Touristik Label - 302MN01: Cabana Plaiul Foii - La Lanţuri - Şaua Grindului

De la Plaiul Foii în Creastă, pe La Lanțuri
Deși acest traseu este considerat unul dintre cele mai spectaculoase din munții noștri, este și una dintre cele mai tehnice și antrenante poteci, dar cu satisfacții pe măsură. Traseul nr. 1 Bandă Roșie este un traseu mediu / dificil, potrivit celor experimentați, obișnuiți cu diferențe de nivel de peste 2000 de m, cu porțiuni de abrupturi susținute, zone stâncoase expuse, hornuri și lanțuri de susținere etc. Poteca pornește de la Cantonul Rudăriţa (legătura cu Munții Făgăraș), străbate Valea Bârsa Groşeţului, ajunge la Cabana Plaiul Foii și urcă din ce în ce mai susținut pe Valea Şpirlea până la refugiul omonim și mai departe sub Zaplaz, pe lângă un şir de arcade suprapuse săpate în stâncă sub eroziunea apei şi vântului. De aici începe zona „La Lanţuri”, pe Drumul lui Deubel, o porțiune tehnică de cabluri și hornuri ce ne scoate în Creasta Pietrei Craiului la altitudinea de 2195 m.
0

Trail Details [ro]

Dificultate
medium/hard
Distanţă
12,29km
Durată
5:00-6:00h
Urcare
1330m
Coborâre
160m
Vârf
2166m

Gallery

Tabs

Indicaţii de orientare

De la Cantonul Rudărita, traseul marcat cu BR care vine din Munţii Făgăraş (traseul de creastă) urmează drumul forestier de 9 kilometri de pe Valea Bârsa Groşeţului şi înainte de a ajunge la Valea Bârsei Mari, lăsăm în dreapta traseul 2 (BG) care urcă pe Plaiul Runcului spre Tămaşul Mare. După circa 50 de metri ajungem la intersecţia de drumuri forestiere. În stânga la circa 100 de metri găsim Cabana Plaiul Foii. De la Cabana Plaiul Foii traseul 36 face legătura cu oraşul Zărneşti. La intersecţie întâlnim traseele 3, 4 şi 5 pe care mergem în amonte pe Bârsa Tămaşului circa doi kilometri până la confluenţa Bârsei Tămaşului cu Pârâul Runcului. Lăsăm în dreapta marcajele 3, 4, 5 care urcă pe Plaiul Mare (situat între Bârsa Tămaşului şi Pârâul Runcului) spre Curmătura Foii (1367 m). Continuăm pe Bârsa Tămaşului spre sud-est, lăsăm în stânga Valea Vlăduşca şi după circa 20 de minute drumul forestier face dreapta pe Bârsa Tămaşului. Părăsim firul acestei văi şi facem stânga pe potecă pe Valea Şpirlea (avem stâlp indicator). După 20-25 de minute de urcuş din ce în ce mai înclinat pe versantul stâng al văii (drept în sensul urcării) vom părăsi Valea Şpirlea pentru a urca pentru 15 minute spre Refugiul Şpirlea situat la 1440 m altitudine pe Muchia Şpirlei. După 5 minute de urcat, un copac căzut marchează intrarea în poteca nemarcată de 40-50 de metri până la Şipotul Şpirlea (Izvorul de sub Şpirlea). Atenţie: este ultima sursă de apă de pe traseu! După 10 minute suntem în poiana Refugiului Şpirlea. De la refugiu urcăm spre sud-est 10-15 minute trecând printr-o mică poiană cu largă deschidere asupra peretelui vestic al Pietrei Craiului şi ajungem la intersecţia cu traseul 35 (care vine dinspre sud). Facem stânga prin pădure în urcuş accentuat, depăşim o treaptă stâncoasă şi în 10 minute ajungem la baza primei zone cu grohotiş. Pe marginea dreaptă a acestuia (în sensul urcării) poteca ne conduce în serpentine înguste până la altitudinea de 1620 m într-o mică şa. Mergând circa 50 de metri pe o potecă nemarcată la dreapta, putem vedea o panoramă asupra Marelui Grohotiş. Din şa poteca marcată ajunge în stânga, în cinci minute, sub Zaplaz (1640 m), un şir de arcade suprapuse săpate în stâncă sub eroziunea apei şi vântului. Pe la baza Zaplazului trecem o treaptă stâncoasă şi urcăm prin spatele Zaplazului pe primul lanţ ce dă (alături de celelalte) denumirea traseului "La Lanţuri". De aici până în creastă poteca poartă denumirea de Drumul lui Deubel de la deschizătorul de drumuri de munte Friedrich Deubel (1844-1932) care a trasat acest traseu. Urcăm în şaua de deasupra Zaplazului şi pe trepte de pământ câştigăm treptat altitudine. Depăşim curând al doilea lanţ şi după ce ieşim pe un pinten stâncos, intrăm pe o serie de trei lanţuri ce ajută la urcuşul abrupt. După o curbă de nivel ascendentă la stânga depăşim un alt lanţ şi ajungem într-o şa în faţa căreia se deschide o căldare adâncă de 20-25 de metri. Pe peretele din dreapta coborâm folosind un alt lanţ şi ajungem la baza căldării. Traseul continuă cu alte două lanţuri în faţă. La circa 45 de grade în stânga se poate vedea o grotă mare, posibil loc de refugiu în caz de vreme rea. Continuăm pe lanţurile menţionate, urcăm pe un horn cu prize bune de mână (puncte de sprijin) şi ajungem într-o zonă mai puţin înclinată cu iarbă şi grohotiş. Poteca ne conduce în stânga până la o mică şa cu stâlp indicator (în dreapta este intrarea în ramura sudică a Brâului de MIjloc) de unde facem o curbă mare şi urcăm în dreapta pe deasupra crucii celor trei prieteni dispăruţi într-o avalanşă în 1987 (suntem la altitudinea de circa 2000 de metri). Continuăm în depăşirea unui alt pinten stâncos şi lăsăm în stânga intrarea în ramura nordică a Brâului de Mijloc. Urcăm în serpentine pe un perete de stâncă (în sus deasupra noastră vedem linia crestei) şi urmăm poteca spre sud pe o curbă de nivel uşor ascendentă circa 150 de metri. Cotim brusc la stânga peste plăci de stâncă şi în circa 100 de metri ajungem la baza hornului final. Semnele ne conduc prin horn (atenţie: nu intraţi pe Brâul de Sus!) şi pe ultimul lanţ ieşim la 2195 m în traseul 20 (traseul de creastă).

Etape

Cabana Plaiul Foii (849 m) - Refugiul Şpirlea (1440 m) - La Lanţuri - Şaua Grindului (2195 m)

Descriere

Despre măreția Pietrei Craiului e greu să vorbești în cuvinte. Această “lamă” tăioasă și abruptă de roci sedimentare, în special roci calcaroase, lungă de aproximativ 20 Km, cu  pereți verticali, înalți de 400–650 m, fac din Masivul Piatra Craiului un colos al naturii, dar în același timp un obiectiv greu de atins, pentru drumeții mai puțin antrenați.

Obiective carstice ca Prăpăstiile Zărneștilor, izbucurile Fântânile Domnilor și Fântâna lui Botorog, La Zaplaz, Cerdacul Stanciului, Peștera Stanciului, Marele Grohotiș, Cheile Dâmbovicioarei și Peștera Dâmbovicioarei, atrag an de an cunoscători sau curioși dornici de a explora “Craii”, așa cum sunt ei alintați de majoritatea iubitorilor de munte.

Traseul nr. 1 Bandă Roșie face legătura între Munţii Făgăraş (traseul de creastă) și Șaua Grindului, aproape de baza Vârfului La Om (cel mai înalt din Piatra Craiului), care desparte Craii în Nordica și Sudica Pietrei Craiului.

Acest traseu este considerat unul din cele mai spectaculoase din munții noștri, oferind perspective frumoase atât din Valea Bârsa Groşeţului cât și din Șaua Grindului de unde se pot admira Bucegii, Leaota, Iezer-Păpușa și culoarul Rucăr-Bran. Suspendat parcă, flancat de pereții ce coboară abrupt spre Zaplaz, refugiul din Șaua Grindului și priveliștea de aici ne duc cu gândul pentru o fracțiune de secundă tocmai la Machu Picchu. 

Traseul nr.1 este unul încărcat de istorie, el fiind explorat încă din anul 1888, când porțiunea denumită actual La Zaplaz a fost pentru prima dată marcată de Friedrich Deubel, o perioadă acest traseu (La Lanțuri - Șaua Grind) purtând numele de Drumul lui Deubel.

De la Cantonul Rudărița se străbate Valea Bârsa Groşeţului până la Cabana Plaiul Foii, principala bază către multe din traseele de pe flancul vestic al Pietrei Craiului, fost adăpost pentru grăniceri. În timp, cabana a devenit una dichisită, unde lemnul este la mare preţ, cu camere călduroase, dar care nu şi-a uitat istoria de cabană montană.

Se continuă în amonte pe Bârsa Tămaşului circa 2 km până la confluenţa Bârsei Tămaşului cu Pârâul Runcului, unde se lasă în dreapta marcajele 3, 4, 5 care urcă pe Plaiul Mare. De aici se urmează firul Văii Spirlea cu un urcuş din ce în ce mai înclinat pe versantul stâng al văii. Ajungem apoi la Refugiul Şpirlea situat la 1440 m altitudine pe Muchia Şpirlei. Observație: alimentaţi cu apă dacă aveţi nevoie, pentru că nu veţi mai întâlni deloc apă pe traseu. Există şi o inscripţie pe un butuc care spune “IA APĂ!“.

Până La Zaplaz traseul nu este dificil și poate fi abordat de începători cu mențiunea că urcușul este pe alocuri destul de susținut. De aici, urmează porțiunea cea mai tehnică a traseului, pe traseul ‘La lanțuri’ care și-a căpătat renumele de cel mai dificil traseu marcat din România. Ultimul set de lanțuri ne scoate în Șaua Grindului la intersecția dintre traseul sudic de creastă (3 - 4 h pe marcaj PR până la Șaua Funduri) în dreapta și cel nordic în stânga. Priveliștea este superbă, pe o parte se văd Munții Bucegi, iar pe cealaltă Făgărașul. Se poate înnopta la Refugiul din Șaua Grindului (Grind 2).

Observații

Marcaje foarte rare pe Bârsa Groşeţului, marcaje rare pe Bârsa Tămaşului până la intersecţia cu traseele 4, 5 (comun cu traseul 3, 4)

Vreme

Cele mai bune sezoane

Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie

Persoane care au contribuit

 

Cabana Plaiul Foii - La Lanţuri - Şaua Grindului în Braşov, Piatra Craiului este un traseu de drumeţie mediu/dificil.
0
0 voturi

Comentarii

Your Comment