Traseul 7 PR este traseul de vizitare a Rezervaţiei Scăriţa Belioara în circuit, rezervație care adăpostește numeroase specii de plante rare. Este un traseu destul de solicitant, cu peste. 800 de m diferențe de nivel, în aprox. 4 - 5 h de drumeție.
Traseul PR începe de la baza abruptului, după ultimele case din satul Belioara (Poșaga de Sus), unde ajungem dinspre Cheile Poșegii și Schitul Poșaga pe CR (traseul 8). Urcăm abrupt prin fânațe, apoi pe un sector de stânci care necesită atenţie, mai ales dacă plouă și stânca este udă. La capătul lor, panta se mai domolește, intrăm în pădure, traversăm câteva poieni (între care și Poiana La Măteoaie, unde sunt grajduri și o colibă cu acoperiș din paie) și ajungem în Șaua La Răscruce, unde întâlnim CA (traseul 6) - dinspre Stațiunea Muntele Băișorii. Un urcuș scurt ne conduce la marginea rezervaţiei Scăriţa-Belioara, găsim marcajele TA (traseul 9) - ce coboară în Runc, prin Cheile Pociovaliștei și TR (traseul 10) - ce coboară în satul Lunca Arieșului, peste Vf. Vulturese.
Merită să coborâm scurt la marginea abruptului rezervației, cu un orizont panoramic deosebit spre satul Belioara cu valea omonimă, Valea Arieșului și peste ea, abrupturile Masivului Bedeleu. În perioada mai-iunie, ne putem bucura de perioada de înflorire a unor specii de plante rare (chiar unice în Europa), prezente de obicei la altitudini mult mai înalte: gențiana cupă, strugurii ursului, sângele voinicului, argințica, laleaua pestriță, săpunărița galbenă (care este o specie de origine mediteraneană), căldărușa, crinul pestriț, chiar și floarea de colț. Peisajul idilic este completat de prezența fluturilor viu colorați.
O altă perioadă preferată de turiști este luna octombrie, în care ruginiul frunzelor dă un colorit deosebit spectaculosului relief carstic, relief cu diferențe mari de nivel și numeroase peșteri, dintre care greu să o alegi pe cea mai frumoasă: Coșul Boului, Peștera Lungă, Peștera lui Filip, Peștera Călugărului, Peștera fără Fund sau Peștera Roșie etc.
De la marginea rezervației, poteca intră într-o zonă cu pini rari, ajunge la marginea abruptului, apoi continuă pe sub stânci până pe platoul muntelui Scăriţa, o zonă dezolantă cu copaci căzuți datorită incendiilor de vegetație din trecut. Poteca serpuiește printre copaci doborâţi însă este clară. Următorul sector al traseului coboară abrupt, în serpentine scurte, peste zone stâncoase, urmează un drum de exploatare forestieră, pătrunde în pădure și iese sub abruptul spectaculos Scărița-Belioara, cu perspective frumoase asupra peșterii Coșul Boului. Trecem printre câteva colibe părăsite dar pitorești și coborâm până în valea seacă a Răstoacei, la capătul traseului.
Comentarii
Pe alocuri traseul este prost marcat sau deloc marcat.
Inceputul traseului care se face PRIN poarta de lemn nu este deloc marcat. Am luat-o pe drumul forestier in stanga portii de lemn, indepartandu-ne de traseu ceea ce ne-a costat o ora in plus. Vorbind cu lumea de pe traseu am constatat ca multi au facut la fel ca noi.
Atentie ! Porniti pe traseu PRIN poarta de lemn.
In rest, un traseu spectaculos!
Traseu spectaculos dar slab marcat sau uneori deloc.
Inceputul traseului se face prin poarta de lemn, nu pe langa si nici pe drumul forestier.
Traseu dificil in unele locuri. unele marcaje lipses sau nu sunt foarte clare (de exemplu la Șaua La Răscruce undicatoarele sunt deteriorate). De sus ai cateva privelisti frumoase.