Din Fereastra Mare a Sâmbetei, poteca de creastă descrie în continuare un arc de cerc deschis spre SV, ocolind valea glaciară a Bândei pe sub Colțul Bălăceni și ajungând sub Vârful Cheia Bândei, de unde se poate coborî de asemenea la Cabana Valea Sâmbetei pe varianta PR (traseul 63), sau pe PA, în localitatea Lisa, peste Plaiul Smidei (traseul 64). Continuăm spre E, pe sub Vârful lui Mogoş, coborând apoi în șaua de vest a Mogoșului, unde se desprinde TA peste Vf. Urlea și pe lângă fosta Cabană Urlea, către Breaza (traseul 65).
De sub Vf. Urlea, poteca își schimbă direcția spre S-SE pe sub creastă, depășind obârșiile Văii Bândei spre Custura Urlei (Portița Lacului). De aici se poate coborî spre N, la Lacul Urlea sau refugiul din apropierea lacului, pe marcaj PA (traseul 66). Urmează o porțiune mai grea, într-o zonă în care creasta formează o custură, cotind către E, pe sub Vârful La Fundul Bândei, unde se găsește și un izvor.
Când ajungem în punctul de răscruce numit La Crucea Dării, la 2450 alt, avem posibilitatea de a ataca Vârfurile Dara și Hârtopul Darei (ambele peste 2500 m), cu o frumoasă perspectivă asupra Căldării Geamăna din Rezervația Naturală a Lacurilor Hârtop și a Vârfului Mușetescu din care se desprinde Culmea Mușetescu–Bourețu cu pajiști primitoare.
Continuăm pe traseul de creastă și ne îndreptăm spre Munții Leaota-Zârna, cu Căldările Leaotei și numeroase lacuri alpine în dreapta, iar după mai multe suişuri şi coborâşuri + o coborâre mai lungă, ajungem în Curmătura Zârnei, unde se află amplasat un Refugiu Salvamont. Aici se desprinde spre N-NV, poteca marcată cu PR, ce coboară spre Curmătura Moşului şi către fosta Cabană Urlea (traseul 67).
Din Curmătura Zârnei, poteca urcă apoi în serpentine până sub Vârful Zârna, cu imaginea Muntelui Ludișoru în față, ocolește Vârful La Fundul Lăngii (2248 m) pe coastele sudice și revine în creastă, în Șaua Radului. De aici urcăm pe sub Vârful Radului la stânga și Vârful Ludișor la dreapta, apoi coborâm pe un plai larg, până la Curmătura Brătilei, unde se află amplasat un Refugiu Salvamont, la stâlpul indicator cu marcaje TR spre Dejani, pe Valea Dejani (traseul 69) și spre Culmea Mezea-Oticu și Masivul Iezer-Păpușa (traseul 70), la sud. Din Curmătura Brătilei, ne putem bucura de perspectiva spre Lacul Brătila (un mic lac nival), și adânca V. Brătilei, mărginită de Culmea Ludișoru și spre căldărea Văii Dejanilor la N.
Urmează o ușoară urcare până la Curmătura Vladului, pe versantul nordic al Brătilei, de unde vom traversa pe creastă, depășind mai multe vârfuri de peste 2200 de m (Pietrele Popii, Belia Mică și Belia Mare) până sub Vf. Berevoescu Mare, unde putem vedea la dreapta vechiul refugiul Berevoescu. În caz de nevoie, ne putem retrage pe PR, pe piciorul Belia Mare, la Refugiul Salvamont nou (traseul 71) - în condiţii mult mai bune decât vechiul refugiu. De pe versantul estic al Muntelui Berevoescu Mare, coborâm apoi în serpentine pe lângă obârșia Văii Luțelor, cu forme glaciare, pajiști și jnepeniș, apărând la orizont, Piatra Craiului.
Creasta devine tot mai largă și domoală, favorizând schiul de tură. Depășim Şaua Luţelor apoi trecem pe sub Vf. Comisul, cu Valea Groapelor în stânga (în zona vf. este amplasat un refugiu salvamont) și pătrundem în jnepenișul din Şaua Comisu. Cu puțin înainte de șa, întâlnim un stâlp indicator spre un izvor și spre potecile ce coboară de aici spre comuna Sebeș (traseul 75), respectiv spre satul Mărgineni, peste M. Văcarea (traseul 77).
Pe următorul segment, poteca e tot mai invadată de vegetație, punând probleme de orientare. Urcăm pe Vf. Lerescu și continuăm apoi prin pădurea de molid până într-o zonă de exploatare forestieră. Spre S, putem observa tăieri masive de pădure, având în față Zidul alb al Pietrei Craiului. Traversăm pădurea și ajungem în Curmătura Lerescului Mic, de unde există două variante de a continua traseul.
07MN01D: Fereastra Mare a Sâmbetei - Curmatura Lerescu
Comentarii