Touristik Label - 312MN01: Petroșani - Vf. Parângul Mare - Curmătura Olteţului

Traseul de creastă al Munților Parâng, Petroșani - Curmătura Olteţului
Traseul 1 Bandă Roșie este traseul de creastă al Munților Parâng, făcând legătura între stațiunea Parâng și Curmătura Olteţului, cu piscuri impunătoare de peste 2300 m și căldări pitorești cu lacuri glaciare fermecătoare. Vizitează câteva din obiectivele cele mai importante din masiv: Vf Parângul Mic și Parângul Mare, Vf Cârja, Păpușa ș.a.
0

Trail Details [ro]

Dificultate
dificil
Distanţă
46,35km
Durată
19:00-20:00h
Urcare
3540m
Coborâre
2650m

Galerie

Tabs

Indicaţii de orientare

Marcajul crestei principale al munţilor Parâng pornește din municipiul Petroșani. Din centrul orașului, de pe Bulevardul 1 Decembrie 1919, se poate ajunge pe Strada Universităţii pe care dacă o urmăm până la capăt vom ajunge în staţia Brădet (partea superioară a campusului universitar). Înainte de a porni pe traseu putem alimenta cu apă de la cișmeaua care se află în zona staţiei. Fără ca vreun indicator turistic să fie prezent, marcajul bandă roșie apare brusc pe trunchiul unui molid și continuă pe Dealul Moșic. Pe o lungime de aproximativ 6.5 km marcajul ne poartă pe culmea aflată în dreapta a soșelei asfaltate Petroșani- ștaţia de îmbarcare a telescaunului a Staţiunii Parâng. Banda roșie urmează sus-josurile culmii și în mai multe rânduri avem priveliști spre Cheile Taia, Valea Jiului de vest și mai sus înspre Vârful Cârja. Această porţiune a marcajului bandă roșie reprezintă un traseu de apropiere spre staţiunea Parâng și, deoarece segmentul Petroșani - staţia de îmbarcare a telescaunului e asfaltat, lumea adesea preferă să nu parcurgă prima porţiune a traseului. Cu puţin înainte de a intersecta drumul ce vine dinspre Petroșani spre baza telescaunului trecem pe lângă câteva cabane. De asemenea, de la staţia de îmbarcare a telescaunului Parâng și până sus la complexul turistic Parâng putem urca fie cu telescaunul, fie pe jos sau cu mașină 4x4 urmând drumul nemodernizat, ori perpedes urmând marcajul bandă roșie care din zona Hotelului Rusu se îndreptă spre pilonii telescaunului. Alegând cea de-a treia alternative, urcăm pe sub linia telescaunului până în zona staţiei superioare. Aici vom trece pe lângă baza salvamontului și un izvor, ultimul loc de unde putem reface proviziile cu apă, căci izvoare în creastă nu sunt. Trecem de baza salvamont și continuăm în urcare spre căpătul superior al staţiunii, unde înainte de a începe efectiv traseul de creastă ne putem trage sufletul pe băncuţa care ne îmbie la un popas. Până sub Vârful Cârja, poteca va urca pe curbă de nivel, trecând pe sub Vârful Parângul Mic și apoi pe la Refugiul Cârja. Refugiul Cârja e mai mult un adăpost de piatră și poate fi folosit în caz de urgenţă, el neavând priciuri. De la el și până pe vârful Cârja panta se înăsprește, însă sus suntem la 2.405 m și putem intui traiectoria traseului înspre Parângul Mare. Mici sus-josuri ne conduc peste vârfurile Stoieniţa și Gemănarea și din creastă putem trage cu ochiul către căldările aflate în stânga noastră. Din staţiune și până pe Parângul Mare s-au scurs aproximativ 4 ore iar acum ne pregătim de o coborâre spre Șaua Gruiu. Șaua e marcată printr-un pilon de unde se desprinde marcajul punct roșu ce coboară către refugiul Agăţat, iar noi admirăm frumoasele lacuri glaciare aflate pe nord: Mândra, Lung și Roșiile. În cele ce urmează, poteca de creastă continuă pe sub vârfurile Gruiu, Pâcleșa și Ieșu, propunându-ne un urcuș mai serios pentru a ajunge în Șaua Piatra Tăiată. Aici se afă o momâie uriașă și un pilon cu săgeţi, deoarece din șa spre nord se desprinde marcajul bandă albastră, iar spre est se poate coborî spre Lacul Gâlcescu. Noi însă vom continua peste vârfurile Setea Mică și Setea Mare vârfuri aflate deasupra lacurilor Gâlcesu, Pencu, Vidal dar și a altor ochiuri de apă. De pe Setea Mare coborâm în zona Șeii Pleșcoaia și apoi urcăm până aproape pe Vârful Mohoru. Trecem de acest ultim vârf și continuăm în coborâre spre Pasul Urdele. În pas intersectăm asfaltul pe care-l vom urma în cele ce urmează pentru a parcurge și cea mai estică secţiune din creasta Munţilor Parâng. În Șaua Dengheru un indicator ne îndeamnă să cotim stânga, înspre est, și să lăsăm în urmă DN 67C care coboară spre Rânca și Novaci. Pe acest ultim segment marcajul banda roșie ne va propune să parcurgem unduirile crestei până în Curmătura Olteţului, pas ce desparte Munţii Parâng de Munţii Căpăţânii. Pentru început, drumul marcat merge pe sub Vârful Păpușa, pe versantul nordic. Din Vârful Păpușa, înspre N-E coboară un picior puţin înclinat, spre șaua ce îl desparte de Vârful Cioara, vârful imediat următor. Asemeni Vârfului Păpușa și vecinul său, Vf. Cioara, îl vom ocoli pentru ca apoi să coborâm în șaua adâncă Tidvele. La capătul coborârii continuăm cu urcarea spre Vârful Galbenu, iar de pe vârf coborâm în următoarea șa. Înspre răsărit se înalţă acum pantele Vârfului Mușetoaiei, ultimul vârf pe care-l vom urcă până la Vârful Micaia. Ultima porţiune înspre vârf o vom ocoli pe curbă de nivel ce ne scoate în Șaua Micaia. Vârful Micaia este ultimul vârf mare al Parângului și după ce trecem de cei 2.170 metri ai săi, coborâm susţinut până în Curmătura Olteţului. În pasul situat la 1615 m intersectăm drum ce urcă din Polovragi prin Cheile Olteţului.

Etape

Petroșani - Dl. Moșic - staţiunea Parâng - Vf. Cârja - Vf. Parângul Mare - Șaua Piatra Tăiată - Vf. Iezer - Pasul Urdele - Șaua Dengheru - Vf Micaia - Curmătura Olteţului

Descriere

 

Traseul 1 BR este traseul impunătoarei creste a Munților Parâng, cu vârfuri semețe, între care și Vf. Parângul Mare, al patrulea ca înălțime din România. Este un traseu solicitant, lung, potrivit pentru 2-3 zile, accesibil iarna în funcție de cantitatea şi calitatea zăpezii. Recomandat drumeților cu o bună pregătire și cu experiență în orientare. 

În Munții Parâng, natura a desăvârșit unele dintre cele mai sălbatice peisaje din Carpații românești. Creasta principală este de-a dreptul impunătoare, cu piscuri ce depășesc 2300 m, iar traseul BR le încalecă pe multe dintre acestea, cu panorame fermecătoare în toate direcțiile. Fost centru principal al minerilor din Valea Jiului, Depresiunea Petroşani este acum un puternic centru turistic, cu acces pe munţii din vecinătate, atât la E, cât şi la V de axa Jiului Mare. Panorama impunătoare a Parângului invită la drumeţie, cât și la ski.

Pornim la picior din partea superioară a campusului universitar din Petroșani (staţia Brădet), urcăm pe Dealul Moșic, apoi urmăm culmea aflată în dreapta șoselei Petroșani - Stațiunea Parâng, cu priveliști spre Cheile Taia (N), Valea Jiului de V și creasta principală (spre Vârful Cârja). De la staţia de îmbarcare a telescaunului Parâng, fie urmăm linia telescaunului la picior, fie urcăm cu mașină 4x4 până în zona staţiei superioare. De aici e bine să alimentăm, deoarece în zona crestei nu există izvoare. 

În drumul spre Parângul Mic, poteca trece prin apropierea ariei protejate Piatra Crinului, unde se află câteva formațiuni stâncoase pe care vegetează o plantă protejată de stâncărie, cu flori galbene și tulpină zimțată. Este unica zonă din ţară în care apare această specie balcano dacică (iulie-septembrie).

Continuăm pe curbă de nivel pe sub Vârful Parângul Mic și ne îndreptăm spre Vârful Cârja, cu orizont spre adânca şi prăpăstioasa vale a Mijei. În Șaua Scurtu se desprinde traseul PG (traseul 8) spre Lacul Mija, situat într-o căldare foarte spectaculoasă, apreciată de fotografi mai ales în sezonul bujorului. 

Creasta este tot mai stâncoasă şi lasă mai ales spre est povârnişuri din ce în ce mai pronunţate. După ce depășim seria celor 3 vârfuri ale muntelui Scurtu, ajungem la Refugiul Cârja, un adăpost de piatră ce poate fi folosit în caz de urgenţă. De aici stă în faţă piscul cu adevărat semeţ al Cârjei, spre care urcăm pieptiș, în serpentine. Pe ultima parte, aproape de vârf, panta se mai domolește şi formează un platou ierbos, neaşteptat după un asemenea urcuş. Din apropierea Vf. Cârja (2405 m), avem o panoramă covârşitoare spre creasta ascuțită Custura Cârjei și spre căldarea Cârjei cu pereți verticali impresionanți.

Următorul sector trece de vârfurile Stoieniţa și Gemănarea, lăsând la stânga căldările lacurilor Cârja și L. Înghețat, apoi Căldarea Slivei, cu Lacul Verde, L. MIc și L. Slivei (traseul 2)

Ajungem curând pe cel de-al patrulea pisc al României, Parângul Mare (2519 m), marcat de o bornă de beton (4 h din stațiune). Facem un tur de orizont spre împrejurimi și ne bucurăm de perspectiva largă spre culmile Slivei, Gruiu, Ieșu, Vf. Mândra, linia crestei (spre Cârja și spre Setea Mare) căldările Gemănarea, Zănoaga Stânei ș.a.

În vârf întâlnim traseele PR - legătura cu Def. Jiului, peste Muntele Recii (traseul 11) și CR (traseul 12) - dinspre Muntele Molidviș. Coborâm în Șaua Gruiu, la intersecția cu traseul PR (traseul 4), ce vizitează frumoasele lacuri glaciare aflate la N: Mândra, Lacul Lung, L. Roșiile și Zănoaga Stânei

Poteca de creastă continuă pe sub vârfurile Gruiu, Pâcleșa și Ieșu, apoi pe deasupra Lacului Ghereșu, de unde urcă pieptiș în Șaua Piatra Tăiată. Aici întâlnim traseul BA - dinspre Pasul Groapa Seacă (traseul 6) și CR (traseul 7) - legătura cu Lacul Gâlcescu și Transalpina. Trecem apoi peste vârfurile Setea Mică și Setea Mare, vârfuri aflate deasupra lacurilor Gâlcesu, Pencu, Vidal, Iezer, și alte ochiuri de apă, accesibile prin Hornul Lacurilor - poteca TR (traseul 9).

Străbatem un sector de urcușuri și coborâșuri, aproape de Vârful Mohoru și ne îndreptăm spre Saua Urdele, de unde continuăm pe Transalpina, șoseaua alpină aflată la cea mai mare altitudine din țară. Continuăm spre E, prin Pasul Urdele, spre culmea Păpușa. Sub Vârful Degheru șoseaua se desprinde în coborâre spre Rânca și Novaci.

Poteca de creastă continuă pe sub Vârful Păpușa, pe versantul nordic, apoi coboară un picior puţin înclinat până în șaua adâncă Tidvele, ocolind Vf. Cioara. Spre S se deschide priveliștea spre cascadele zgomotoase și minunata pajişte a stânei Tidvele, în timp ce la N, admirăm bazinul Latoriţei. Urcăm panta pieptișă a vf. Galbenul (2123 m), apoi coborâm în Șaua Mușetoaia, cu priveliști spre pantele Vf. Mușetoaia și piciorul Stânișoara. 

Trecem pe la N de Mușetoaia și continuăm pe curba de nivel până în şaua Micaia. De aici urmează un nou urcuș susținut spre masivul vf. Micaia, ultimul vârf mare al Parângului la E de muntele Urdele. Urmăm unduirile crestei până în Curmătura Olteţului, pas ce desparte Munţii Parâng de Munţii Căpăţânii. Segmentul Urdele - Curmătura Olteţului se pretează pentru schi de tură și cicloturism, coborând apoi fie la barajul L. Petrimanu, fie prin Cheile Oltețului, la Polovragi.

 

Observații

Traseul este accesibil iarna în funcţie de cantitatea și calitatea zăpezii doar turiștilor cu experienţă, bine echipaţi. Pe parcursul iernii, se urmează pe cât posibil creasta matematică.

Vreme

Persoane care au contribuit si comentat

 

Petroșani - Vf. Parângul Mare - Curmătura Olteţului în Hunedoara, Vâlcea, Gorj, Parâng este un traseu de drumeţie dificil.
0
0 voturi

Comentarii

Comentariul dumneavoastră