Dificultate:
Distanță:
Durată:
Urcare:
Coborâre:
Vârf:
Traseul pleacă chiar din centrul orașului, de lângă primărie, pe Str. Valea Morilor, apoi pe Str. Eminescu. Un indicator ne îndrumă pe un drumeag care urcă printre proprietăţi îngrădite. Ajungem într-o poiană de unde se desparte traseul 28 (PA) de acces la zona de căţărare Colţu'lu'Blaj, care coboară la pârâul Barnii. Continuăm pe coasta dealului, apoi ne apropiem de pârâu, îl trecem și urcăm într-o șa pe dealul vecin, Figneanu. Aici întâlnim un drum forestier pe care-l vom urma mai mult timp și care urcă în serpentine până aproape de Vf. Dâmbău. Dacă dorim să ajungem la refugiul Săruni putem folosi traseul 27 (PR) care se desprinde din acest drum, trece pe la refugiu și îl reîntâlnește mai sus. În apropierea vârfului Dâmbău se află un sălaș cu instalaţie de potcovit, locul de întâlnire al traseelor 22, 23 și 25. Aici cotim ușor stânga (NV) și împreună cu traseul 23 (BA) străbatem un platou calcaros, ghidaţi de stâlpii cu marcaj. Urmează o porţiune de pădure pe alocuri tăiată. În Poiana Părăginoasa, aproape de vârful omonim, ne despărţim de traseul 23. Mergem pe marginea pădurii, apoi intrăm în pădurea rărită de drujbe și ne angajăm într-o coborâre abruptă, atenţi la schimbările de direcţie. Trecem printr-o poiană unde întâlnim un drum forestier care în scurt timp ne coboară la drumul de pe Valea Feneșasa. Urmăm acest drum 2 km, iar la confluenţa cu Valea Dâmbăului întâlnim o mică așezare - Feneșasa. Urmează o plimbare de 500 m până la drumul de pe Valea Feneșului, pe care-l urmăm doar 250 m, pentru a-l părăsi cotind stânga (vest) pe drumul de pe valea Bâlcelelor. Urcăm pe acesta 700 m, apoi îl părăsim pentru albia unui pârâu, pe care urcăm aproximativ 150 m. Cotim stânga și urcăm susţinut prin pădurea de fag până în Poiana Măgurii. Străbatem poiana în coborâre până aproape de marginea ei inferioară unde cotim ușor dreapta, intrând pe un drum forestier ce duce la Pârâul Muntelui, pe care-l trecem ușor. Continuăm trecând pe lângă un saivan mare și din nou urcăm printr-o pășune întâi pe lângă un pârâu, apoi cotim ușor dreapta, intrăm în pădure și într-o poiană mare admirăm pe dreapta niște stâncării. Trecem pe lângă un izvor, apoi o săgeată ne invită la un urcuș abrupt înspre dreapta (NE); străbatem un mic pâlc de pădure și la finalul urcușului ajungem pe marginea platoului Ciumerna. Semnele sunt aplicate pe copacii de la liziera pădurii, pe marginea de sud a platoului. Întâlnim traseul 17 (CG) alături de care coborâm la Iezerul Ighiel. De aici, marcajul CA continuă pe drumul ce coboară de-a lungul pârâului Ighiu, pe lângă multe case de vacanţă, până în localitatea Ighiel, adică încă aproximativ 11,5 km.
Traseul 22 CA este folosit cu precădere pentru a urca din orașul Zlatna la cel mai înalt vârf al Trascăului, Vf. Dâmbău (1369 m). De pe vârf, traseul are numeroase sectoare de traversare a văilor și a interfluviilor, ceea ce îl face un traseu variat, de culme și vale, lung și solicitant. Iarna, accesibil în funcție de cantitatea şi calitatea zăpezii.
Traseul pleacă din centrul orașului Zlatna, trece podul peste Valea lui Lal și urmează un drumeag până într-o poiană, unde un stâlp indicator anunță desprinderea PA spre zona de căţărare Colţu’ lu’ Blaj (traseul 28). Mai sus drumul ajunge pe Valea Bârnii, apoi părăsim valea urcând pieptiș până aproape de Vârful Pleșii, de unde putem ajunge la refugiul Săruni, pe o potecă care se desprinde din acest drum (traseul 27).
De sub Vârful Pleșii, urmăm o creasta despădurită până pe platoul Dâmbăului (Zlatna - Vf. Dâmbău. 4 h). Aici întâlnim poteca BA spre Negrileasa (traseul 23) și traseul de acces dinspre Feneșasa TA (traseul 25). La liziera pădurii de foioase găsim panoul ce ne anunță că am ajuns pe cel mai înalt vârf al Trascăului, Vârful Dâmbău, un important punct de belvedere. În zilele senine de toamnă sau iarnă pot fi văzuți Muntele Mare, Biharia, Retezatul, Parângul și chiar Făgărașul. Putem scurta parcursul spre Feneșasa, urmând TA.
De la Vârful Dâmbău CA trece de sălașul de Ia Stâna Urlătoare, intră în pădurea frumoasă de fag și se iese în poiana de pe Vf. Părăginoasa (1292 m), frumos loc de belvedere spre Roșia Poieni, Negrileasa, Cheile Întregalde, Cheile Râmețului, Platoul Ciumerna și Masivul Vulcan. De aici CA coboară pe pârâul Feneșasei, la intersecția cu TA.
După ce trecem de mica așezare Feneșasa, urcăm susţinut prin pădurea de fag până în Dealul Podu Măgurii, apoi coborâm pe un picior abrupt până în V. Muntelui (Lunca Meteșului). De aici poteca urmărește un afluent al acestuia, pârâul lzv. Topliței, apoi urcă pe sub Pietrele Hăldăhaia până pe marginea platoului Ciumerna. Relieful carstic al platoului Ciumerna ne scoate în față doline și crovuri, iar cu puțin noroc putem găsi și niște peșteri foarte puțin umblate.
În această zonă traseul întâlnește poteca CG (traseul 17), alături de care coboară prin pădure, pe albia unui pârâu secat până la Iezerul Ighiel, cel mai mare lac de baraj natural pe calcare din România. Lacul are o culoare frumoasă, iar locul în care este așezat, între culmi împădurite, îi dă și mai mult farmec. După o pauză binemeritată, urmăm CA pe drumul de-a lungul pârâului Iezer și prin Defileul Ighiului, pe lângă multe case de vacanţă, până în localitatea Ighiel, cca. 11,5 km. La intrare în sat, admirăm holdele de grâu și lanurile de porumb peste care străjuiește Piatra Poienii, un bloc de calcar de 15 m înălţime, rezervație geologică cu 5 trasee de escaladă între 8 și 12 m lungime (sursa).
cpecluj
19 Mar 2026 18:289 sept 2023, am intrat pe traseu in satul Ighiel, am mers pana la Iezerul Ighiel - 10 km apoi retur. Marcajul turistic nu este deloc vizibil pe teren. Drumul este pietruit, se poate merge cu auto. Nu este semnal GSM.