Touristik Label - 1002MN05: Cabana Plaiul Foii-Şaua Funduri-La Table

Traseul nr 5 Triunghi Albastru este un traseu pentru cei ambițioși, antrenați, obișnuiți cu diferențe de nivel sinuoase de peste 2000 de m, într-un ritm susținut pe durata a 9-10 h de drumeție, dar cu perspective uimitoare. Acest traseu oferă satisfacții pe măsura efortului depus, fiind poate cel mai frumos traseu din Crai, “vizitând” rând pe rând Umerii Pietrei Craiului, Marele Grohotiş și Cerdacul Stanciului, 3 dintre “monumentele” definitorii și atât de fotogenice ale Pietrei Craiului și urcând mai departe în Șaua Funduri, la capătul Crestei Sudice, de unde se poate continua pe Creastă sau spre nodul de trasee “La Table”.
0

Trail Details [ro]

Dificultate
medium/hard
Distanţă
15,26km
Durată
4:45-5:45h
Urcare
1110m
Coborâre
570m
Vârf
1901m

Gallery

Tabs

Indicaţii de orientare

Traseul porneşte de la Cabana Plaiul Foii (849 m) şi este comun cu traseele 1, 3 şi 4 până la intersecţia Bârsei Tămaşului cu Pârâul Runcului (circa doi kilometri pe drum auto pe Bârsa Tămaşului). La bariera de intrare spre Valea Şpirlea lăsăm în stânga traseul 1 şi continuăm pe Plaiul Mare (situat între Bârsa Tămaşului şi Pârâul Runcului) spre Curmătura Foii (comun cu traseele 3 şi 4). Urcăm câţiva zeci de metri pe drumul de TAF până într-o mică poiană şi apoi ne angajăm într-un urcuş lung şi obositor pe drumul de TAF prin pădurea de foioase de pe Plaiul Mare. Urmăm curbele drumului din ce în ce mai îngust şi după 200 de metri diferenţă de nivel ajungem la un drum forestier mai larg (circa 1100m). Pe acest drum larg urcăm în continuu pe culmea Plaiului Mare până la 1335 m unde lăsăm traseul 3 în dreapta pe drumul de TAF şi continuăm (comun cu traseul 4) de-a coasta către stânga spre Curmătura Foii (10-15 minute). În Curmătura Foii (1368m) întâlnim traseul 35 (traseu de legătură cu Munţii Făgăraş), în faţă lăsăm traseul 7 spre valea Tămaşului şi continuăm spre sud (comun cu traseele 5 şi 35) spre vârful Capu Tămaşului (1507 m). Depăşim o zonă cu copaci căzuţi, mergem pe versantul vestic al vârfului menţionat mai sus şi ajungem sub Curmătura Oţeţelea la Izvorul Oţeţelii (sursă de apă importantă!) (circa 40 de minute din Curmătura Foii). Pe curbă de nivel uşor ascendentă urcăm circa 30 de metri diferenţă de nivel (circa 30 de minute) până în Poiana Tămăşel (1437 m). Lăsăm în dreapta (pe Piciorul Tămăşel) traseul 34 spre cabana Garofiţa Pietrei Craiului, în faţă traseul 4 şi continuăm în stânga (în unghi de 90 de grade) spre Umerii Pietrei Craiului în paralel cu traseul 35. Urcăm printr-o zonă cu copaci căzuţi pe marginea unei defrişări până sub Vârful Tămăşel (1644 m). Din zona vârfului coborâm în Şaua Tămăşel (1540 m) având în faţă impunătorul tablou alpin al Umerilor Pietrei Craiului. Urcăm până la baza grohotişului şi la 1674 m lăsăm în stânga traseul 35 care merge spre nord spre traseul 1. Urcăm pe grohotiş spre sud pe sub Umerii Petrei Craiului, mergem pe curbă de nivel prin pădure pentru a coborî în partea superioară a Văii Seci a Tămăşelului. Aici până vara târziu se păstrează urme ale limbii de gheaţă din timpul iernii. Trecem firul Văii Seci, urcăm pe grohotiş şi curbe strânse până sub perete şi apoi prin pădure continuăm pe curba de nivel până la firul Padinei Lăncii (pe perete este scris cu albastru numele Padinii). Pe sub Vârful Lăncii (Colţul Carugelor) ajungem la intrarea în Marele Grohotiş. Deasupra noastră la circa 200 de metri altitudine se află Poiana Închisă. Traversăm pe poteca stabilă Marele Grohotiş având tot timpul în stânga noastră peretele Marelui Grohotiş. La capătul Marelui Grohotiş întâlnim traseul 8. Coborâm 20-25 de metri pe sub perete şi întâlnim traseul 33. Ieşim pe un brâu înierbat şi după 250 de metri ajungem la intrarea în Peştera Stanciului. 30 de metri mai în faţă avem pe partea stângă Cerdacul Stanciului, o imensă arcadă cu un bolovan imens sub ea. De aici în sus porneşte Muchia Roşie în care este una din renumitele "Mori ale Dracului". După 20-30 de metri intrăm în pădure, traversăm Valea lui Ivan şi în circa 450 de metri ajungem în punctul Prepeleag/Prepeleac. Aici întâlnim traseul 9 care coboară la Crucea Grănicerului. Urcăm prin pădure circa 30 de metri până la prima treaptă stâncoasă, trecem şi de a doua treaptă şi ieşim în partea de jos a jumătăţii superioare a Văii Urzicii. Urcăm o a treia treaptă stâncoasă puţin expusă şi pe sub peretele drept (geografic) cotim spre est şi intrăm în Valea Urzicii. În faţă ne aşteaptă 200 de metri diferenţă de nivel de urcat. La început mergem pe lângă peretele din stânga (în sensul urcării), peste circa 60 de metri diferenţă de nivel lăsăm în stânga intrarea în Brâul Roşu şi traversăm grohotişul spre mijlocul văii. Urcăm 40-50 de metri şi ne folosim de un lanţ pentru a ajunge la un horn îngust şi scurt. Continuăm cu al doilea horn şi ieşim pe un picior stâncos unde găsim un stâlp de marcaj (pe care îl văzusem de la intrarea în vale). De aici cotim 90 de grade la stânga şi urcăm pe muchie câteva minute până la stâlpul din creastă (1935 m altitudine) (întâlnim traseele 20 şi 25). Traseul continuă în coborâre pe creastă spre sud în paralel cu traseul 20 până în Şaua Funduri (1889 m). Din Şaua Funduri cotim 90 de grade spre est şi peste 20-25 de metri lăsăm în dreapta traseul 20. De aici vom merge în paralel cu traseul 16. După 50-60 de metri lăsăm în stânga traseul 25 spre Refugiul Funduri şi continuăm coborârea. Parcurgem câteva serpentine largi şi în ultima ne înscriem spre nord-est în coborâre pe Muntele Funduri. După 750 de metri de mers schimbăm direcţia spre est şi în 400 de metri (100 de metri diferenţă de nivel în coborâre) ieşim în Poiana Funduri. În serpentine repetate pierdem 120 de metri în coborâre abruptă prin pădure, pe o pantă mai lină spre nord-est, schimbăm apoi direcţia spre est şi în cinci minute ajungem într-o poieniţă. De aici în 250 de metri întâlnim traseul 29 pe care vom merge în paralel până la intersecţia La Table. Spre nord traversăm Valea Viţeilor (circa 1365 m), Poiana Lespezi pe la liziera pădurii, Valea Căpăţânelor şi coborâm prin pădure spre Poiana Grindului. În poiană traversăm Valea Cheii de sub Grind (vale de unde vin traseele 18, 27 şi 32) şi urcăm pe piciorul dintre Valea Cheii de sub Grind şi Valea Seacă a Pietrelor până în capătul de sus al poienii Grind (deasupra stânei cu acelaşi nume). De aici o variantă a traseului 29 urcă spre refugiul Grind 1 (1620 m). Noi continuăm prin zona defrişată, după 600 de metri pe curbă de nivel întâlnim traseul 24 şi izvorul din apropierea intersecţiei La Table. Continuăm şi în circa 225 de metri ajungem la intersecţia La Table, punct unde întâlnim traseul 12. În faţă (nord) avem traseele 12 şi 18, în dreapta (est) traseele 12 şi 24.

Etape

Cabana Plaiul Foii (849 m) - Curmătura Foii (1367 m) - Umerii Pietrei Craiului - Marele Grohotiş - Cerdacul Stanciului - La Prepeleag - Şaua Funduri (1889 m) - Poiana Lespezi - Poiana Grind - La Table (1377 m)

Descriere

Despre măreția Pietrei Craiului e greu să vorbești în cuvinte. Este greu de spus cât sunt de frumoși și este foarte greu de spus că-s cei mai frumoși. Ce este cert, Craii sunt unici, iar “lama” lor tăioasă și abruptă de roci sedimentare, lungă de aproximativ 20 km, cu  pereți verticali, înalți de 400–650 m, fac din Masivul Piatra Craiului un colos al naturii.

Traseul nr. 5 TA este recomandat celor experimentați, cu echipament adecvat și bine antrenați. Poteca integrală se parcurge doar în perioada caldă și este interzisă iarna.Traseul este simplu până în șaua Tămășel, apoi este abrupt și cu adevărat dificil între șaua Tămășel și Poiana Funduri. Între Poiana Funduri și La Table, traseul nu pune probleme.

Mulți spun că acesta este unul dintre cele mai frumoase trasee, un spectacol fără egal, desfășurat la baza versantului vestic, într-o zonă plină de evenimente carstice: Umerii Pietrei Craiului, Marele Grohotiș, peștera și Cerdacul Stanciului sunt cele mai importante dintre acestea.

Traseul porneşte de la cabana Plaiul Foii (849 m) şi este comun cu traseele 1, 3 și 5 până la intersecţia Bârsei Tămaşului cu Pârâul Runcului (cca. 2 km de drum auto). De aici, se continuă până în culmea ce leagă Curmătura Foii de vârful Tămaşul Mare prin pădurea de foioase de pe Plaiul Mare și mai departe (comun cu traseul 5), de-a coasta către stânga spre Curmătura Foii (10-15 minute). 

În Curmătura Foii (1368m) întâlnim traseul 35 (traseu de legătură cu Munţii Făgăraş), și mergem mai departe pe versantul vestic al vârfului sub Curmătura Oţeţelea, la Izvorul Oţeţelea (sursă de apă importantă!) Pe curbă de nivel uşor ascendentă urcăm apoi până în Poiana Tămăşel (1437 m). Aici, se lasă în dreapta (pe Piciorul Tămăşel) traseul 34 spre cabana Garofiţa Pietrei Craiului și se continuă în stânga (în unghi de 90 de grade) spre Umerii Pietrei Craiului în paralel cu traseul 35

Curând coborâm în Şaua Tămăşel (1540 m) având în faţă impunătorul tablou alpin al Umerilor Pietrei Craiului, cu pereții abrupți de stâncărie. Aici se poate lua o pauză de masă și admira în voie, Munții Iezer-Păpușa. Mai departe, mergem pe curbă de nivel prin pădure pentru a coborî în partea superioară a Văii Seci a Tămăşelului, unde până vara târziu, se păstrează urme ale limbii de gheaţă din timpul iernii. În continuare, urcăm pe grohotiş şi curbe strânse până sub perete şi apoi prin pădure până sub Vârful Lăncii (Colţul Carugelor), unde ajungem la intrarea în Marele Grohotiş, cel mai important fenomen carstic (eroziune a calcarului de către apă) din Carpați și cea mai mare formaţiune de acest gen din România. 

E destul de greu de crezut că acum aproape 30 de mil. de ani, aici era mediu marin, iar vieţuitoarele acvatice – corali, scoici, amoniţi – au devenit sedimente, dând naștere acestui peisaj. Hojdu Mare, cum mai este cunoscut, Marele Grohotiş, este o pânză de pietre sub forma unei văi abrupte, având o lungime de aproximativ 4 km. Marele Grohotiş are şi alte mici surprize încântătoare pentru turişti. Este vorba despre o floare rară, garofiţa de munte, care nu creşte decât în Piatra Craiului. Craiul adăposteşte şi specii rare de fluturi, nu mai puţin de 216, dintre care câteva zeci trăiesc aici şi numai aici.

La capătul Marelui Grohotiş, ieşim pe un brâu înierbat şi după cca. 250 de m ajungem la intrarea în Peştera Stanciului, care este închisă pentru conservare. Mai în faţă avem pe partea stângă Cerdacul Stanciului, o imensă arcadă cu un bolovan imens sub ea. Cerdacul Stanciului a fost declarat monument al naturii şi este format din calcar masiv. Numele i se trage de la haiducul Bratu Stanciu care obişnuia să se ascundă prin aceste locuri. Arcada de proporţii reprezenta odată intrarea într-o peşteră, al cărei plafon însă, s-a prăbuşit.

Se continuă pe Muchia Roşie în care este una din renumitele „Mori ale Dracului”, până în punctul La Prepeleag / Prepeleac (legătura cu traseul 9 care coboară la Crucea Grănicerului). De aici ne aşteaptă 200 de m diferenţă de nivel de urcat pe grohotiş instabil, traversând două hornuri înguste echipate cu lanțuri, continuând apoi pe muchie până la stâlpul din creastă (1935 m) (unde întâlnim traseele 20 şi 25). 

Continuăm în coborâre pe creastă spre sud în paralel cu traseul 20 până în Şaua Funduri, lăsăm în stânga traseul 25 spre Refugiul Funduri şi continuăm coborârea  în paralel cu traseul 16. Parcurgem câteva serpentine largi şi în ultima ne înscriem spre nord-est în coborâre pe M. Funduri. După alți 100 de m diferenţă de nivel în coborâre, ieşim în Poiana Funduri, de unde continuăm prin pădure, pe o pantă mai lină până la intersecţia La Table.

Observații

Marcaje rare pe Bârsa Tămaşului (comun cu traseele 1, 3, 4)

Vreme

Cele mai bune sezoane

Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie

Persoane care au contribuit

 

Cabana Plaiul Foii-Şaua Funduri-La Table în Braşov, Argeş, Piatra Craiului este un traseu de drumeţie mediu/dificil.
0
0 voturi

Comentarii

Your Comment