Drumeție pe urmele eroilor din Munții Tulișa

Pentru ce ar trebui să alegeți o drumeție în Munții Tulișa

• Pentru potecile libere și pentru liniștea pe care o veți găsi aici;
• Pentru a admira caii liberi care aleargă pe culmile lor;
• Pentru a afla povestea locului, despre eroicele lupte purtate aici în timpul Primului Război Mondial;
• Pentru a afla legende despre locuri și personaje locale;
• Pentru a admira frumoasele răsărituri cu Munții Parângului în fundal și frumoasele apusuri cu Munții Retezat în cadru;
• Pentru a face cicloturism pe drumurile sale de plai;
• Pentru a face schi de tură pe netedele sale întinderi.

Cai liberi în Munții Tulișa

Plaiuri alpine în Munții Tulișa.

Cicloturism în Munții Tulișa.  © Teo Paraschiveanu

Refugiul Tulișa.

Refugiul Tulișa.

Jarvan, paznic la Refugiul Tulișa.

Căsuță în copac la Refugiul Tulișa.

Răsărit la Refugiul Tulișa.

Vf. Straja văzut din Munții Tulișa.

Munții Retezat văzuți din Munții Tulișa.

Stâncării în Munții Tulișa.

Adăposturi pastorale în Munții Tulișa.

Adăposturi pastorale în Munții Tulișa.

Încadrare geografică

Munții Tulișa sunt o subunitate a Munților Retezat, formând extensia estică a acestora. Fiind lângă Munții Retezat și eclipsați de către aceștia sub toate aspectele, numărul turiștilor care le calcă potecile este mult redus față de fratele mai celebru.

Din Munții Tulișa spre Munții Retezat.

Munții Tulișa și Munții Retezat văzute din Munții Parâng.

Limitele

Munții Tulișa sunt delimitați spre nord, est și sud prin Depresiunea Hațegului, Culoarul Bănița, Depresiunea Petroșani și Valea Jiului de Vest. Dincolo de această limită ei se învecinează cu Munții Șureanu, Munții Parâng și Munții Vâlcan. La vest văile formate de Râul Bărbat și Bilugul (Pilugul) îi separă de Munții Retezat. Între bazinele lor hidrografice Curmătura Făgețel formează limita dintre Retezat și Tulișa.

Limitele de vest ș de sud ale Munții Tulișa, văzute din M. Parâng.

Din Munții Tulișa spre M. Retezat.

Spre Munții Șureanu și Valea Streiului.

Desfășurare geografică și vârfuri

Culmea principală a Munților Tulișa se desfășoară pe direcția generală vest-est, între Curmătura Făgețel (1398 m) și Pasul Merișor/Bănița (759 m). În partea înaltă a acesteia, cu Vf. Făgețel (1589 m), Vf. Tulișa (1792 m), Vf. Coasta Laturii (1695 m), Vf. Mic (1530 m) și Vf. Oborocii (1545 m) există pajiști alpine și pajiști secundare. Altitudinea maximă a Munților Tulișa o formează Vf. Tulișa, cu 1792 m. Din culmea principală se desprind ramificații importante, dintre care se remarcă: culmea Tulisa - Baru, pe care se găsește cel de-al doilea vârf ca înălțime al masivului (Baru, 1756 m), precum și culmea Oboroca - Zănoaga - Piatra Zănoagei (1442 m). Acest din urma vârf, zis și Căpățâna de Zahăr, se remarcă pregnant în peisaj prin abruptul său calcaros bine individualizat și constituie un obiectiv de atracție turistică. Din Vf. Coasta Laturii se desprinde, spre nord, Culmea Smida Mare, pe al cărui versant estic este amplasat Refugiul Tulișa. Culmile secundare, care coboară spre depresiunile din jur, sunt acoperite cu păduri de conifere și de fag.

Panoramă spre sud.

Panoramă în apropiere de Refugiul Tulișa.

Spre Vf. Tulișa.

Povestea luptelor din Munții Tulișa

În timpul Primului Război Mondial, imediat după intrarea armatelor române în Transilvania, au loc lupte aprige în zona Jiului, iar în Munții Tulișa, pe culmea Făgețel-Tulișa-Oboroca, tranșeele din acele zile cumplite încă  se pot vedea. Despre povestea acelor lupte veți putea afla mai multe din postarea unui admirabil pasionat al temei, aici dar și aici. Despre un personaj local aproape legendar, Maria Magdalena, puteți afla mai multe informații de aici.

Monumentul eroilor din Munții Tulișa.  © Teo Paraschiveanu

Traseul Cruce Galbenă: Uricani – Curmătura Tulișa

Descriere traseului:

În partea de vest a oraşului Uricani, lângă DN 66A se află un izvor amenajat, iar la 300 m aval de izvor, înspre Petroşani, lângă podul peste Pârâul Sterminos, se află pornirea în traseul CG (marcajul fiind pictat pe peretele unei case). Altitudinea aproximativă de debut a traseului este de 740 m. La început urcăm pe nişte uliţe din localitate, apoi prin poieni, fânaţe şi pâlcuri de pădure. Întâlnim un drum forestier mai serios pe care urcăm circa 600 m, apoi ajungem într-o tăietură de pădure cu mai multe drumuri forestiere încâlcite. Urmărind în general culmea Dealul Şerpilor ieşim din pădurea de fag cu puţin sub Vârful Şerpilor (1456 m), lângă un grup de stânci, într-o frumoasă poiană în care se află un izvor. Ocolind Vârful Şerpilor prin dreapta (est), traversăm câteva pâlcuri de pădure şi ajungem la o stână, a cărei îngrăditură o străbate exact prin mijloc. De la stână urcuşul este mai lin şi traseul urmăreşte de acum un drum care în aproximativ 2,5 km ajunge în Curmătura Tulişa (1555 m), unde se află două cruci, una de metal şi una de piatră. Chiar înainte de curmătură, lângă drum, întâlnim a treia cruce, din lemn, lângă izvorul Gheorghe Tătărăscu. Din Curmătura Tulişa şi până pe Vârful Tulişa (1792 m) traseul urmărește marcajul Bandă Roșie (acesta urcă dinspre Vulcan și merge spre Munții Godeanu, peste Vf. Custura).

Uricani, locul de pornire pe Cruce Galbenă. © Teo Paraschiveanu

De pe Coama Șerpilor privind spre Vf. Tulișa. © Teo Paraschiveanu

Curmătura Tulișa și Retezatul. © Teo Paraschiveanu

Curmătura și Vf. Tulișa. © Teo Paraschiveanu

Vf. Tulișa șu Culmea Oboroca, locuri cu intense lupte în vara și toamna anului 1916. © Teo Paraschiveanu

Vf. Tulișa. © Teo Paraschiveanu

Culmea Oboroca. © Teo Paraschiveanu

Urme de tranșee. © Teo Paraschiveanu

Un alt traseu din Munții Tulișa, marcat tot cu Cruce Galbenă, urcă dinspre nord din localitatea Baru și ajunge la Refugiul Tulișa.

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture cu dor de ducă, descoperind Munții Tulișa cu MN06 - Harta de drumeţie a Munților RETEZAT ediţia a 2-a

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar