celor două.

Un scurt debleu al drumului forestier.

Punct de belvedere.

Grota din Cale.

La intersecția cu Bandă Roșie se părăsește direcția către Turnu și se urmează ramificația care urcă spre Muchia Turneanu și Cabana Cozia.  

Intersecție de trasee unde se părăsește : Bandă Albastră și se urmează Bandă Roșie.

Intersecție Bandă Roșie – Refugiul Turneanu

Din intersecție, panta se accentuează, iar poteca urcă susținut prin pădure. Se câștigă treptat altitudine, printre rădăcini și formațiuni stâncoase, pe un sector care solicită un ritm constant și un efort bine dozat. Poteca trece pe la „Belvederea La Meliță”. După cca 35-40 de minute ajunge la un izvor lângă care se găsește un adăpost din lemn ruinat. 

Belvederi de pe traseu.

Izvorul de pe potecă.

Ruina adăpostului de lângă izvor.

După izvor poteca trece pe lângă alt punct de belvedere spre stâncăriile de sub Muchia Turneanu, urmează apoi firul unei văi adâncite între versanți și, urcă abrupt spre Stâna Turneanu, aflată chiar pe muchia cu același nume. Distanța de la intrarea pe Bandă Roșie până aici se poate parcurge în o oră și 30 de minute.

Belvedere spre Mănăstirea Turnu.

Pe măsura înaintării, deschiderile dintre arbori oferă perspective către Valea Oltului și culmile de dincolo de defileu. Relieful Coziei se dezvăluie treptat, prin muchii, turnuri și versanți abrupți care se ridică deasupra pădurii. Alternanța dintre porțiunile împădurite și punctele de belvedere dă varietate urcării.

Belvederi de pe traseu.

Poteca urmeaza firul unui mic pârâu.

După atingerea Muchiei Turneanu, traseul continuă către refugiu. Poiana în care se află acesta permite un popas înaintea ascensiunii spre partea înaltă a masivului. Aici se pot evalua timpul disponibil și condițiile meteorologice pentru continuarea circuitului.

Stâna Turneanu - locul de unde poteca va urma aceasta culme.

Refugiul Turneanu.

Jurnalul refugiului.

Interior la Refugiul Turneanu.

Refugiul Turneanu – Cabana Cozia, peste Vârful Ciuha Mare

De la Refugiul Turneanu se continuă urcarea către zona înaltă a Coziei. Pâlcurile de pădure alternează cu deschideri spre culmile învecinate, iar expunerea la vânt devine mai pronunțată.

Refugiul Turneanu.

La sfârșitul toamnei, diferența de temperatură dintre pădure și sectoarele deschise poate fi resimțită puternic, iar în zona somitală poate să existe strat de zăpadă.

Vedere spre Colții Foarfecii.

Vedere spre Valea Oltului.

Intersecție de trasee pe Muchia Turneanu.

Bifurcația traseului în variantele de iarnă și de vară.

Zona Pietrele Vamvurii.

Vedere spre Țara Loviștei din zona Pietrele Vamvurii.

Zona înaltă a Coziei.

Poteca spre Cabana Cozia.

Pentru atingerea Vârfului Ciuha Mare se părăsește traseul direct către cabană și se urmează accesul spre punctul culminant al masivului. La 1.668 m, perspectiva se lărgește asupra culmilor Coziei și a munților din jur, până spre Masivul Buila-Vânturarița. În condiții de vizibilitate bună, se disting Munții Făgăraș și culmile situate la vest de Olt.

Releul de pe Vârful Cozia (Ciuha Mare).

Vârful Cozia (Ciuha Mare).

Zona vârfului oferă un loc potrivit pentru contemplarea peisajului și pentru fotografii. Lumina joasă a toamnei accentuează formele reliefului, iar succesiunea culmilor împădurite evidențiază adâncimea văilor. Durata popasului se adaptează temperaturii și intensității vântului.

Vedere spre Vânturarița Mare.

Vedere spre Munții Făgărașului.

Citește și De la lumina răsăritului la relieful glaciar din zona Bâlea–Capra–Paltinu

Vedere spre Munții Făgărașului.

Citește și Munții Făgăraș – circuitul „Trei vârfuri, trei strungi”

De pe Ciuha Mare se coboară către Cabana Cozia. Popasul la cabană încheie prima parte a circuitului și permite refacerea înaintea coborârii spre Stânișoara, pe versantul sudic al masivului.

Vârful Ciuha Mică.

Citește și Cozia, un munte giuvaier - mic Olimp al României

Intersecție de trasee lângă Cabana Cozia.

Cabana Cozia – punct de belvedere sub Vârful Bulzul

De la Cabana Cozia se urmează marcajul Bandă Albastră către Mănăstirea Stânișoara. Traseul se îndreaptă spre zona Durduc și abrupturile Bulzului, oferind o perspectivă diferită asupra muntelui. Priveliștile largi din zona somitală sunt înlocuite treptat de imagini apropiate ale pereților stâncoși și ale văilor dintre muchii.

Cabana Cozia.

Paznicul cabanei.

Steagul de sub Vârful Cozia Mică.

Drumul spre releul de pe vârf.

Munții Iezer.

Vârful Durduc - important punct de belvedere.

Vedere spre Valea Oltului.

Vârful Durduc.

Poteca spre baza muntelui.

Coborârea alternează sectoare mai domoale cu porțiuni înclinate și praguri de piatră. 

Începutul coborârii abrupte.

Poteca are sectoare unde formează serpentine.

Sector abrupt.

Punctul de belvedere de sub Vârful Bulzul permite un nou popas. De aici se observă relieful abrupt al Coziei, cu stânci desprinse vizual din întinderea pădurilor și versanți fragmentați de văi. Contrastul dintre vegetație și pereții de piatră este deosebit de expresiv în culorile toamnei târzii.

Loc de popas.

Belvederea de la locul de popas.

Sector cu cablu de asigurare.

Punct de belvedere – Mănăstirea Stânișoara

De la punctul de belvedere se continuă coborârea pe Bandă Albastră. Pantele înclinate solicită atenție, mai ales după efortul acumulat pe parcursul zilei. Pietrele mobile, rădăcinile și frunzișul care acoperă poteca impun un ritm cumpătat. Pe traseu se întâlnește și două scurte pasaje echipate cu cabluri, unde este necesară atenție sporită. Stânca umedă, zăpada sau gheața pot îngreuna semnificativ parcurgerea acestuia.

Sector cu lanț de asigurare.

Traseul coboară prin zona Muchiei Vlădeasa, trecând prin apropierea formațiunilor stâncoase cunoscute drept Colțul lui Damaschin. Printre arbori se mai deschid perspective asupra versantului sudic, înainte ca poteca să pătrundă din nou în pădure. 

Belvedere spre stânca Bulzu, văzută de la Colțul lui Damaschin.

Vârfurile Durduc și Bulzu.

Odată cu pierderea altitudinii, terenul devine treptat mai adăpostit. În urmă rămân abrupturile și muchiile înalte, iar apropierea poienii mănăstirii anunță încheierea circuitului. Revenirea la Stânișoara închide un parcurs variat, care leagă pădurile de la poalele muntelui de cel mai înalt vârf al Coziei.

Bifurcație de trasee.

Un memorial.

Poteca coboară pe sub pereți de stâncă.

Poiana Stânișoara.

Mănăstirea Stânișoara.

Colții Foarfecii și Cascada Gardului.

Epilog

Cozia oferă, pe o suprafață restrânsă, o succesiune surprinzătoare de peisaje și forme de relief. Cei aproximativ 14 kilometri ai circuitului reunesc urcări susținute, muchii stâncoase, păduri și puncte de belvedere care justifică numeroase opriri.

Valea Gardului.

În pragul iernii, farmecul traseului este amplificat de întâlnirea anotimpurilor: la altitudini joase persistă culorile toamnei, în timp ce pe culmi frigul anunță schimbarea. Între liniștea Stânișoarei și deschiderea Ciuhei Mari se desfășoară o drumeție de o zi, solicitantă și bogată în perspective.

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, descoperind  zona Masivului Cozia, cu MN18 - Harta de drumeţie a Masivului COZIA

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.

Galerie

MN18 - Harta de drumeţie a Masivului COZIA

Masivul Cozia se înalţă pe stânga râului Olt, în dreptul staţiunii balneoclimaterice Călimăneşti şi reprezintă o asociere de culmi aproape radiale ce se desprind din Vârful Cozia (Ciuha Mare) alcătuind un masiv unitar, un monolit stâncos, în partea central-sudică a Carpaţilor Meridionali.

Este limitat în nord de Depresiunea Loviştei, în est …

20,00 LEI

Recenzii

-
din 0 voturi
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa o recenzie
5 stele
(0)
4 stele
(0)
3 stele
(0)
2 stele
(0)
1 stele
(0)
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta. Autentifică-te

Nu există comentarii încă. Fii primul care comentează!