Munții Parâng - o iarnă atipică pentru zona alpină

• Vrei să știi ce este o inversiune termică și de ce se produce ea?
• Vrei să știi dacă din Munții Carpați se pot vedea Munții Balcani ?
• Vrei să afli grupele montane care se pot vedea din Munții Parâng?

Dacă vrei sa afli răspunsul la toate aceste întrebări și ceva pe deasupra vino cu noi pe trasee montane și transformă o anomalie climatică neplăcută într-un avantaj pentru a străbate cărările munților cu hărțile de drumeție Munții Nostri.

Creasta Parângului între Stațiunea Parâng și Vf. Cârja

Un sezon alb fără zăpadă

Luna ianuarie în zona înaltă a Carpaților este de obicei raiul zăpezilor. Nu însă și în acest sezon (până acum), care este foarte sărac în zăpadă la altitudini mari. Deși ninsorile au debutat devreme, chiar din toamnă, iar în octombrie toată zona alpină era deja acoperită de zăpadă, ulterior, în decembrie și la începutul noului an, în aproape toată zona înaltă nu a mai nins suficient. Adăugând și temperaturile ridicate ale aerului s-a ajuns la situația în care stratul de zăpadă s-a diminuat foarte mult. Este cazul și pentru Munții Parâng, unde stratul neîntrerupt de zăpadă se găsește la începutul anului doar pe vârfurile de peste 2300 m.

Munții Parâng așa cum ar fi trebuit să arate într-o lună de iarnă.

Munții Parâng așa cum arătau în 2 ianuarie 2023

Desigur că această anomalie climatică nu e bună și este total păguboasă pentru agenții economici cu servicii conexe sporturilor de iarnă. Ea creează însă o oportunitate pentru iubitorii de drumeții montane, facilitând accesul în zona montană înaltă. Drumurile de acces sunt libere de zăpadă, iar versanții montani, altfel expuși avalanșelor, sunt deschiși drumeției aproape în condiții de vară. Ba se întâlnește chiar cazul ca vremea de la altitudini mari să fie mai plăcută decât cea de jos. Mă refer la situația inversiunilor termice din depresiuni, care generează ceață și disconfort psihic. Am întâlnit o astfel de situație chiar în ziua în care am urcat în Munții Parâng. Jos, în Depresiunea Petroșani, inundată de ceață, erau 0°C, în vreme ce în Stațiunea Parâng termometrul arăta 10°C, iar Soarele strălucea  reconfortant. În astfel de zile pe cât de încărcată este atmosfera la altitudini mici, pe atât este de curată și transparentă la altitudini mari, facilitând observațiile pe distanțe mari.

Efectul unei inversiuni termice în Depresiunea Petroșani

Și totuși „iarna nu-i ca vara”!

Puțină prudență nu strică. Chiar și în astfel de condiții, de iarnă blândă, echipamentul necesar este tot cel de iarnă. Nu trebuie să ne lipsească hainele respirabile dar călduroase din rucsac. În funcție de traseul ales e bine să avem ghete de iarnă și niște colțari la noi, cât de mici. Să nu uităm că noaptea totuși e îngheț, iar gheața o putem întâlni pe versanții nordici, depusă pe lespezi sau pe suprafața stratului de zăpadă, dar și pe drumul de acces auto. Dacă este vânt, o cagulă sau niște ochelari ar fi buni, mai ales că ne pot proteja și de puternicele radiații UV. Un termos cu ceai cald. Un telefon cu bateria încărcată la maxim, pentru că frigul o epuizează mai repede. Prudență vă mai trebuie și multă voie bună!

Porțiune de drum acoperită de gheață, fenomen specific unor astfel de ierni

Ce este o inversiune termică

Este exact ce îi spune numele, o inversiune de temperatură. Cu alte cuvinte, în loc ca temperatura aerului să scadă odată cu altitudinea, în medie cu 6°C la 1000 m, ea crește. Care este mecanismul pentru a se produce un asemenea fenomen climatic? Este o problemă de fizică. Se știe că aerul rece are o densitate mai mare, deci este mai greu și se așează în locurile cele mai joase de la suprafața reliefului. Atunci când o masă de aer suprarăcită pătrunde într-o depresiune se cantonează pe fundul ei și rămâne „captivă” vreme îndelungată neputând depăși culmile înconjurătoare pentru a „evada”. Fenomenul se poate produce în orice anotimp dar este mai frecvent toamna și iarna. Aspectul neplăcut este că locuitorii acestor depresiuni văd Soarele mai rar în sezonul rece, deoarece vaporii atmosferici se condensează formând ceața. Aspectul spectaculos al fenomenului este că apar mările de ceață vizibile de la altitudini mai mari. În funcție de grosimea stratului de aer rece de la sol, ceața poate ocupa doar o depresiune mică (Ex. Depresiunea Petroșani), sau poate ocupa zone depresionare vaste, cum ar fi Depresiunea Transilvaniei sau chiar Câmpia Română, ca o zonă joasă dintre Munții Balcani și Munții Carpați.

Inversiuni termice în depresiunile subcarpatice

Fenomenul de vizibilitate atmosferică accentuată

Am auzit cu toții relatările unor veterani ai muntelui, că din Carpați, în anumite condiții atmosferice, se pot vedea Munții Balcani, sau Munții Tatra, sau chiar reflexia Lunii în Marea Neagră. Fascinante povești, dar mereu am avut o umbră de îndoială, deși, logic vorbind, dacă atmosfera este suficient de limpede, nici un obstacol nu ar obtura vizibilitatea spre munții menționați. Ca să mi se întărească această convingere, chiar în tura descrisă în acest articol, am avut ocazia ca, peste translucidele cețuri ale Dunării, să zăresc și să fotografiez niște culmi montane. La sud de Dunăre doar Munții Balcani se pot vedea. Deci, da, pot fi văzuți Munții Balcani din Munții Carpați.

Munții Balcani vizibili de pe Vf. Cârja

Detaliu cu Munții Balcani vizibili de pe Vf. Cârja

Tura Stațiunea Parâng – Vf. Cârja și retur

Caseta tehnică: marcaj: Bandă Roșie. ; punct de pornire/sosire: zona Vila Parâng; distanța: 14 km; durata: 4¼ h la urcare și 3¾ la coborâre, cu multe pauze de fotografiere, hidratare și gustare; diferența de altitudine pozitivă: 1000 m

Stațiunea Parâng

Descrierea traseului

 Apropierea de locul de pornire l-am făcut cu mașina proprie, având în vedere că șoseaua (DJ 709F) care urcă de la Petroșani, pe la Hotel Rusu, este lipsită de zăpadă până sus în stațiune. De la Hotel Rusu drumul a fost modernizat recent, astfel că până la punctul de pornire există asfalt proaspăt. Așadar pornim în drumeție din zona centrală a stațiunii Parâng, de la altitudinea de 1560 m. Până pe primul vârf, Parângul Mic, vom avea de urcat puțin peste jumătate din diferența totală de altitudine, adică 514 m. În prima parte a urcării poteca însoțește pârtia și telescaunul, iar dacă suntem comozi mai putem salva cca 100 m diferență de altitudine urcând cu acesta până la stația finală. După Vf. Parângul Mic urmează o porțiune de creastă fără urcușuri și coborâșuri semnificative. Se trece peste Șaua Izvorul, Șaua Scurtu, Vf. Scurtu (2203 m), Șaua Caprelor, iar, după ruinele vechiului Refugiu Cârja, începe urcușul cel mai dificil al turei, pe Vf. Cârja (2405 m).

Hotel Rusu

O alternativă de urcare pe timpul iernii

Traseul de iarnă

Desigur, traseul de iarnă urmează creasta matematic pentru a evita zonele expuse avalanșelor. Cu o condiție fizică bună și condiții atmosferice bune este timp suficient pentru a parcurge traseul până pe Vf. Cârja. Mai departe, până pe Vf. Parângul Mare, timpul de parcurs pe lumină este la limită în luna ianuarie, existând riscul de a fi nevoiți să ne întoarcem la lumina frontalei. Insist asupra faptului că trebuie o condiție fizică bună deoarece mersul prin zăpadă necesită un efort mai mare decât mersul în condiții de vară. Este necesar și echipamentul de siguranță pentru iarnă care să includă colțari, piolet, cască și, în funcție de experiență, ham și coardă de asigurare. Între Stațiunea Parâng și Vf. Cârja porțiunea care necesită o atenție mai mare este urcarea finală spre Vf. Cârja. Aceasta are o pantă accentuată și prezintă pericolul alunecării atât spre vest cât și spre nord.

Creasta principală în condiții de iarnă normală

Creasta principală în condiții de iarnă fără zăpadă

Vf. Cârja cu zăpadă obișnuită pentru o lună de iarnă

Vf. Cârja cu zăpadă puțină pentru luna ianuarie

O iarnă ușoară

În condițiile de la începutul lunii ianuarie din acest an, parcurgerea traseului, mai puțin urcarea finală spre Vf. Cârja, s-a făcut în condiții de lunile aprilie-mai. Între vârfurile Parângul Mic și Cârja câmpul vizual este mereu la maxim, cu vederi spre toate zonele și masivele înconjurătoare și chiar mai departe.

Șoseaua proaspăt asfaltată spre Stațiunea Parâng

Panorama de pe Vf. Parângul Mic cu Munții Retezat în fundal

Vf. Cârja văzut la urcarea spre Vf. Parângul Mic

Cheile Taia și localitatea Lonea

Cheile Roșia și Petrila

Vf. Șureanu fără zăpadă

Vf. lui Pătru din Munții Șureanu

Vf. Parângul Mic

Vf. Parângul Mic

 Loc de popas pe Vf. Parângul Mic

Privind spre Retezat de pe Vf. Parângul Mic

Munții Retezat văzuți de pe Vf. Parângul Mic

Creasta dintre Vf. Parângul Mic și Vf. Cârja

Privind înapoi spre Vf. Parângul Mic

Vf. Scurtu

Căldarea Mija

Urcarea din Șaua Caprelor spre Refugiul Cârja

Spre ruina Refugiului Cârja

Urcușul spre Vf. Cârja

Spre Vf. Cârja

Spre Vf. Cârja

Vf. Parângul Mare văzut de pe Vf. Cârja

Vf. Mohoru văzut de pe Vf. Cârja

Vf. Stoienița văzut de pe Vf. Cârja

Căldarea Mija Mare

Cornișe sub Vf. Cârja

Zona vechiului Refugiu Cârja

Spre Șaua Caprelor

Vf. Cârja și Vf. Parângul Mare văzute de sub Vf. Parângul Mic.

Spre Vf. Parângul Mare

Complexul UNEFS Parâng și Vf. Parângul Mic

Ceața se lasă încet peste Jiul de Vest

Noaptea se apropie cu o nouă inversiune termică

Retezatul la Apus

Grupele montane care se pot vedea din Munții Parâng

Spre nord: în apropiere Munții Șureanu și Vf. lui Pătru, iar mai departe Munții Bihor.

Munții Șureanu

Munții Bihor

Spre nord-est: Munții Cindrel, Munții Lotrului și în depărtare Munții Făgărașului, Munții Iezer-Păpușa și în mod surprinzător Munții Bucegi, unde se distinge prin teleobiectiv sau binoclu Vf. Coștila.

Munții Cindrelului și Munții Lotrului

Munții Făgărașului cu vârfurile Negoiu și Moldoveanu

Vedere excelentă până în Munții Bucegi

Spre est: Munții Latoriței

Munții Latoriței în planul median

Spre sud: mai aproape spre Subcarpați, Târgu Jiu etc, iar în depărtare, în cazuri excepționale se pot vedea Munții Balcani din Bulgaria.

Vedere până în Munții Balcani și Carpații Serbiei

O supradecupare a unei imagini deja decupată

Spre sud-vest: Munții Căpățânii cu Vf. Straja, Munții Mehedinți cu Vf. lui Stan și părți din Munții Cernei.

Vf. Straja (M. Căpățânii) și Vf. lui Stan (M. Mehedinți)

Spre Munții Mehedinți și Munții Cernei

Spre Vest: Munții Retezat cu vârfurile lor reprezentative, Munții Tulișa, Retezatul Mic cu Culmea Piule-Pleșa și Piatra Iorgovanului, Munții Godeanu cu Vf. Gugu, și chiar Vf. Țarcu.

Munții Retezat

Munții Godeanu și Retezatul Mic

Spre nord-vest: Munții Poiana Ruscă și Depresiunea Hațegului cu conul vulcanic al Cetății Deva și părți din Munții Apuseni.

Spre Munții Poiana Ruscă și Depresiunea Hațeg

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a dat inspirație pentru ture în natură, descoperind Munții Parâng cu MN12 - Harta de drumeţie a Munților PARÂNG

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.