Touristik Label - 307MN01D: Fereastra Mare a Sâmbetei - Curmatura Lerescu

Segmentul de creastă Fereastra Mare a Sâmbetei - Curmatura Lerescu
După ce depășim segmentul scurt cu direcția N-S dintre vf. Urlea și La Vârful Bândea (cu legătură spre Dara și Hârtopul Darei), traseul coboară până sub 2000 m în Curmătura Zârnei, pentru a urca din nou, la peste 2100 de m, în Curmătura Brătilei, punct de acces, dinspre localitatea Dejani (la N) și Munții Iezer-Păpușa (la S), prin Vârful Roșu. Din C. Brătilei se urcă aproape de 2300 m, sub Vf. Berevoiescu Mare, apoi pantele se mai domolesc. La final, trecem spre Creasta Lerescului Mic (1690 m), într-o zonă de exploatare forestieră.
0

Trail Details [ro]

Dificultate
dificil
Distanţă
26,70km
Durată
9:00-10:00h
Urcare
1028m
Coborâre
1795m

Galerie

Tabs

Indicaţii de orientare

Din Fereastra Mare a Sâmbetei, urcăm spre est şi depăşim mai multe vârfuri, până când ajungem sub Vârful Cheia Bândei. De aici pleacă două trasee, ambele trec peste Vf. Cheia Bândei, unul continuă pe culme şi coboară în localitatea Lisa, iar celălalt coboară spre vest spre Cabana Valea Sâmbetei. Traversăm spre sud, pe sub Vârful lui Mogoş, iar din curmătura aflată la est de acest vârf pleacă un traseu care trece peste Vf. Urlea şi coboară către Breaza, pe lângă fosta Cabană Urlea. Continuăm spre S-SE pe sub creastă, pe versantul sudic, trecem printr-o mică şa, de unde spre nord se poate coborî spre Lacul Urlea sau refugiul din apropierea lacului, sau se poate merge în continuare către fosta Cabană Urlea. Urcăm uşor până când atingem iarăşi creasta, într-o zona în care aceasta formează o custură. Creastă coteşte brusc către est. Din acest punct, dacă mergem spre vest, ajungem pe Vf. Dara şi Vf. Hârtopu, ambele peste 2500 m. Noi continuăm spre est şi după mai multe suişuri şi coborâşuri şi o coborâre mai lungă, ajungem în Curmătura Zârnei, unde se află amplasat un Refugiu Salvamont. De aici, spre N-NV, se poate coborî spre Curmătura Moşului şi către fosta Cabană Urlea. Din curmătură, traseul urcă în serpentine până sub Vârful Zârna, intră într-o zonă de traversare, după care ajunge iar pe creastă. Cotim către S-SE, intrăm pe versantul sudic şi traversăm pe sub Vf. Ludişor şi coborâm pe un plai larg în Curmătura Brătilei, unde se află amplasat un Refugiu Salvamont. De aici, se poate coborî către nord, până în Dejani. Tot din Curmătura Brătilei se poate traversa spre sud, până în masivul Iezer Păpuşa. În continuare, urcăm către Curmătura Vladului, apoi ocolim pe rând, pe partea sudică, vârfurile crestei principale, şi ajungem sub Vf. Berevoescu Mare. De aici, spre nord, putem coborî pe muchia Scoarţa spre Măliniş sau Recea (peste Piciorul Bătrân). După 10 minute, dacă urmăm poteca spre nord, ajungem la Refugiul Salvamont, care este în condiţii mult mai bune decât vechiul refugiu aflat la sud de potecă. Creasta devine foarte largă şi domoală, trecem de Şaua Luţelor, coborâm uşor şi trecem pe sub Vf. Comisul (în zona vârfului este amplasat un refugiu salvamont), continuăm coborârea uşoară şi ajungem într-o zonă cu jnepeniş, în Şaua Comisu, de unde se poate coborî către nord, pe Valea Sebeşului, către Măliniş sau până în satul Mărgineni. Urcăm scurt pe Vf. Lerescu şi continuăm printr-o zonă care e tot mai mult acoperită de vegetaţie şi intrăm în pădure. Trecem prin mai multe poieni şi ajungem într-o zonă de exploatare forestieră. Spre sud, se observă o zonă cu tăieri masive de pădure. Intersectăm mai multe drumuri forestiere care ajung în preajma crestei, orientarea în această zona fiind dificilă. Din Curmătura Lerescului Mic, coborâm prin pădure spre Cantonul Silvic Rudăriţa.

Etape

Fereastra Mare a Sâmbetei - Curmatura Bratilei - Curmatura Lerescu

Descriere

 

Din Fereastra Mare a Sâmbetei, poteca de creastă descrie în continuare un arc de cerc deschis spre SV, ocolind valea glaciară a Bândei pe sub Colțul Bălăceni și ajungând sub Vârful Cheia Bândei, de unde se poate coborî de asemenea la Cabana Valea Sâmbetei pe varianta PR (traseul 63), sau pe PA, în localitatea Lisa, peste Plaiul Smidei (traseul 64). Continuăm spre E, pe sub Vârful lui Mogoş, coborând apoi în șaua de vest a Mogoșului, unde se desprinde TA peste Vf. Urlea și pe lângă fosta Cabană Urlea, către Breaza (traseul 65). 

De sub Vf. Urlea, poteca își schimbă direcția spre S-SE pe sub creastă, depășind  obârșiile Văii Bândei spre Custura Urlei (Portița Lacului). De aici se poate coborî spre N, la Lacul Urlea sau refugiul din apropierea lacului, pe marcaj PA (traseul 66). Urmează o porțiune mai grea, într-o zonă în care creasta formează o custură, cotind către E, pe sub Vârful La Fundul Bândei, unde se găsește și un izvor. 

Când ajungem în punctul de răscruce numit La Crucea Dării, la 2450 alt, avem posibilitatea de a ataca Vârfurile Dara și Hârtopul Darei (ambele peste 2500 m), cu o frumoasă perspectivă asupra Căldării Geamăna din Rezervația Naturală a Lacurilor Hârtop și a Vârfului Mușetescu din care se desprinde Culmea Mușetescu–Bourețu cu pajiști primitoare.

Continuăm pe traseul de creastă și ne îndreptăm spre Munții Leaota-Zârna, cu Căldările Leaotei și numeroase lacuri alpine în dreapta, iar după mai multe suişuri şi coborâşuri + o coborâre mai lungă, ajungem în Curmătura Zârnei, unde se află amplasat un Refugiu Salvamont. Aici se desprinde spre N-NV, poteca marcată cu PR, ce coboară spre Curmătura Moşului şi către fosta Cabană Urlea (traseul 67).

Din Curmătura Zârnei, poteca urcă apoi în serpentine până sub Vârful Zârna, cu imaginea Muntelui Ludișoru în față, ocolește Vârful La Fundul Lăngii (2248 m) pe coastele sudice și revine în creastă, în Șaua Radului. De aici urcăm pe sub Vârful Radului la stânga și Vârful Ludișor la dreapta, apoi coborâm pe un plai larg, până la Curmătura Brătilei, unde se află amplasat un Refugiu Salvamont, la stâlpul indicator cu marcaje TR spre Dejani, pe Valea Dejani (traseul 69) și spre Culmea Mezea-Oticu și Masivul Iezer-Păpușa (traseul 70), la sud. Din Curmătura Brătilei, ne putem bucura de perspectiva spre Lacul Brătila (un mic lac nival), și adânca V. Brătilei, mărginită de Culmea Ludișoru și spre căldărea Văii Dejanilor la N.

Urmează o ușoară urcare până la Curmătura Vladului, pe versantul nordic al Brătilei, de unde vom traversa pe creastă, depășind mai multe vârfuri de peste 2200 de m (Pietrele Popii, Belia Mică și Belia Mare) până sub Vf. Berevoescu Mare, unde putem vedea la dreapta vechiul refugiul Berevoescu. În caz de nevoie, ne putem retrage pe PR, pe piciorul Belia Mare, la Refugiul Salvamont nou (traseul 71) - în condiţii mult mai bune decât vechiul refugiu. De pe versantul estic al Muntelui Berevoescu Mare, coborâm apoi în serpentine pe lângă obârșia Văii Luțelor, cu forme glaciare, pajiști și jnepeniș, apărând la orizont, Piatra Craiului.

Creasta devine tot mai largă și domoală, favorizând schiul de tură. Depășim Şaua Luţelor apoi trecem pe sub Vf. Comisul, cu Valea Groapelor în stânga (în zona vf. este amplasat un refugiu salvamont) și pătrundem în jnepenișul din Şaua Comisu. Cu puțin înainte de șa, întâlnim un stâlp indicator spre un izvor și spre potecile ce coboară de aici spre comuna Sebeș (traseul 75), respectiv spre satul Mărgineni, peste M. Văcarea (traseul 77).

Pe următorul segment, poteca e tot mai invadată de vegetație, punând probleme de orientare. Urcăm pe Vf. Lerescu și continuăm apoi prin pădurea de molid până într-o zonă de exploatare forestieră. Spre S, putem observa tăieri masive de pădure, având în față Zidul alb al Pietrei Craiului. Traversăm pădurea și ajungem în Curmătura Lerescului Mic, de unde există două variante de a continua traseul.

Observații

Marcaj bun.

Vreme

Persoane care au contribuit si comentat

 

Fereastra Mare a Sâmbetei - Curmatura Lerescu în Braşov, Argeş, Făgăraş este un traseu de drumeţie dificil.
0
0 voturi

Comentarii

Comentariul dumneavoastră