Echipamentul pentru drumetii de iarna
Adăugat acum 5 ani 10 luni de Ioan Stoenică.
Cum ne imbracam, cum ne incaltam si ce ar fi bine sa nu uitam acasa. Primii pasi in drumetiile de iarnă.
Iarna în munți diferă de la o zi la alta. Condițiile pe care le întâlnim pe poteci se schimbă mereu, uneori devin mai ușoare, alteori mai grele. De aceea, echipamentul necesar pentru drumeții de iarnă trebuie să fie și el adaptat la condițiile pe care le vom întâlni.
Mai întâi, cum știm ce condiții vom întâlni? Sunt câteva lucruri simple pe care le putem face: verificarea prognozelor meteo pe zona care ne interesează. Pe lângă site-urile meteo (freemeteo, meteoblue etc), putem să ne informăm și sunând la dispeceratul Salvamont și cerând informații despre zona care ne interesează. Oamenii care stau la baza muntelui sau patrulează pe poteci destul de des, cu siguranță știu mai bine care sunt condițiile de la fața locului - iar la Salvamont e mai bine să suni ca să eviți o problemă, decât ca să rezolvi o problemă.
Fiind multe variabile într-o drumeție de iarnă (vremea, starea zăpezii etc), ar fi bine ca echipamentul să poată face față cât mai multor condiții. Așa că hai să vedem un pic cum ne îmbrăcăm și ce ar trebui să avem la noi într-o drumeție de iarnă. Atenție, "drumeție" nu e același lucru cu "alpinism".
Legat de îmbrăcăminte, e foarte util să ținem cont de beneficiile îmbrăcatului în straturi. Mai multe straturi rețin mai bine aerul cald între ele și sunt mai eficiente decât un singur strat mai gros - și pentru că sunt mai ușor de potrivit în funcție de nevoi. Eu recomand minim 3 straturi, dar 4 straturi pot fi necesare uneori. Desigur, depinde și de calitatea fiecărui strat, fiecare piesă de îmbrăcăminte are rolul ei.
Primul strat este cel care vine direct pe piele. O bluză tehnică (material care gestionează bine umezeala) contează foarte mult - pentru că și iarna se întâmplă să transpiri - iar umeazeala poate fi foarte periculoasă. De aceea nu se folosește bumbac, pentru că dacă acesta se udă (și sigur se udă!), nu se mai usucă - iar din cauza umezelii vom pierde foarte multă căldură, foarte rapid.
Dacă însă începe să bată vântul, sau este mai răcoare, apelăm la stratul 2: ceva care să oprească vântul (geacă windstopper/softshell). Vântul face ca temperatura resimțită să fie mult mai mică decât cea reală, de aceea este important să nu mai lăsăm vântul să ajungă la corp - iar hainele windstopper sunt foarte importante în acest sens. Unele geci windstopper sunt mai groase (pot avea căptușeală de polar pe interior) și se pot folosi de friguroși sau în situații cu adevărat reci, altele sunt mai subțiri - având avantajul că respiră mai bine (util dacă știi că transpiri foarte ușor). Modelele cu glugă au un avantaj evident, protejând zona cefei, dar și capul sau urechile. Windstopper-ul este, în cazul meu, cea mai folosita piesă de echipament în toate turele pe care le fac. Mult mai folosit decât geaca exterioară, polar sau altceva.
Multe astfel de produse sunt tratate să respingă apa, dar nu vor rezista la o ploaie adevărată sau la prea multă umezeală. De aceea este important să existe și stratul nr 3: geaca impermeabilă (hardshell). Aceasta este importantă și ca opritor pentru vânt, majoritatea acestor modele făcând treabă bună în vânt puternic, dar și când e udătură mare. În funcție de membrana pe care o au, de numărul de straturi, dar și de tratamentul aplicat pe exterior, pot rezista la mai multă udătură, sau la mai puțină. Hardshell-ul, in combinație cu geaca windstopper, fac o barieră foarte eficientă în calea vântului (mult mai bună decât ar putea oricare geacă pusă singură direct peste bluza de corp) - iar aerul care rămâne între ele este mai eficient încălzit de corp.
În multe situații de iarnă, aceste straturi sunt de ajuns pentru a menține o temperatură optimă. Cel puțin în mers. Dar ce facem când stăm pe loc? Pauza de masă poate fi o provocare în condiții reci, dar pot apărea și alte situații care necesită mai mult stat pe loc (rătăcirea traseului, o accidentare, viscol etc). Atunci intervine al 4-lea strat, care mie mi se pare foarte important de avut în rucsac. Al 4-lea strat, în cazul meu, este geaca de puf. Puful este foarte eficient în a reține căldura corpului și o face foarte rapid. Dacă te-a luat frigul așteptându-l pe Mos Crăciun în zăpadă, sub un brad (bad idea!), o geacă cu puf te poate salva. Aceasta poate fi pusă peste windstopper, sau chiar peste geaca hardshell, dacă vremea e uscată și nu prea e vânt (puful nu se împacă prea bine cu apa, dacă nu e tratat special în acest sens). Sau poate fi pus direct peste bluza de corp, iar straturile exterioare pe deasupra (să nu lase vântul să bată prin puf).
Tot ca stratul 4 se poate folosi și o bluză de tip Polar - un strat intermediar care reține căldura corpului.
Așadar, cel puțin 3 straturi: maieu de bumbac, pulover primit de Crăciun și parpalac. Sau mă rog, bluza tehnică pe corp, un windstopper și o geacă tip hardshell (de preferat 2.5 sau 3 straturi). Ca să nu te ia iarna prin surprindere.
Legat de pantaloni, aici nu e nevoie de 3+1 straturi. Se pot folosi cel mult 2 straturi: colanți + hardshell, colanți + softshell, doar hardshell, sau doar pantaloni softshell. Sau doar colanți dacă e cald și nu te deranjează să arăți ca o statuie cu toate părțile la vedere. Cei mai folosiți/versatili sunt pantalonii softshell, din material rezistent la vânt, care respinge apa într-o oarecare măsură, sunt rezistenți la uzură și foarte comozi. Atenție, cei de vară sunt prea subțiri pentru ture de iarnă, dar cei de 3 sezoane pot fi folosiți cu succes, mai ales la ture de o zi. În caz că se anunță friguri mari, puteți pune colanți pe dedesubt (când plecați de acasă, pe traseu e mai greu să-i mai puneți).
Pentru condiții mai grele, pantalonii de tip hardshell sunt mai eficienți, mai ales în combinație cu niște colanți. Acest tip de pantaloni e mult mai rezistent la umezeală, de obicei au și parazăpezi incluse (nu la fel de eficiente precum cele luate separat) și pot rezista la vânturi mai puternice. Dar sunt mai scumpi. Pentru cine merge iarna doar ocazional, niște pantaloni softshell de 3 sezoane ar trebui să fie suficienți.
Când e frig, extremitățile sunt primele care sunt afectate, așa că mai sunt câteva piese de echipament esențiale, cărora trebuie să le acordați atenție înainte de a pleca la drum: încălțămintea, mănușile și accesoriile pentru cap/față/gât.
Încălțămintea.
Dacă mergi de 2-3 ori pe iarnă la munte, probabil nu vei vrea să investești într-o pereche de bocanci de iarnă. Așa că cel puțin la început, poți încerca o ieșire ușoară cu bocancii pe care îi ai deja. Pe urmă vezi cum mergi, cum te simți și mai adaptezi lucrurile pentru următoarele ieșiri.
Dacă însă vrei să ieși mai des la zăpadă, faci poate și ture mai lungi sau te știi friguros, atunci merită să investești în niște bocanci pe care-i vei folosi doar iarna (fiind prea groși sau prea incomozi pentru alte anotimpuri).
La acest capitol, eu văd 3 variante:
Ultima variantă (pe care mulți se grăbesc să o considere prima variantă) sunt bocancii aceia super tehnici, rigizi, mari, foarte scumpi, buni de mers pe Mont Blanc. Pentru mine, acest gen de bocanc e ultimul pe listă pentru majoritatea turelor pe care le fac. Ei sunt gândiți pentru ture tehnice, dificile, cu gheață, stânci, colțari sau cu mult stat pe loc în zăpadă (în regrupări, sau poate la cort). Dacă nu e zăpadă, cum se întâmplă de multe ori la baza muntelui, nu sunt foarte comozi (adică te cam rup la picioare). Iar dacă nu e prea frig, poți să transpiri în ei, ceea ce e neplăcut (respiră mai puțin decât alți bocanci).
De aceea, pentru majoritatea turelor - care apropo, pentru cei mai mulți oameni sunt ture de drumeție, nu ture tehnice (deci nu necesită colțari în mod uzual), există alte 2 tipuri de bocanci buni pentru iarnă:
Unii căptușiți/îmblăniți pe interior, care oferă confort bun la temperaturi scăzute (-10, -20, -30 depinde de model), dar și confort în mers, datorită unei construcții mai moi, cu talpă mai flexibilă. Sunt impermeabili, oferă o protecție rezonabilă pentru gleznă (dar nu ca ceilalti), dar și aderență destul de ok pe zăpadă și, la nevoie, pot fi folosiți cu colțari cu prindere clasică sau spikes/snowline. Nu sunt însă potriviți pentru ture mai tehnice sau mai grele, unde folosirea colțarilor este necesară și o talpă mai rigidă ajută mai mult. Atenție! Nu confundați acest tip de bocanc cu cizme îmblănite, moonboot, ghetuțe un pic peste gleznă sau alte apres-ski-uri, care nu ofera de fapt protecție la gleznă și nici o aderență prea bună în teren accidentat, chiar dacă sunt călduroase.
O altă variantă ar fi bocancii de iarnă de piele (desi pot fi si sintetici), care sunt doar un pic mai mari/solizi decât cei de 3 sezoane, care au pielea mai groasă (peste 2.4 mm de obicei) și membrană interioară de iarnă (mai groasă).
Acești bocanci au o talpă mai rigidă decât aceia îmblăniți, deci sunt mai potriviți pentru ture mai dificile dacă e nevoie, sau mai lungi, sunt mai rezistenți în timp și mai rezistenți la umezeală, oferind și un confort bun în majoritatea situațiilor. Pot fi folosiți și cu colțari cu prindere clasică sau semiautomata, dar rezistența la temperaturi extreme trebuie analizată cu grijă.
Desigur, fiecare trebuie să își dea seama ce e mai potrivit pentru el, important e să înțelegi diferența între un tip de bocanc și altul, înainte să te apuci să întrebi despre mărci sau modele. Mare atenție și la alegerea numărului, de obicei, membrana de iarnă și construcția acestor bocanci mănâncă din spațiul interior, astfel încât nu e exclus să ai nevoie de bocanci 45, deși tu ești obișnuit să porți 43. Trebuie probat și răsprobat (cu șosete groase).
Și apropo de șosete, la magazinele de munte există șosete speciale pentru drumeții de iarnă - zeci de modele probabil. Șosetele speciale pentru mers pe munte ajută și în privința apariției bătăturilor, a gestionării umezelii, dar și a temperaturii, astfel încât trebuie luate în considerare - în funcție de grosime, material, înălțime etc.
Tot la capitolul ce punem în picioare, nu uitați de parazăpezi! Acestea se montează peste bocanci, au o chingă care trece pe sub talpă și împiedică astfel intrarea zăpezii în bocanc (și deci, udarea șosetelor!). Când întri în zăpadă, pantalonii au tendința să se ridice pe picior, descoperind în felul ăsta marginea de sus a bocancilor - pe unde cu siguranță va intra zăpadă. Rezultă șosete ude, bocanci uzi etc.
Mănușile.
Mănușile sunt extrem de importante. Iar în condiții mai grele, pe care e foarte probabil că le veți întâlni dacă veți merge iarna pe munte, niște mănuși serioase pot face o diferență uriașă față de niște mănuși... gândite pentru altceva (pentru oraș, pentru ieșiri ocazionale la zăpadă etc).
Eu recomand ca la orice tură să ai cu tine 2 perechi de mănuși: unele de polar, mai subțiri, să fie de rezervă, sau dacă e călduț și uscat - pe care le poți ține în buzunarul interior al gecii, să fie la căldură. Și unele mai groase, care să fie neapărat impermeabile - pentru că la contacul cu zăpada, dacă mănușile se udă după o oră de traseu, vei începe să simți cum îți îngheață degetele.
Mănușile de ski se pot folosi, dar există o mie de feluri de mănuși! De la 20 de lei la 800 de lei... credeți că nu e nicio diferență între ele? Cu 5 degete, pentru mai multă dexteritate (pentru telefon oricum trebuie să le scoți), sau cu 2 sau 3 degete, pentru mai multă căldură? Cu mănușă interioară detașabilă, sau un singur strat? La unele modele puteți găsi în descriere (pe site-ul unde se vând) cam care sunt temperaturile pentru care au fost gândite - deși este evident că acest aspect e unul foarte subiectiv - fiecare cu degetele și circulația lui. E evident că niște mănuși gândite pentru 0 grade nu-s la fel de călduroase precum unele gândite pentru - 15. Iar diferența chiar se simte!
Legat de accesorii, cel mai important aspect este să nu le uitați acasă!
Eu folosesc multe buff-uri, bandane multifuncționale, bune de pus și pe cap dar și la gât, să acopere și nasul dar și ceafa. Există și variante cu polar sau chiar windstopper, pentru condiții mai grele. Totuși, în anumite situații, prefer o căciulă pe cap și buff la gât, să-l pot trage și pe nas. Fular clasic nu e prea potrivit, că rămân spații goale, pe unde bate vântul, iar materialul nu e prea bun pentru așa ceva. Nici eșarfă din aceea de un km, care te poate face mumie la nevoie. Echipamentul e mai eficient atunci când e folosit pentru scopul pentru care a fost gândit. Adică mergi țintit pe ce ai nevoie, vrei să protejezi fața de îngheț la 2000m în viscol? Există mască windstopper, cagulă windstopper sau alte astfel de accesorii. Vrei să ai ceva de tras pe nas când ți-e un pic frig? (haha) N-ai nevoie de paie, poți folosi un buff. Un dezavantaj ar fi că de la respirație, multe materiale se udă/umezesc și apoi îngheață - așa că e destul de complicat de găsit o variantă perfectă. Dar nu mereu ai parte de viscol extrem.
Ideea e că și capul trebuie protejat de frig (nas, barbă, obraji, urechi etc) - iar accesoriile sunt foarte utile... dacă le ai cu tine. În caz de viscol se pot folosi cu succes ochelari de schi, care protejează o parte mai mare din față decât cei simpli, de soare. Și care (în multe cazuri) nu se aburesc așa ușor.
Tot pe lista de echipament obligatoriu la turele de iarnă aș trece și un Termos cu ceai fierbinte. E o diferență destul de mare între un termos ieftin, luat din Carefour și unul bun, de munte. Eu iau obligatoriu 2 termosuri pline la fiecare tură. Hidratarea e foarte importantă și nu prea îți vine să bei apă înghețată când deja începi și tu să îngheți.
Nu uitați și faptul că iarna, ziua e mai scurtă, așa că multe ture se pot termina pe întuneric. Luați cu voi o lanternă frontală bună, cu bateriile verificate (si montate) inainte.
A început iarna, sau ați început pregătirile pentru ture de iarnă, așa că sper ca acest articol să fie util în înțelegerea modului în care e bine să fim echipați. Se mai pot adăuga multe informații, unele le mai puteți scrie voi în comentarii, sau le voi adăuga pe parcurs. Dar, după o primă etapă de pregătire (care nu poate să vină decât dacă chiar vă doriți să vă bucurați de natură și iarnă), cu siguranță veți putea avea mai ușor parte de lecția numărul 2 despre ture de iarnă: participarea la o astfel tură.
Dați-mi un mesaj dacă vreți să participați la turele pe care le organizez și haideți să descoperim împreună cât de frumoasă și interesantă poate fi iarna pe munte!
Ioan Stoenică, decembrie 2018.
Articolul complet, aici: Iarna nu-i ca iarna (2)