Geoturism printre klippele Trascăului sudic

Prezentare generală - Munții Trascăului

Munții Trascăului se găsesc în partea sud-estică  a Munților Apuseni. Limitele generale ale acestora sunt Valea Racilor la nord, Valea Ampoiului la sud, Valea Mureșului la est și Munții Metaliferi la vest. Munții Trascăului se desfășoară ca o culme întinsă pe direcția NNE – SSV, cu o lungime de aproximativ 70 km, paralelă cu Valea Mureșului mijlociu. Această culme este străbătută pe o direcție aproximativ perpendiculară de numeroase văi, dintre care câteva o străpung complet: Valea Racilor, Valea Hășdatelor, Valea Arieșului, Valea Râmețului și Valea Galdei. Toate aceste văi și-au săpat sectoare de chei sau defileuri puternic adâncite, uneori până la 600-800 m. Diversitatea morfologică a acestor munți este o reflexie a diversității lor geologice. Rocile calcaroase sunt cele care dau nota distinctă a peisajelor acestor munți, prin abrupturi calcaroase, creste, chei sau platouri carstice. Altimetric se încadrează în categoria munților mici, cu altitudinea maximă în Vf. Dâmbău 1369 m. În ciuda acestui aspect aspectul lor pare semeț văzut dinspre Valea Mureșului sau dinspre Valea Arieșului. Sunt munți intens umanizați, având numeroase cătune risipite pe platourile înalte, pe versanții mai domoli sau pe văile mai largi.

Repere ale Trascăului - Piatra Craivii și Piatra Cetii.

Peisaj specific Munților Trascău

Trascăul Sudic

Numim Trascăul sudic acea parte a Munților Trascăului care vine în contact direct cu Valea Ampoiului. În mod arbitrar putem extinde acest compartiment spre nord până la văile Găldița-Galda. În acest sector există câteva dintre cele mai importante atracții turistice ale Trascăului.

Privirea de ansamblu asupra Trascăului sudic.

Platoul Ciumerna – cel mai tipic platou carstic din Munții Trascăului, ciuruit de zeci de doline și cu numeroase peșteri ( Peștera Bisericuța, Peștera Calului, Peștera Hăldăhaia etc);

Platoul Ciumerna, ciuruit de sute de doline.

Ansamblul vârfurilor Dâmbău – Corabia – Cheia Feneșului (Caprei) – formează cel mai înalt sector al Munților Trascăului, singurul în care există vârfuri care depășesc altitudinea de 1300 m. Este vorba despre Vf. Dâmbău – 1369m, cel mai înalt din Munții Trascăului și Vf. Corabia – 1310, al doilea cel mai înalt din acești munți. În zona acestor vârfuri există câteva peșteri și avene. Cheia Feneșului este cea mai sudică cheie din Munții Trascăului și separă cele mai înalte vârfuri din acești munți. Este o cheie formată prin antecedență, adâncindu-se pe măsură ce Trascăul Sudic suferea o mișcare de ridicare.

Cheile Feneșului (Caprei), între vârfurile Dâmbău și Corabia.

Vârful Dâmbău, cel mai înalt din Trascău și Refugiul Săruni.

Vârful Corabia, al doilea cel mai înalt vârf din Trascău

Pietrele Bulbuci și Vf. Corabia.

Pietrele Caprei din Cheile Feneșului.

Cheia Ampoiței – este o cheie formată prin epigeneză într-un corp olistolitic, având câteva peșteri în pereții săi. Cea mai cunoscută este Peștera Liliecilor.

Cheile Ampoiței văzute de pe Vf. Corabia.

Cheile Ampoiței

Peștera Liliecilor.

Lacul Ighiel – este cel mai mare lac și singurul lac cu caracter permanent din Munții Trascăului. Este un lac de geneză carstică, fiind format într-o dolină situată pe calcare mezozoice. Este nestemata turcoaz a Munților Trascăului.

Lacul Ighiel.

Lacul și Cabana Ighiel

Klippele din zona văilor Ampoi – Ampoița – sunt mici poeme geomorfologice, izbucniri de calcare. În fapt sunt un tip de geomorfosituri - klippe și olistolite - nemaiîntâlnite la scara asta decât în Trascău. Originea lor este încă disputată, iar dimensiunea lor merge de la cele de mari dimensiuni, cum este Piatra Craivii până la cele minuscule, cum este Piatra Corbului. Ele se pretează foarte bine la geoturism, o ramură mai nouă a turismului. Una dintre teoriile care explică formarea lor este aceea că aceste masive calcaroase provin prin desprindere dintr-o veche faleză și alunecarea lor pe taluzul format din roci de altă natură. Vechea faleză este identificată în Trascău cu banda principală de calcare Ciumerna-Bedeleu, iar blocurile izolate de calcare, denumite klippe se înșiruie pe alte două aliniamente spre est. Primul este reprezentat de crestele calcaroase Vârful Pleșii, Pleașa Râmețului, Vf. Prisecii, Piatra Cetii, Piatra Craivii, Piatra Grohotișului, Dosul Blidarului, Corabia, Dâmbău, iar al doilea este format din blocuri mai fragmentate. Dintre acestea fac parte și „pietrele” de pe Valea Ampoiului și a afluentului său Ampoița. Dinspre amonte spre aval, cele mai reprezentative dintre acestea sunt: Calcarele de la Valea Mică, Bulbucele, Piatra Varului, Piatra Corbului, Pietrele Ampoiței. Toate sunt declarate rezervații și se află la distanțe mici (câțiva zeci de metri – maxim 2 km) față de șoselele modernizate de pe Valea Ampoiului și Valea Ampoiței, fiind vizibile de pe aceste șosele.

• Pietrele Ampoiței - cunoscute şi sub denumirile de Pietrele Gomnuşei, Pietrele de la Ampoiţa, Pietrele lui Bocioacă, Stogurile Popii, ele reprezintă trei blocuri calcaroase cu înălţime cuprinsă între 10-50 m, situate pe Valea Ampoiţei.
• Piatra Boului - reprezintă un bloc calcaros cu o înălţime maximă de 30 m situat pe interfluviul dintre pârăul Ampoiţa și Valea Ampoiului, în apropierea Dealului Fecioarei.
• Bulbuci - stâncile sunt situate pe versantul stâng Ampoiului, la jumătatea distanţei dintre satele Feneş şi Pătrângeni, în vârful Dealului Bulbuc, blocul central fiind cea mai înaltă „klipă” de calcar de pe Valea Ampoiului (circa 70 m).
• Calcarele de la Valea Mică -  reprezintă trei blocuri calcaroase (klippe de calcare atribuite perioadei geologice a jurasicului) de dimensiuni și înălțimi diferite (12 și 20 m), ce mărginesc drumul comunal DC67 și pârâul Valea Mică (un afluent al Ampoiului).
• Piatra Varului – reprezintă un bloc calcaros înalt de 48 m, situat pe teritoriul localității Meteș, pe dreapta Ampoiului, la 300 m de albia acestuia.
• Piatra Corbului – este un bloc de calcar brecios înalt de 14 m și lat de 2 m, situat pe versantul stâng al Văii Ampoiului, pe teritoriul localității Tăuți. Acesta conține fosile de orbitoline.
• Piatra Poienii – este un bloc calcaros, sub forma unei creste cu înălțimea de 15 m, și o lungime de cca 100 m, situat pe partea stângă a râului Ighiel.

Valea Mică.

Calcarele de la Valea Mică, Bulbuci și Vf. Corabia.

Calcarele de la Valea Mică și Bulbuci.

Valea Mică.

Valea Mică.

Case la Valea Mică.

Mănăstirea Patrânjeni, lângă Valea Mică.

Pietrele Bulbuci.

Pietrele Bulbuci văzute de la Valea Mică.

Pietrele Bulbuci.

Pietrele Bulbuci.

Piatra Varului de la Meteș.

Piatra Varului și Piatra Boului.

Piatra Corbului de la Tăuți.

Piatra Corbului.

Piatra Boului văzută de la Meteș.

Piatra Boului văzută de la Pietrele Ampoiței.

Piatra Boului.

Piatra Boului.

Abruptul nordic al Pietrei Boului.

Depresiunea Meteș văzută de la Piatra Boului.

Localitatea Tăuți  văzută de la Piatra Boului.

Vf. Dealul Stânii (Metaiferi)  văzut de la Piatra Boului.

Dealul Măgulici (castru roman)  văzut de la Piatra Boului.

Piatra Varului (Ampoița)  văzută de la Piatra Boului.

Agroterase la Ampoița.

Agroterase la Meteș.

Pietrele Apoiței văzute de la Piatra Boului.

Primăvara în Trascăul sudic.

Pietrele Ampoiței văzute de pe Dealul Mamut (Metaliferi).

Piatrele Ampoiței, Vf. Sfredelașul și Vf. Piatra Craivii.

Primăvara în Trascăul sudic.

Pietrele Ampoiței.

Pietrele Ampoiței.

Pietrele Ampoiței.

Pietrele Ampoiței.

Cățărare la Pietrele Ampoiței.

Cățărare la Pietrele Ampoiței.

Pajiști de vară la Pietrele Ampoiței.

Vara la Pietrele Ampoiței.

Vara la Pietrele Ampoiței.

Vara la Pietrele Ampoiței.

Vara la Pietrele Ampoiței.

Piatra Poienii - Ighiel.

Klippele Calcaroase din Dealul Maciului - Meteș.

Drumul calcarului          

Deși nu există marcat pe teren în prezent, ar fi interesant de imaginat și materializat un traseu tematic, marcat, al klippelor de pe din bazinul Ampoiului. Pe pereții acestor blocuri de calcar există numeroase trasee de escaladă și cățărare. Cele mai multe sunt cele de la Pietrele Ampoiței (cca 90), urmate de cele de la Bulbuci (20) și Piatra Poienii (12). Așadar, dacă sunteți pasionat de geoturism, de o lecție de geografie pe viu sau doar de o drumeție ușoară, de relaxare, Trascăul sudic este destinația ideală.

Tipuri de turism - în zona Trascăului sudic se pot practica următoarele tipuri de turism: drumeții, cicloturism, geoturism, turism de escaladă și cățărare.

La poalele Dâmbăului.

Apus peste Trascăul sudic.

Traseele turistice din Trascăul sudic

Cruce Albastră - Zlatna - Poiana Măgurii – Ighiel;

Punct Roșu - Refugiul Săruni - Traseu CA;

Punct Albastru - Traseu CA - Colţu lu Blaj;

Bandă Roșie - Platoul Ciumerna - Pădurea Mlaca - Poiana cu narcise de la Negrileasa;

Bandă Roșie - Cabana Râmeţ - Valea Galda - Platoul Ciumerna;

Triunghi Roșu - Zlatna - Măgura Dudașului - Cheile Caprei;

Triunghi Albastru - Feneșasa - lângă Vf. Dâmbău;

Punct Roșu - Traseu TA - belvedere Cheile Caprei;

Cruce Galbenă - Cabana Râmeţ - Modolești – Ampoiţa;

Triunghi Roșu - Bucerdea Vinoasă - Modolești – Cetea;

Punct Albastru - Traseu TR - Vf. Piatra Craivii;

Triunghi Albastru - Cricău - Pârâul Cricău - lângă Piatra Craivii.

Vf. Dâmbău la apus.

Apus peste Depresiunea Zlatna.

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, descoperind Trascăul sudic cu MN10 - Harta de drumeţie a Munților TRASCĂULUI

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.