Pe urmele așezărilor temporare din Știolne–Zăpodie

Așezările temporare

Așezare temporară pe Valea Cepelor - Munții Bihor

Așezările temporare pe teritoriul României reprezintă un tip aparte de habitat sezonier, în care populația este prezentă doar pe durata verii, pentru desfășurarea unor activități economice productive, cunoscute local sub denumirile de „vărat” sau „pădurărit”. După topirea zăpezilor, locuitorii urcă împreună cu animalele, în principal pentru cositul fânului, dar și pentru culesul fructelor de pădure și pentru activități forestiere.

Așezare temporară la Dealul Coachii - Muntele Mare

Transhumanța și mișcarea sezonieră a animalelor

În Munții Apuseni se practică de secole un tip de transhumanță pe distanțe mici, denumit pendulare în literatura românească. Aceasta înseamnă mutarea sezonieră a turmelor și a gospodăriilor la altitudini mai mari în lunile de vară pentru a proteja fânețele din zona locuinței și a folosi pășunile alpine.

Această practică este strâns legată de sistemele tradiționale de creștere a animalelor și de asigurare a furajelor pentru iarnă. Mișcarea sezonieră permite micilor gospodari să maximizeze producția de fân și să conserve resursele de pășuni din apropierea satului.

Așezare temporară la Pasul Ursoaia - Munții Bihor.

În spațiile de pășunat înalte, se construiesc adăposturi temporare (colibe, mutături, stâne) unde animalele sunt îngrijite și locuitorii petrec perioade de câteva săptămâni până la luni în timpul verii. Aceste adăposturi servesc atât pentru animale, cât și ca locuințe sezoniere și au fost descrise și în alte regiuni carpatice ca reflectând un mod tradițional de organizare a muncii și vieții rurale.

Așezare temporară la Poiana După Case - Munții Bihor.

Practicile de transhumanță și utilizare sezonieră a pășunilor contribuie la menținerea peisajelor culturale și la conservarea unor habitate semi-naturale caracteristice munților, fiind privite și dintr-o perspectivă ecologică ca forme sustenabile de utilizare a terenurilor montane.

Așezare temporară la Poiana După Case - Munții Bihor.

Așezări sezoniere din Apuseni

Cele mai cunoscute așezări de acest tip se află în Munții Bihor, precum Poiana Călineasa, Poiana Mărășoaia și Poiana După Case, situate la altitudini de 1200–1400 m. Alte exemple se întâlnesc în zonele Petreasa și Dealul Coachii, la altitudini mai mari, de 1400–1500 m, precum și în partea de vest a Muntelui Mare, la Zăpodie, Știolne și Colibele Bocșești, situate la 1100–1200 m altitudine.

Așezare temporară la Poiana După Case - Munții Bihor.

Așezare temporară la Poiana Mărășoaia - Munții Bihor.

Așezare temporară la Poiana Călineasa - Munții Bihor.

Așezarea temporară de la Petreasa - Muntele Mare.

Așezarea temporară de la Dealul Coachii - Muntele Mare.

Așezările sezoniere de la Știolne-Zăpodie

Zona Știolne–Zăpodie reprezintă o destinație atractivă pentru drumeții montane,chiar și în sezonul de iarnă, fiind una dintre cele mai cunoscute arii cu așezări temporare din Masivul Muntele Mare. Așezările aparțin comunelor Poșaga și Ocoliș și constituie locul de vărat al locuitorilor din satele Valea Largă, Runc și Săgagea.

Așezarea temporară de la Zăpodie - Muntele Mare.

Vatra acestora este situată la altitudini de peste 1.100 de metri, unele colibe fiind amplasate chiar la peste 1.200 de metri. Arealul este încadrat de două zone turistice de importanță deosebită: spre sud-est se află Rezervația Naturală Scărița-Belioara și Șesul Craiului, iar spre nord-vest se găsește stațiunea de schi Muntele Băișorii, ceea ce sporește atractivitatea regiunii pentru iubitorii de drumeții și natură.

Stațiunea Muntele Băișorii - Muntele Mare.

Zona din Munții Apuseni în care se află așezările de la Știolne și Zăpodie este situată la granița dintre județele Alba și Cluj, pe teritoriul comunelor Poșaga și Ocoliș. Aceste așezări au rolul tradițional de locuri pastorale temporare unde localnicii își urcau animalele pentru pășunat în timpul verii — o practică comună în Munții Apuseni încă din secolele trecute. Transhumanța și locuințele temporare (denumite colibe, stâne sau sălașe) sunt parte din modul tradițional de viață montan, legate de agricultură și creșterea animalelor pe pajiști de munte.

Vârful Bihor văzut de pe Vârful Muntele Mare.

Un aspect istoric aparte al acestor locuri este legat de evenimentele din istoria recentă a României: în urmă cu peste 60 de ani, în acești munți s-au ascuns grupări de partizani anticomuniști (de exemplu cea a lui Leon Șușman), iar localnicii îi ajutau în timpul activităților lor. În prezent, multe dintre construcțiile din zonele de la Știolne și Zăpodie sunt vechi — unele datând de peste 150 de ani — și reprezintă mărturii ale modului de viață rural tradițional în Apuseni. Astăzi, Știolne și Zăpodie sunt atractive pentru turiști datorită oportunităților pentru drumeții montane variate, cu ansambluri naturale unice și stâncării alăturate cătunelor sezoniere tradiționale.

Locuință temporară pe Valea Boului.

Accesul în aceste zone se face pe drumuri forestiere sau poteci neamenajate; infrastructura este limitată, ceea ce păstrează farmecul sălbatic, dar necesită pregătire pentru drumeții montane.

Potecă nemarcată pe Valea Ocoliș.

Drumeție în circuit: Lunca Largă – Șesul Craiului – Știolne – Zăpodie

Casetă tehnică

• Tip traseu: circuit
• Punct de plecare / sosire: Lunca Largă (confluența văilor Ocoliș–Jgheburoasa)
• Distanță: aprox. 21 km
• Diferență de nivel: aprox. 950 m
• Durată: 6–7 ore
• Marcaje (parțiale): Cruce Albastră, Punct Roșu
• Dificultate: medie

Marcajele întâlnite pe traseul de drumeție.

Descrierea traseului

Lunca Largă – Șesul Craiului

Traseul pornește din Lunca Largă, de la confluența văilor Ocoliș și Jgheburoasa, un punct ușor accesibil și potrivit ca punct de plecare pentru un circuit montan de o zi. De aici, se urmează în amonte cursul pârâului Ocoliș, pe un drum forestier care străbate o vale îngustă, mărginită de versanți împăduriți.

Punctul de pornire: confluența dintre văile Ocoliș și Jgheburoasa.

Urcarea pe Valea Ocoliș.

După un parcurs constant, se ajunge la locul de formare al pârâului Ocoliș, la confluența dintre pârâul Boului și pârâul Tisei. Din acest punct, traseul continuă pe Valea Boului, urmând firul apei în amonte. Urcușul devine treptat mai susținut, iar peisajul se deschide spre pajiști montane și poieni largi, caracteristice zonei înalte a Munților Apuseni.

Gospodărie temporară pe Valea Boului.

Gospodărie temporară pe Valea Boului.

În zona de obârșie a Văii Boului se atinge platoul Șesul Craiului, un areal întins de pășuni alpine, care oferă perspective ample asupra culmilor Muntelui Mare, a Munților Trascăului cu abruptul Bedeleului în prim-plan dar și spre Munții Metaliferi, cu panoama celui mai înalt vârf al acestora, Poienița. Aici este întâlnit marcajul Cruce Albastră, care face legătura între satul Runc și stațiunea Muntele Băișorii, prin Valea Belioara și zona Știolne. Tot în acest punct se intersectează și marcajul Punct Roșu, ce conturează un circuit al Rezervației Naturale Scărița–Belioara.  

Șesul Craiului, de la obârșia Văii Boului.

Rezervația Scărița-Belioara

Vedere spre Colțul lui Bleanț la Rezervația Scărița-Belioara.

Vedere spre Muntele Plaiului la Rezervația Scărița-Belioara.

Vedere spre Belioara la Rezervația Scărița-Belioara.

Vedere spre Colțul lui Bleanț, creasta Vulturese și Munții Tracău la Rezervația Scărița-Belioara.

Vedere spre Munții Metaliferi la Rezervația Scărița-Belioara (Poteca tematică).

Vedere spre Colțul lui Bleanț și Munții Trascău la Rezervația Scărița-Belioara.

Punct de belvedere la Rezervația Scărița-Belioara.

Șesul Craiului - Știolne - Zăpodie

Urmând marcajul Cruce Albastră, traseul se îndreaptă, prin Șaua La Răscruce și peste Culmea Româneasa, spre așezările temporare de la Știolne, iar ulterior, prin părăsirea marcajului, continuă spre Zăpodie. Aceste așezări sunt cunoscute pentru colibele tradiționale și pentru caracterul pastoral autentic, oferind o incursiune în peisajul cultural montan, cu construcții sezoniere amplasate la altitudini de peste 1.100 m. Un fenomen geografic remarcabil al acestui loc este cursul puternic meandrat al pârâului sugestiv numit „Apa Rătăcită”, caracteristic apelor cu energie redusă de curgere.

Pe Șesul Craiului spre Știolne.

Pe Șesul Craiului - Culmea Româneasa.

Coborârea pe Cruce Albastră spre Știolne.

Așezarea temporară de la Știolne.

Așezarea temporară de la Știolne.

Așezarea temporară de la Știolne.

Așezarea temporară de la Știolne.

Așezarea temporară de la Știolne.

Așezarea temporară de la Știolne.

Valea Rătăcită din zona Știolne.

Așezarea temporară de la Zăpodie.

Așezarea temporară de la Zăpodie.

Așezarea temporară de la Zăpodie.

Zăpodie – Lunca Largă

Coborârea se realizează pe Valea Tisei, pe un traseu mai domol, care traversează zone împădurite și poieni izolate, revenind treptat spre fundul văii. Circuitul se închide în Lunca Largă, la punctul inițial de plecare.

Coborârea pe Valea Tisei.

Gospodărie temporară pe Valea Tisei.

Valea Tisei.

Punctul de pornire/sosire de la confluența văilor Ocoliș cu Jgheburoasa.

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și te vei decide să descoperi singur frumusețile așezărilor sezoniere din Muntele Mare cu  MN11 - Harta de drumeţie a Munților GILĂU – MUNTELE MARE

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar