Traseul 20 PR face un adevărat tur de forță pe Creasta Pietrei Craiului (2.000 -2200 m alt), pe un traseu tehnic, solicitant, cu peste 2500 m diferențe de nivel. Se recomandă parcurgerea crestei în etape, cu echipament corespunzător și nu în ultimul rând, multă ambiție. Nu este un traseu imposibil sau rezervat doar alpiniştilor.
Condiția esențială pentru a finaliza acest traseu este de a avea experiență montană, condiție fizică bună, un rucsac bine drămuit cu alimentele și resurse de apă pentru 2-3 zile de izolare față de civilizație. Este probabil unul dintre cele mai apreciate trasee din țară.
Persoanele cu frică de înălțime sau probleme cardiace trebuie să aibă în vedere că traseul are porţiuni unde „poteca” este atât de îngustă încât nu pot trece 2 persoane în paralel și există un risc de cădere în gol pe anumiți pereți mai expuși.
Despre măreția Pietrei Craiului e greu să vorbești în cuvinte. Această “lamă” tăioasă și abruptă de roci sedimentare, în special roci calcaroase, lungă de aproximativ 20 Km, cu pereți verticali, înalți de 400–650 m, face din Piatra Craiului un colos al naturii, dar în același timp un obiectiv greu de atins, de către drumeții mai puțin antrenați.
Porţiunea cel mai des „călcată” a crestei este din punctul La Turn (Vf. Turnu) până la Piscul Baciului sau Vf La Om (2238 m), cunoscută drept Creasta Nordică a Pietrei Craiului. Traseul porneşte de la cabana Curmătura (intersecţie cu traseele 10, 11, 17, 18, 19, 21) spre Şaua Crăpăturii - cea mai rapidă cale de acces în creastă. Lângă şa este amenajat un balcon pentru admirarea Pietrei Mici, a Văii Crăpăturii şi a munţilor Perşani.
Din șa continuăm urcuşul spre Turnul Pietrei Craiului, traversăm o brână îngustă şi ajungem în Şaua Curmăturii. După o porțiune de grohotiș, poteca devine cu adăvărat provocatoare: facem o cățărare pe vâlcelul echipat cu 9 cabluri. Urcuşul este susţinut, trece prin vâlcele şi hornuri, depăşeşte praguri de stâncă, face o traversare expusă şi continuă printre jnepeni până la un loc de belvedere (18883 m) asupra Pietrei Mici și Zărnești.
La scurt timp întâlnim poteca CR (traseul 13) - care urcă prin Padina Hotarului), 50 m diferenţă de nivel mai jos de Vârful Turnu (1923 m). Continuăm pe creastă prin culoarul de jnepeni, până pe Turnul Pietrei Craiului, locul de unde începe Creasta Nordică a Pietrei Craiului. Aici întâlnim poteca CR (traseul 14) - dinspre Padina Sindileriei.
Lăsăm imaginea cu Piatra Mică, traversăm câteva pâlcuri de pădure și ieșim în Şaua Padinii Închise (1936 m), sub care se află Orga Mare, o celebră formațiune de calcar stratificat, un colț deosebit de frumos, tipic Pietrei Craiului. Aici întâlnim poteca BA (traseul 10) - dinspre Refugiul Diana, pe Brâna Caprelor, ce coboară apoi spre Cabana Curmătura.
Următorul popas e pe Vf. Padina Popii (2018 m), unde întâlnim varianta TA (traseul 15) - tot dinspre Refugiul Diana, dar pe Padina Popii. Suntem în zona stâncoasă, traversăm un horn și ne ajutăm de un cablu, apoi ieșim într-o poteca cu grohotiş ce ne conduce în serpentine strânse până sub Vârful Ascuţit (2150 m). (Turnu - Ascuțit - 1.5 h).
Sub vârf găsim refugiul semisferic Ascuţit (Carol Lehman) și varianta TA (traseul 17) - spre Cabana Curmătura, prin Padinile Frumoase - de asemenea o potecă tehnică. O altă variantă de retragere este poteca TR (traseul 39) - Brâul Ciorânga spre Refugiul Speranțelor - de asemenea dificil de parcurs, cu lanțuri, vâlcele și trepte stâncoase care necesită atenție.
De la Refugiul Ascuțit începe partea alpină a Pietrei Craiului. Străbatem un horn şi urcăm pe Vf. Țimbalul Mare (2177 m). Căţărările şi coborârile devin din ce în ce mai abrupte pe măsură ce ne apropiem de Vârful La Om. Urcăm până la 2210 m pe Vf. Țimbalul Mic, apoi coborâm pe un horn înclinat la 2150 m alt. Urmează o serie de hornuri şi fisuri înclinate, traversând vârfuri între 2100-2200 m., apoi ajungem pe Vârful La Om / Piscul Baciului, cel mai înalt din masiv (2238 m) Ascuţit – Vârful La Om 2.5 h. Lângă elajunge și traseul BR (traseul 24) - dinspre refugiul Grind 1 - La Table.
Creasta Sudică a Pietrei Craiului se întinde de La Om până în Șaua Funduri, ca o spinare cu pinteni de dragon. Cărarea îngustă și aeriană necesită atenție, deoarece împiedicarea sau alunecarea pot fi fatale. De-a lungul crestei exista porțiuni de des-cățărare. Un traseu pe cât de spectaculos și sălbatic, pe atât de solicitant.
Poteca lasă în urmă pe de-o parte, abrupturi calcaroase amețitoare cu râpe adânci și lipsite de vegetație, în timp ce pe cealaltă parte se află pante parțial înierbate pe care cresc, din loc în loc, jnepeni și brazi pitici. Pe vreme propice, în depărtare se zăresc satele din Țara Branului, Masivele Bucegi, Leaota, Piatra Mare și Postăvaru.
De pe Piscul Baciului coborâm cca. 250 m pe linia de creastă până la refugiul semisferic Grind 2 (2206 m), unde se poate înnopta. În Şaua Grindului întâlnim poteca BR (traseul 1) - ce urcă pe La Lanţuri dinspre Refugiul Șpirlea. Din şaua Grindului urcăm pe versantul sudic al crestei principale până pe Colţii Grindului (2197 m), aflat deasupra Hornurilor Grindului (E) şi al Umerilor Pietrei Craiului (V). De aici continuăm la o alt. aprox. constantă de 2100 m pe Coama Lungă, o creasta în forma unui acoperiș de casă, asemănător cu Viștea Mare din Făgăraș.
După ce traversăm câteva hornuri, lăsăm în urmă niște cruci (!) apoi trecem de Peretele din Padina Lăncii, Peretele Marelui Grohotiș, Peretele Piscului Rece, Peretele Piscului cu Brazi și Peretele de la Cerdac. După vârfurile Lespezi (2142 m) şi Pietrei, continuăm printre jnepeni până pe Vf Funduri (1951 m), de unde putem coborî la Refugiul Funduri pe varianta CR (traseul 25). Varianta TA (traseul 5) - ne coboară fie spre Cerdacul Stanciului, fie spre Poiana Funduri.
Din Șaua Funduri începe poteca pastorală pe Muchia Pietricica, prelungirea sudică a crestei Pietrei Craiului, trecând pe La Arsură, Vf. Pietricica, Stâna Pietricica și o serie de plaiuri (Plaiul Mare, Plaic) unde trebuie să fim atenți la câinii celor cel puțin 10 stâne de pe traseu. Pe parcursul acesteia ne vom delecta din câteva puncte de belvedere cu imaginea superbă a satului Podu Dâmboviței, V. Dâmboviței, Cheile Dâmbovicioarei și culoarul Rucăr - Bran.
Comentarii