01MN21: Bran - Şaua Ţigăneşti - Cabana Omu

Datorită importanței sale turistice și economice, Comuna Bran este cunoscută ca un important punct de atracție turistică, cât și un punct de plecare către obiectivele turistice din Masivul Piatra Craiului și Munții Bucegi. Zona Bran se află la granița dintre "Ţara Bârsei" (depresiunea Brașov) și "Ţara Făgăraşului" (depresiunea Făgărașului), și reprezintă un punct de legătură între Muntenia și Transilvania.

Pentru acest traseu, încă de la început, odată cu traversarea satului Poarta, de la poalele munților Bucegi (un Mecca al împătimiților de fotografie), te bucuri de măreția muntelui și rămâi fără suflare.. Parcurgem satul Poarta pe toată lungimea lui (cca 3.5 km) până ajungem la baza pârtiei Bran-Zănoaga, unde ne întâmpină un popas cu băncuțe și măsuță. Continuăm cu un urcuș susținut pe lângă baza Salvamont Bran și începem urcarea pieptiș. Cu cât urcăm mai mult cu atât ni se deschide mai larg panorama spre culoarul Rucăr-Bran și munții Piatra Craiului ne desfată privirea. 

Curând intrăm în pădure, pe curbă de nivel și înainte să ajungem la intersecția cu traseul ce vine din Poiana Ciubotei (punct albastru - traseul 50), pe partea dreapta dăm de un izvor cu loc amenajat de odihnă. Este bine să vă alimentați cu apă de aici, deși mai există un bazin din lemn cu apă, dar necurgătoare, în Poiana Pănicerului, unde marcajul PA dispare. Din poiană ieşim, după un urcuş pe alocuri pronunţat, în coamă, de-a lungul căreia, prin rarişti, ajungem în Poiana Clincii, cu o panoramă deosebită spre Măgura Codlei și Brașov.

Continuând pe BR prin pădurea de conifere și ajungem după aprox. 1 h, la intrarea în golul alpin, iar apoi în locul numit „La stânci”, de unde se vede Muntele Ţigăneşti (2214 m). Sub abruptul vârfului facem dreapta pe curbă de nivel ascendentă, până în Şaua Ţigăneşti (2195 m), unde găsim un refugiu mare şi bine construit de 20-25 de locuri (refugiul se află pe versantul vestic al Culmii Ţigăneşti, la circa 20 de m sub şa) (legătura cu traseul 49 ce duce pe V. Mălăiești).

Odată ajunși în Șaua Țigănești, în stânga avem Valea Țigănești cu lacul Țigănești și în dreapta avem Valea Ciubotei. De aici se văd, vârful Omu și stația meteo, pe platoul Morarului. Urcăm pe curbă de nivel pe partea lină a Culmii Ţigăneşti şi în cca 30 de minute ajungem la baza Turnurilor Ţigăneşti. Poteca echipată cu cabluri şi lanţuri urcă abrupt printre turnuri, pe deasupra Hornului Ţigăneşti, de unde avem o panoramă impresionantă asupra Văii Gaura. 

Ajungem apoi pe platoul Vârfului Scara (2422 m), unde se pot vedea urmele unui fost refugiu semisferic distrus de vânt, legătura. cu traseul 22 (ce urcă din Poiana Ciubotei). Continuăm prin Șaua Hornurilor pe versantul nordic al Muntelui Bucşoiu spre Cabana Omu (2507 m), cabana plasată la cea mai mare înălțime în Carpați (2505 m). Alături de cabană se află Stația meteorologică Vârful Omu, cel mai înalt punct locuit permanent din România.