Touristik Label - 902MN20: Cabana Curmătura-Vf. La Om-Podu Dâmboviţei

Traseul de creastă al Pietrei Craiului integral
Traseul 20 Punct Roșu este traseul de creastă ali Pietrei Craiului de la Vf. Turnu până la localitatea Podu Dâmboviței, pe aprox. 23 km de potecă, în mare parte aeriană, cu porțiuni expuse și înguste, hornuri, praguri de stâncă, grohotiș, jnepeniș și câteva zone cu cabluri. Un traseu solicitant, potrivit doar celor experimentați, dar care compensează prin perspectivele sălbatice și orizonturile minunate ale împrejurimilor.
0

Trail Details [ro]

Dificultate
dificil
Distanţă
22,90km
Durată
16:15-17:00h
Urcare
1460m
Coborâre
2130m

Tabs

Indicaţii de orientare

Traseul porneşte de la Cabana Curmătura (1470 m) (intersecţie cu traseele 10, 11, 17, 18, 19, 21) spre Şaua Crăpăturii. Urcăm spre nord-est pe poteca amenajată cu trepte de lemn şi apoi pe sub un perete cu grotă pe dreapta urcăm spre nord-vest până în Şaua Crăpăturii (comun cu traseele 11 şi 21). Lângă şa este amenajat un balcon pentru admirarea panoramei Zărneştilor, a Văii Crăpăturii şi a munţilor Perşani. Lăsăm în faţă (nord) traseul 11 şi în dreapta (est) traseul 21 şi cotim spre stânga (nord-vest) spre Vârful Turnu (1923 m). Depăşim spre vest un pinten stâncos pe o brână îngustă şi ajungem în Şaua Curmăturii (situată deasupra stâncii denumită "Locomotiva"). Continuăm în urcare prin pădurea defrişată 125 de metri spre nord-vest şi 80 de metri spre nord pentru a ieşi la primul grohotiş al traseului. După 30 de metri de curbă de nivel pe grohotiş cotim la stânga şi începem urcuşul pe vâlcelul echipat cu nouă cabluri. Urcuşul este susţinut şi traseul trece prin vâlcele şi hornuri, depăşeşte praguri de stâncă, are o traversare expusă la al nouălea cablu şi continuă pe creasta plină de jnepeni până la locul de vedere panoramică de la 1863 de metri unde întâlnim traseul 13. Pe creastă urcăm prin culoarul de jnepeni încă 50 de metri diferenţă de nivel până pe vârful Turnu (1923 m) (intersecţie cu traseul 14). Din Vârful Turnu începe creasta nordică a Pietrei Craiului. Urmăm traseul de creastă la început pe versantul estic al crestei prin culoar de jnepeni şi apoi chiar pe linia de creastă. Traversăm câteva pâlcuri de pădure şi după 700 de metri (în uşoară urcare) ajungem în Şaua Padinii Închise (1936 m) (intersecţie cu traseul 10). În dreapta (vest) traseul 10 coboară spre izvorul La Găvan şi Refugiul Diana şi în stânga (est) la Cabana Curmătura (1470 m). Urcăm prin jnepeni şi prin pădure şi după alţi 250 de metri de urcat ajungem la Vârful Padina Popii (2018 m) (intersecţie cu traseul 15). Continuăm pe creastă printre jnepeni şi după aproximativ 400 de metri ieşim la zona stâncoasă. Urcăm un horn, continuăm pe creasta stâncoasă şi după 60 de metri trecem pentru o scurtă perioadă pe partea vestică a crestei unde trecem printr-o zonă echipată cu cablu. Urmăm traseul stâncos pe o distanţă de 500 de metri şi începem urcarea pe poteca cu grohotiş ce ne conduce în serpentine strânse până sub Vârful Ascuţit (2150 m). Pe sub vârf ajungem pe curbă de nivel la refugiul semisferic Ascuţit/Carol Lehman (2130 m). 30 de metri mai departe găsim intersecţia cu traseul 17 ce vine prin Padinile Frumoase dinspre Cabana Curmătura (1470 m). De aici începe partea alpină a Pietrei Craiului. Pe curbă de nivel mergem circa 300 de metri şi apoi printr-un horn şi printr-o serpentină largă urcăm pe Vârful Ţimbalul Mare (2177 m). Sub el spre vest se adânceşte în firul secundar al Padinii Călineţului, unul din fantasticii pereţi-orgi ai Pietrei Craiului. Pe versantul stâng al Padinii Călineţului vedem Orga Mare. Coborâm până la 2107 m în şaua firului secundar al Padinii Călineţului, depăşim pe versantul estic vârful dintre cele două şei până în Şaua Călineţului şi apoi urcăm până la 2172 pe Vârful dintre Ţimbale. De aici coborâm printre stânci şi pe o placă lucioasă şi expusă până într-o mică şa (spre vest se formează Valea Podurilor) de unde pe versantul vestic şi apoi pe creastă urcăm până la 2210m pe vârful Ţimbalul Mic. Coborâm pe un horn înclinat până la 2150m într-o şa îngustă de pe linia crestei. Urmează o serie de hornuri şi fisuri înclinate care ne conduc printre primele Clăi ale Pietrei Craiului, o serie de vârfuri situate între 2100 şi 2200 de metri. După circa 600 de metri depăşim pe versantul estic vârful Sbirii (2220 m) şi coborâm pe versantul vestic pe un horn care ne conduce la o curbă de nivel largă prin partea superioră a Căldării Ocolite. Trecem pe sub Vărful Căldării Ocolite (2202m) până la 2200 m în ultima şa de unde începem urcarea spre Vârful La Om/Piscul Baciului (2238 m), cea mai mare altitudine din masivul Piatra Craiului. De la stâlpul de pe vârf (intersecţie cu traseul 24) coborâm 260 de metri pe linia de creastă până la refugiul semisferic Grind 2 (2206 m). După 35 de metri ajungem în Şaua Grindului unde întâlnim traseul 1 ce urcă prin zona La Lanţuri dinspre Refugiul Şpirlea. În acest punct se separă creasta nordică de creasta sudică a Pietrei Craiului. Din şaua Grindului urcăm pe câteva serpentine pe versantul sudic al crestei principale până pe Vârful Colţii Grindului (2197 m) aflat deasupra Hornurilor Grindului spre est şi al Umerilor Pietrei Craiului spre vest. De aici continuăm pe Coama Lungă aflată aproximativ la altitudine constantă de cica 2100 de metri. Parcurgem câteva hornuri mici ca lungime, depăşim câteva cruci situate chiar pe creastă şi după 1.6 km ajungem deasupra Padinei Păncii şi Poienii Închise ale cărei două intrări din creastă pe lângă care trecem foarte uşor. Traseul merge pentru o perioadă de timp pe versantul estic înierbat. Trecem de vârfurile Lespezi (2142 m) şi Pietrei (2098 m) şi prin zone cu jnepeni depăşim vârful Valea lui Ivan şi ajungem pe vârful Funduri (1951m). Acesta este ultimul vârf impunător înainte de şaua Funduri. Din creastă coborâm printre jnepeni pe o placă cu alveole (trepte) şi ieşim curând la stâlpul indicator dinspre Valea Urzicii (intersecţie cu traseele 5 şi 25). Continuăm coborârea pentru 65 de metri diferenţă de nivel (pantă 25%) pe linia de creastă până în Şaua Funduri (1889 m). Cotim spre est pentru 20 de metri, lăsăm în stânga traseele 5 şi 16 şi cotim spre sud pe Muntele Pietricica. Pe sub linia crestei parcurgem 180 de metri prin pădure şi ajungem la primul punct de vedere panoramică de pe muchia pereţilor vestici ai muntelui Pietricica. În 60 de metri ajungem la al doilea punct de belvedere şi după alţi 300 de metri suntem în locul numit "La Arsură" (1820 metri). De aici tot pe sub linia crestei continuăm prin pădure în coborâre printr-o zonă cu copaci căzuţi pe 40 de metri diferenţă de nivel până în prima poiană mare (aflată la nord de Vârful Pietricica). Marcajele sunt destul de rare şi poteca parcurge poiana pe marginea ei vestică la limita pădurii. Prin partea superioară a poienii depăşim Culmea lui Caşotă şi ajungem pe platoul Vârfului Pietricica (1764 m). Poteca merge chiar pe buza abruptului (vedere panoramică foarte largă asupra masivului Iezer-Păpuşa şi a văii Dâmboviţei) şi chiar din vârf coteşte brusc la stânga (est) prin poiana largă (coborâre de 200 de metri prin poiană). Coborâm prin pădure o diferenţă de nivel de 250 de metri printre copaci căzuţi şi ajungem la o casă de vânătoare. Poteca coteşte la dreapta prin poiana casei de vânătoare şi în capătul ei vestic reintră în pădure. Urmează o coborâre de 1.5 km prin pădurea plină de copaci căzuţi şi câteva poieni mici. La 1490 m ieşim într-o poiană lungă pe care o parcurgem în uşoară urcare şi ieşim în câteva minute la gardul din partea nordică a Poienii Pietricica. Parcurgem 380 de metri până în mijlocul poienii unde se află Stâna Pietricica (intersecţie cu traseul 31). Poteca coboară uşor spre sud lăsând în dreapta vârful Gruiul Mirii (1582 m) şi coboară pentru 1.8 km pierzând 240 de metri diferenţă de nivel. Drumul este dificil deoarece marcajele sunt foarte rare şi copacii căzuţi împidică avansarea. La circa 1300 de metri altitudine ajungem la o căzătură (copaci mulţi căzuţi în toate direcţiile şi vegetaţie foarte înaltă care fac imposibilă orientarea). După parcurgerea spre sud a căzăturii poteca marcată coteşte la stânga şi iese pe piciorul Stânei Zăpodie. În dreptul stânei coborâm pe lângă gardul acesteia până la poarta principală şi cotim la stânga prin poiana stânei pentru a intra imediat în pădure la dreapta pe sub Vârful Pietricelei. La ieşirea în poiana lungă lăsăm în faţă traseul 30 şi cotim la dreapta pe un drum de TAF care ocoleşte pe curbă de nivel muntele Plaiul Mare (1172 m) şi coboară pe spinarea largă a acestui munte până în poienile din Muntele Plăicu. Cotim la dreapta printre grajdurile clădirilor stânei şi în capătul de jos al poienii ne angajăm într-o coborăre domoală prin poienile Plăicului. După 100 de metri diferenţă de nivel în coborâre ajungem la un vâlcel înclinat pe care avem de coborât 150 de metri diferenţă de nivel pe o pantă de 20-22%. Coborârea este solicitantă şi ne conduce la altitudinea de 830m deasupra primelor case din Podul Dâmboviţei. Ieşim din firul vâlcelului şi pe curbă de nivel coborâm accentuat până la 760 de metri altitudine la intrarea în Cheile Dâmbovicioarei (intersecţie cu traseul 29).

Etape

Cabana Curmătura (1470 m) - Şaua Crăpăturii (1580 m) - Vf. Turnu (1923 m) - Vf. Ascuţit (2150 m) - Refugiul Ascuţit (2130 m) - Vf. La Om (2238 m) - Refugiul Grind 2 (2206 m) - Şaua Grindului (2195 m) - Coama Lungă - Şaua Funduri (1889 m - Vf. Pietricica (1764 m) - Plaiul Mare - Podu Dâmboviţei (760 m)

Descriere

Traseul 20 PR face un adevărat tur de forță pe Creasta Pietrei Craiului (2.000 -2200 m alt), pe un traseu tehnic, solicitant, cu peste 2500 m diferențe de nivel. Se recomandă parcurgerea crestei în etape, cu echipament corespunzător și nu în ultimul rând, multă ambiție. Nu este un traseu imposibil sau rezervat doar alpiniştilor. 

Condiția esențială pentru a finaliza acest traseu este de a avea experiență montană, condiție fizică bună, un rucsac bine drămuit cu alimentele și resurse de apă pentru 2-3 zile de izolare față de civilizație. Este probabil unul dintre cele mai apreciate trasee din țară.

Persoanele cu frică de înălțime sau probleme cardiace trebuie să aibă în vedere că traseul are porţiuni unde „poteca” este atât de îngustă încât nu pot trece 2 persoane în paralel și există un risc de cădere în gol pe anumiți pereți mai expuși. 

Despre măreția Pietrei Craiului e greu să vorbești în cuvinte. Această “lamă” tăioasă și abruptă de roci sedimentare, în special roci calcaroase, lungă de aproximativ 20 Km, cu  pereți verticali, înalți de 400–650 m, face din Piatra Craiului un colos al naturii, dar în același timp un obiectiv greu de atins, de către drumeții mai puțin antrenați.

Porţiunea cel mai des „călcată” a crestei este din punctul La Turn (Vf. Turnu) până la Piscul Baciului sau Vf La Om (2238 m), cunoscută drept Creasta Nordică a Pietrei Craiului. Traseul porneşte de la cabana Curmătura (intersecţie cu traseele 10, 11, 17, 18, 19, 21) spre Şaua Crăpăturii - cea mai rapidă cale de acces în creastă. Lângă şa este amenajat un balcon pentru admirarea Pietrei Mici, a Văii Crăpăturii şi a munţilor Perşani. 

Din șa continuăm urcuşul spre Turnul Pietrei Craiului, traversăm o brână îngustă şi ajungem în Şaua Curmăturii. După o porțiune de grohotiș, poteca devine cu adăvărat provocatoare: facem o cățărare pe vâlcelul echipat cu 9 cabluri. Urcuşul este susţinut, trece prin vâlcele şi hornuri, depăşeşte praguri de stâncă, face o traversare expusă şi continuă printre jnepeni până la un loc de belvedere (18883 m) asupra Pietrei Mici și Zărnești.

La scurt timp întâlnim poteca CR (traseul 13) - care urcă prin Padina Hotarului), 50 m diferenţă de nivel mai jos de Vârful Turnu (1923 m). Continuăm pe creastă prin culoarul de jnepeni, până pe Turnul Pietrei Craiului, locul de unde începe Creasta Nordică a Pietrei Craiului. Aici întâlnim poteca CR (traseul 14) - dinspre Padina Sindileriei.

Lăsăm imaginea cu Piatra Mică, traversăm câteva pâlcuri de pădure și ieșim în Şaua Padinii Închise (1936 m), sub care se află Orga Mare, o celebră formațiune de calcar stratificat, un colț deosebit de frumos, tipic Pietrei Craiului. Aici întâlnim poteca BA (traseul 10) - dinspre Refugiul Diana, pe Brâna Caprelor, ce coboară apoi spre Cabana Curmătura.

Următorul popas e pe Vf. Padina Popii (2018 m), unde întâlnim varianta TA (traseul 15) - tot dinspre Refugiul Diana, dar pe Padina Popii. Suntem în zona stâncoasă, traversăm un horn și ne ajutăm de un cablu, apoi ieșim într-o poteca cu grohotiş ce ne conduce în serpentine strânse până sub Vârful Ascuţit (2150 m). (Turnu - Ascuțit - 1.5 h).

Sub vârf găsim refugiul semisferic Ascuţit (Carol Lehman) și varianta TA (traseul 17) - spre Cabana Curmătura, prin Padinile Frumoase - de asemenea o potecă tehnică. O altă variantă de retragere este poteca TR (traseul 39) - Brâul Ciorânga spre Refugiul Speranțelor - de asemenea dificil de parcurs, cu lanțuri, vâlcele și trepte stâncoase care necesită atenție.

De la Refugiul Ascuțit începe partea alpină a Pietrei Craiului. Străbatem un horn şi urcăm pe Vf. Țimbalul Mare (2177 m). Căţărările şi coborârile devin din ce în ce mai abrupte pe măsură ce ne apropiem de Vârful La Om. Urcăm până la 2210 m pe Vf. Țimbalul Mic, apoi coborâm pe un horn înclinat la 2150 m alt. Urmează o serie de hornuri şi fisuri înclinate, traversând vârfuri între 2100-2200 m., apoi ajungem pe Vârful La Om / Piscul Baciului, cel mai înalt din masiv (2238 m) Ascuţit – Vârful La Om 2.5 h. Lângă elajunge și traseul BR (traseul 24) - dinspre refugiul Grind 1 - La Table.

Creasta Sudică a Pietrei Craiului se întinde de La Om până în Șaua Funduri, ca o spinare cu pinteni de dragon. Cărarea îngustă și aeriană necesită atenție, deoarece împiedicarea sau alunecarea pot fi fatale. De-a lungul crestei exista porțiuni de des-cățărare. Un traseu pe cât de spectaculos și sălbatic, pe atât de solicitant. 

Poteca lasă în urmă pe de-o parte, abrupturi calcaroase amețitoare cu râpe adânci și lipsite de vegetație, în timp ce pe cealaltă parte se află pante parțial înierbate pe care cresc, din loc în loc, jnepeni și brazi pitici. Pe vreme propice, în depărtare se zăresc satele din Țara Branului, Masivele Bucegi, Leaota, Piatra Mare și Postăvaru. 

De pe Piscul Baciului coborâm cca. 250 m pe linia de creastă până la refugiul semisferic Grind 2 (2206 m), unde se poate înnopta. În Şaua Grindului întâlnim poteca BR (traseul 1) - ce urcă pe La Lanţuri dinspre Refugiul Șpirlea. Din şaua Grindului urcăm pe versantul sudic al crestei principale până pe Colţii Grindului (2197 m), aflat deasupra Hornurilor Grindului (E) şi al Umerilor Pietrei Craiului (V). De aici continuăm la o alt. aprox. constantă de 2100 m pe Coama Lungă, o creasta în forma unui acoperiș de casă, asemănător cu Viștea Mare din Făgăraș.

După ce traversăm câteva hornuri, lăsăm în urmă niște cruci (!) apoi trecem de Peretele din Padina Lăncii, Peretele Marelui Grohotiș, Peretele Piscului Rece, Peretele Piscului cu Brazi și Peretele de la Cerdac. După vârfurile Lespezi (2142 m) şi Pietrei, continuăm printre jnepeni până pe Vf Funduri (1951 m), de unde putem coborî la Refugiul Funduri pe varianta CR (traseul 25). Varianta TA (traseul 5) - ne coboară fie spre Cerdacul Stanciului, fie spre Poiana Funduri. 

Din Șaua Funduri începe poteca pastorală pe Muchia Pietricica, prelungirea sudică a crestei Pietrei Craiului, trecând pe La Arsură, Vf. Pietricica, Stâna Pietricica și o serie de plaiuri (Plaiul Mare, Plaic) unde trebuie să fim atenți la câinii celor cel puțin 10 stâne de pe traseu. Pe parcursul acesteia ne vom delecta din câteva puncte de belvedere cu imaginea superbă a satului Podu Dâmboviței, V. Dâmboviței, Cheile Dâmbovicioarei și culoarul Rucăr - Bran.

Vreme

Persoane care au contribuit si comentat

 

Cabana Curmătura-Vf. La Om-Podu Dâmboviţei în Braşov, Argeş, Piatra Craiului este un traseu de Drumeţie dificil.
0
0 voturi

Comentarii

Comentariul dumneavoastră