02MN20: Cabana Curmătura-Vf. La Om-Podu Dâmboviţei

Traseul porneşte de la Cabana Curmătura (1470 m) (intersecţie cu traseele 10, 11, 17, 18, 19, 21) spre Şaua Crăpăturii. Urcăm spre nord-est pe poteca amenajată cu trepte de lemn şi apoi pe sub un perete cu grotă pe dreapta urcăm spre nord-vest până în Şaua Crăpăturii (comun cu traseele 11 şi 21). Lângă şa este amenajat un balcon pentru admirarea panoramei Zărneştilor, a Văii Crăpăturii şi a munţilor Perşani. Lăsăm în faţă (nord) traseul 11 şi în dreapta (est) traseul 21 şi cotim spre stânga (nord-vest) spre Vârful Turnu (1923 m). Depăşim spre vest un pinten stâncos pe o brână îngustă şi ajungem în Şaua Curmăturii (situată deasupra stâncii denumită "Locomotiva"). Continuăm în urcare prin pădurea defrişată 125 de metri spre nord-vest şi 80 de metri spre nord pentru a ieşi la primul grohotiş al traseului. După 30 de metri de curbă de nivel pe grohotiş cotim la stânga şi începem urcuşul pe vâlcelul echipat cu nouă cabluri. Urcuşul este susţinut şi traseul trece prin vâlcele şi hornuri, depăşeşte praguri de stâncă, are o traversare expusă la al nouălea cablu şi continuă pe creasta plină de jnepeni până la locul de vedere panoramică de la 1863 de metri unde întâlnim traseul 13. Pe creastă urcăm prin culoarul de jnepeni încă 50 de metri diferenţă de nivel până pe vârful Turnu (1923 m) (intersecţie cu traseul 14). Din Vârful Turnu începe creasta nordică a Pietrei Craiului. Urmăm traseul de creastă la început pe versantul estic al crestei prin culoar de jnepeni şi apoi chiar pe linia de creastă. Traversăm câteva pâlcuri de pădure şi după 700 de metri (în uşoară urcare) ajungem în Şaua Padinii Închise (1936 m) (intersecţie cu traseul 10). În dreapta (vest) traseul 10 coboară spre izvorul La Găvan şi Refugiul Diana şi în stânga (est) la Cabana Curmătura (1470 m). Urcăm prin jnepeni şi prin pădure şi după alţi 250 de metri de urcat ajungem la Vârful Padina Popii (2018 m) (intersecţie cu traseul 15). Continuăm pe creastă printre jnepeni şi după aproximativ 400 de metri ieşim la zona stâncoasă. Urcăm un horn, continuăm pe creasta stâncoasă şi după 60 de metri trecem pentru o scurtă perioadă pe partea vestică a crestei unde trecem printr-o zonă echipată cu cablu. Urmăm traseul stâncos pe o distanţă de 500 de metri şi începem urcarea pe poteca cu grohotiş ce ne conduce în serpentine strânse până sub Vârful Ascuţit (2150 m). Pe sub vârf ajungem pe curbă de nivel la refugiul semisferic Ascuţit/Carol Lehman (2130 m). 30 de metri mai departe găsim intersecţia cu traseul 17 ce vine prin Padinile Frumoase dinspre Cabana Curmătura (1470 m). De aici începe partea alpină a Pietrei Craiului. Pe curbă de nivel mergem circa 300 de metri şi apoi printr-un horn şi printr-o serpentină largă urcăm pe Vârful Ţimbalul Mare (2177 m). Sub el spre vest se adânceşte în firul secundar al Padinii Călineţului, unul din fantasticii pereţi-orgi ai Pietrei Craiului. Pe versantul stâng al Padinii Călineţului vedem Orga Mare. Coborâm până la 2107 m în şaua firului secundar al Padinii Călineţului, depăşim pe versantul estic vârful dintre cele două şei până în Şaua Călineţului şi apoi urcăm până la 2172 pe Vârful dintre Ţimbale. De aici coborâm printre stânci şi pe o placă lucioasă şi expusă până într-o mică şa (spre vest se formează Valea Podurilor) de unde pe versantul vestic şi apoi pe creastă urcăm până la 2210m pe vârful Ţimbalul Mic. Coborâm pe un horn înclinat până la 2150m într-o şa îngustă de pe linia crestei. Urmează o serie de hornuri şi fisuri înclinate care ne conduc printre primele Clăi ale Pietrei Craiului, o serie de vârfuri situate între 2100 şi 2200 de metri. După circa 600 de metri depăşim pe versantul estic vârful Sbirii (2220 m) şi coborâm pe versantul vestic pe un horn care ne conduce la o curbă de nivel largă prin partea superioră a Căldării Ocolite. Trecem pe sub Vărful Căldării Ocolite (2202m) până la 2200 m în ultima şa de unde începem urcarea spre Vârful La Om/Piscul Baciului (2238 m), cea mai mare altitudine din masivul Piatra Craiului. De la stâlpul de pe vârf (intersecţie cu traseul 24) coborâm 260 de metri pe linia de creastă până la refugiul semisferic Grind 2 (2206 m). După 35 de metri ajungem în Şaua Grindului unde întâlnim traseul 1 ce urcă prin zona La Lanţuri dinspre Refugiul Şpirlea. În acest punct se separă creasta nordică de creasta sudică a Pietrei Craiului. Din şaua Grindului urcăm pe câteva serpentine pe versantul sudic al crestei principale până pe Vârful Colţii Grindului (2197 m) aflat deasupra Hornurilor Grindului spre est şi al Umerilor Pietrei Craiului spre vest. De aici continuăm pe Coama Lungă aflată aproximativ la altitudine constantă de cica 2100 de metri. Parcurgem câteva hornuri mici ca lungime, depăşim câteva cruci situate chiar pe creastă şi după 1.6 km ajungem deasupra Padinei Păncii şi Poienii Închise ale cărei două intrări din creastă pe lângă care trecem foarte uşor. Traseul merge pentru o perioadă de timp pe versantul estic înierbat. Trecem de vârfurile Lespezi (2142 m) şi Pietrei (2098 m) şi prin zone cu jnepeni depăşim vârful Valea lui Ivan şi ajungem pe vârful Funduri (1951m). Acesta este ultimul vârf impunător înainte de şaua Funduri. Din creastă coborâm printre jnepeni pe o placă cu alveole (trepte) şi ieşim curând la stâlpul indicator dinspre Valea Urzicii (intersecţie cu traseele 5 şi 25). Continuăm coborârea pentru 65 de metri diferenţă de nivel (pantă 25%) pe linia de creastă până în Şaua Funduri (1889 m). Cotim spre est pentru 20 de metri, lăsăm în stânga traseele 5 şi 16 şi cotim spre sud pe Muntele Pietricica. Pe sub linia crestei parcurgem 180 de metri prin pădure şi ajungem la primul punct de vedere panoramică de pe muchia pereţilor vestici ai muntelui Pietricica. În 60 de metri ajungem la al doilea punct de belvedere şi după alţi 300 de metri suntem în locul numit "La Arsură" (1820 metri). De aici tot pe sub linia crestei continuăm prin pădure în coborâre printr-o zonă cu copaci căzuţi pe 40 de metri diferenţă de nivel până în prima poiană mare (aflată la nord de Vârful Pietricica). Marcajele sunt destul de rare şi poteca parcurge poiana pe marginea ei vestică la limita pădurii. Prin partea superioară a poienii depăşim Culmea lui Caşotă şi ajungem pe platoul Vârfului Pietricica (1764 m). Poteca merge chiar pe buza abruptului (vedere panoramică foarte largă asupra masivului Iezer-Păpuşa şi a văii Dâmboviţei) şi chiar din vârf coteşte brusc la stânga (est) prin poiana largă (coborâre de 200 de metri prin poiană). Coborâm prin pădure o diferenţă de nivel de 250 de metri printre copaci căzuţi şi ajungem la o casă de vânătoare. Poteca coteşte la dreapta prin poiana casei de vânătoare şi în capătul ei vestic reintră în pădure. Urmează o coborâre de 1.5 km prin pădurea plină de copaci căzuţi şi câteva poieni mici. La 1490 m ieşim într-o poiană lungă pe care o parcurgem în uşoară urcare şi ieşim în câteva minute la gardul din partea nordică a Poienii Pietricica. Parcurgem 380 de metri până în mijlocul poienii unde se află Stâna Pietricica (intersecţie cu traseul 31). Poteca coboară uşor spre sud lăsând în dreapta vârful Gruiul Mirii (1582 m) şi coboară pentru 1.8 km pierzând 240 de metri diferenţă de nivel. Drumul este dificil deoarece marcajele sunt foarte rare şi copacii căzuţi împidică avansarea. La circa 1300 de metri altitudine ajungem la o căzătură (copaci mulţi căzuţi în toate direcţiile şi vegetaţie foarte înaltă care fac imposibilă orientarea). După parcurgerea spre sud a căzăturii poteca marcată coteşte la stânga şi iese pe piciorul Stânei Zăpodie. În dreptul stânei coborâm pe lângă gardul acesteia până la poarta principală şi cotim la stânga prin poiana stânei pentru a intra imediat în pădure la dreapta pe sub Vârful Pietricelei. La ieşirea în poiana lungă lăsăm în faţă traseul 30 şi cotim la dreapta pe un drum de TAF care ocoleşte pe curbă de nivel muntele Plaiul Mare (1172 m) şi coboară pe spinarea largă a acestui munte până în poienile din Muntele Plăicu. Cotim la dreapta printre grajdurile clădirilor stânei şi în capătul de jos al poienii ne angajăm într-o coborăre domoală prin poienile Plăicului. După 100 de metri diferenţă de nivel în coborâre ajungem la un vâlcel înclinat pe care avem de coborât 150 de metri diferenţă de nivel pe o pantă de 20-22%. Coborârea este solicitantă şi ne conduce la altitudinea de 830m deasupra primelor case din Podul Dâmboviţei. Ieşim din firul vâlcelului şi pe curbă de nivel coborâm accentuat până la 760 de metri altitudine la intrarea în Cheile Dâmbovicioarei (intersecţie cu traseul 29).