Creasta Piule – Pleșa și Cheile Scorota – frumosul Retezat Mic

Deși i se spune Retezatul Mic, fiind într-adevăr mai mic decât vecinul său – Retezatul, aici găsim o diversitate mare de trasee montane. De la văi fascinante, la vârfuri de peste 2000 de metri, la chei și creste stâncoase.
 dsc_0273.jpg

Cheile Scorota și Stâna Scorota

Traseul nostru pornește de pe DN 66A din Cheile Scorota.

Să ajungi aici e foarte ușor și foarte frumos.

Asfaltul e impecabil și peisajul e impresionant – păduri și pereți înalți de stâncă.

SFAT: Capetele traseului sunt depărțite de vreo 7 km așa că vă recomandăm să folosiți două mașini: una să o lăsați în zona Cheile Buții și una la pornirea pe traseu, în Cheile Scorota.

Intrăm direct într-o zonă spectaculoasă – un scurt labirint de stâncă prin Cheile Scorota.

Pereții nu sunt despărțiți de mai mult de 3 metri și vegetația crescută pe stâncă ne dă impresia că ne aflăm într-un fel de junglă neumblată.

Zona de chei și stâncă e destul de scurtă și începem urcarea prin pădure de data aceasta.

Avem ceva de urcat și deja începem să simțim că avem 1000 de metri diferență de nivel.

Totuși la aproape o oră și jumătate de la pornirea pe traseu ieșim din pădure în golul alpin și ajungem destul de repede și la Stâna Scorota.

 

Urcarea abruptă până la Șaua Iepei

Lungim cât putem șederea pe prispa stânei cu priveliște spre Muntele Oslea, dar inevitabil trebuie să pornim din loc și să abordăm cea mai grea urcare a acestui traseu.

La început urcăm printr-o largă pajiște alpină, după care totul se îngustează și ne trezim înconjurați de creste stâncoase.

Cea mai abruptă parte a urcării e fix înainte să ieșim în Șaua Iepei.

Noroc că e pe iarbă/pământ și nu pe grohotiș.

La o oră după ce am plecat de la Stâna Scorota ajungem în Șaua Iepei.

Peisajul de aici e foarte frumos.

Vedem creste din Retezat: zona Sud – Vestică cu Vârful Custura și Culmea Văcarea, vedem spre Câmpu lui Neag și spre Stâna Scorota.

Creasta Piule – Pleșa

După o perioadă în care am admirat frumoasa priveliște din Șaua Iepei continuăm spre dreapta pe creasta calcaroasă numită Creasta Piule – Pleșa.

Această parte a traseului e foarte faină fiindcă avem priveliști frumoase oriunde ne-am uita.

Ba mai mult, până pe Vârful Piule (2081 m) traseul e destul de ușor fără urcări sau coborâri prea abrupte.

Ajungem pe Vârful Piule (2081 m) la o oră după plecarea din Șaua Iepei.

Aici am făcut o nouă pauză pentru a admira pur și simplu împrejurimile.

Nu ne plângem de ce vedem: creste și vârfuri din Retezat în depărtare, Muntele Oslea cel semeț, depresiunea Câmpu lui Neag și Godeanu undeva și mai departe.

Întoarcerea la asfalt spre Cheile Buții via Schitul Pleșa

De pe Vârful Piule avem doar coborâre până ajungem din nou la asfalt pe DN 66A în zona Cheile Buții.

Nu orice coborâre ci una lungă de 8 km și cu o diferență de nivel de –1200 m.

Trecem de formațiuni stâncoase masive, apoi prin jnepeni și ni se pare că această coborâre nu se mai termină.

O ținem pe această culme vreme de aproape două ore.

Nici nu realizăm când trecem de Vârful Pleșa (1840 m) și intrăm în pădure.

La aproape 3 ore de la plecarea de pe Vf. Piule ajungem la Schitul Pleșa.

Aici am văzut câteva măicuțe care trebăluiau pe afară.

Le-am salutat și am continuat pe un drum forestier care coboară destul de abrupt prin pădure.

Pe acest drum forestier întâlnim și un izvor, primul după Stâna Scorota.

După mai bine de 8 ore de traseu ajungem în sfârșit din nou la șosea.

Cu mașina lăsată aici mergem să recuperăm mașina lăsată în Cheile Scorota.

Articol de Amazing Romania. Citește și articolul original