Touristik Label - 1214MN25: Băile Herculane - Hotel Roman

Traseul Grota cu Aburi - Grota Haiducilor - Poiana cu Peri (creastă)
Traseul 25 Triunghi Roșu face un semi circuit între Băile Herculane și Hotel Roman, vizitând abruptul situat la vest de stațiune cu câteva obiective frumoase: Poiana cu Peri, Vf. Elisabeta, Grota cu Aburi și Grota Haiducilor. Este amenajat cu puncte de belvedere cu foișor, cu priveliști spre Masivul Domogled, Valea Cernei și stațiunea Băile Herculane.
5

Trail Details [ro]

Dificultate
mediu
Distanţă
8,23km
Durată
~4:30h
Urcare
806m
Coborâre
781m
Vârf
759m

Tabs

Indicaţii de orientare
Intrarea în traseu se realizează în dreptul casei cu nr.44 de pe strada Zăvoiului din staţiunea Băile Herculane. În acest punct începe un drum de căruţă care urcă pe lângă pârâul Valea Mare, apoi urmează câteva serpentine mai largi până pe Platoul Coronini. Urmărim marcajul triunghi roşu până în cap...Vă rugăm să vă autentificați pentru a vedea mai multe detalii
Etape
Băile Herculane - Cartier Zăvoi - Platoul şi Izvorul Coronini - Cracul lui Arendaşu -Poiana cu Peri - Vf. Elisabeta - Vf.Ciorici -Grota cu Aburi - Grota Haiducilor - Hotel Roman
Descriere

 

Traseul 25 TR este traseul ce vizitează obiective de interes ca: Vf. Elisabeta, Vf. Ciorici, Grota cu Aburi și Grota Haiducilor. Este un traseu destul de solicitant, cu peste 1500 m...

Vă rugăm să vă autentificați pentru a vedea mai multe detalii

Vreme

Cele mai bune sezoane

Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie

Persoane care au contribuit si comentat

 

Băile Herculane - Hotel Roman în Caraş-Severin, Cernei - Mehedinţi este un traseu de Drumeţie mediu.
0
Average: 5 (1 vote)

Comentarii

imaginea utilizatorului Radu Apostol

Mulțumesc pentru descriere.

Tot caut să aflu la ce se referă "Cracul Arendașului". După ieșirea din Platoul Coronini, poteca o ia printre curțile oamenilor fiind la propriu doar o cărare de 50cm mărginită de garduri ale curților oamenilor. Noi am avut noroc și să se audă un nene care cânta la fluier. După ce intrii pe această porțiune de potecă, ajungi la Izvorul Coronini (e fix în potecă) și mai apoi continui traseul pe valea unui râu a cărui apă e captată din loc în loc și ai acces la apă potabilă pe primul sfert din traseu. Poteca urcă lin și prietenos până ajunge la un punct de belvedere, unde sunt amenajate o masă cu băncuțe și de unde chiar se vede tare fain, pe sub crengile copacilor: stațiunea Băile Herculane. Tot aici este un indicator care arată poteca spre Izvorul lui Munk, plus Foișorul Roșu sau poteca ce duce până în traseul de creastă (traseul de creastă e marcat cu bandă roșie). 

Urcușul este susținut și destul de înșelător pentru că sunt vreo 3 locuri unde ai senzația că ai ajuns într-un vârf și gata trebuie să dai de poteca semn bandă roșie. Ei bine, nu... trebuie să tot urci și da, după circa 45 de minute de urcuș susținut prin pădure, dai de traseul de creastă (tot prin pădure, marcaj Bandă Roșie). 

Din momentul intersectării potecii cu Bandă Roșie, mergem după acest marcaj la dreapta, încă vreo 20 de minute până ieșim în Poiana cu Peri (unde nu am întâlnit decât foarte mulți corcoduși, pruni, dar niciun păr). Atenție că aici poți rata cu totul reintrarea în traseul marcat cu triunghi albastru (pentru mers înapoi în Băile Herculane, la Hotel Roman) sau bandă roșie (de ceastă). Poiana cu Peri este un loc cu iarbă - pășune înaltă, mulți arbuști și corcoduși sau pruni și e foarte lesne să pierzi poteca pentru că acolo nu e niciun marcaj. Niciunul. Noi am ținut cărarea prin iarba înaltă, având mereu în dreapta pădurea, o pădure foarte tânără, mult puiet de fag, multe desișuri. 

Apoi am pornit înapoi spre Băile Herculane, pe lângă Izvorul Elisabeta, marcaj cu triunghi roșu. 

Surpriza cea mai plăcută a fost faptul că la circa 20 de minute de coborâre de la Poiana cu Peri (de acolo drumul înapoi este doar coborâre), am găsit un refugiu tare fain. Nu apare menționat nicăieri, nu e nici la voi pe hartă, nu e un miraj, chiar este acolo un refugiu. 

În rest, poteca deși avea multe marcaje, multe sunt confuze, căci unele vechi au fost acoperite cu un gri, dar necazul este că nu e deloc îngrijită: sunt foarte mulți arbori căzuți, pe care trebuie să-i ocolești (riscând să pierzi timp recăutând marcajul) sau pe care trebuie să-i escaladezi ceea ce sună fain la o tură de 1 oră dar nu la un drum lung. 

Traseul e tare fain cu multe puncte de belvedere asupra Munților Cernei. 

Vă rog, dacă aveți răspubsuri pentru cele 2 curiozități ale mele:

1. Ce anume este Cracul Arendașului (de unde vine denumirea)? 

2. Ce este cu acel refugiu (al cui este, cibe l-a făcut, de când) aflat pe traseul de la Poiana cu Peri înspre Foișorul Roșu? 

Mulțumesc. 

Comentariul dumneavoastră