13MN01: H. Bologa-Cabana Vlădeasa-Piatra Tâlharului-Şaua Vărăşoaia

Traseul 1 BA este magistrala de legătură Munții Vlădeasa - Platoul Carstic Padiș, urmărind în mare parte creasta principală a Masivului Vlădeasa, cu priveliști largi. Este un traseu destul de dificil, într-o drumeție de cca. 14 -17 h, potrivit drumeților cu experiență montană și cu abilităţi de orientare (marcaje rare pe unele porțiuni).

Deși nu concurează cu înălțimile celorlalți munți din țară, Munții Vlădeasa atrag totuși un număr impresionant de vizitatori, datorită diversității fenomenului carstic ce se regăsește aici: ponoare, izbucuri, chei și peșteri a căror densitate nu se mai regăsește nicăieri în țară. Acest traseu lung de peste 45 de km, poate fi împărțit în 3 sectoare:

• Bologa - Cab. Vladeasa 5 - 6 h;

• Cab. Vlădeasa - Pietrele Albe 1 - 1, 5 h;

• Pietrele Albe - Poiana Vărășoaia 7.5 - 8 h.

Din halta localității Bologa, trecem Crișul Repede și urcăm lent de-a lungul șoselei care însoțește V. Hențului, pe lângă ruinele Cetății Bologa. Zidurile cetății, care au străjuit de-a lungul a peste 700 ani mai rezistă și astăzi, putând fi admirate de către drumeți. Cetatea Bologa a servit ca protecție pentru Mircea cel Batran, iar pentru nepotul său, Vlad Țepeș, a fost un adevărat refugiu al copilăriei.

Înainte de a ajunge în satul Săcuieu, trecem podul aflat în dreapta şi continuăm pe șosea (V. Ordânguşa) până la confluența cu V. Vișagului (drumul spre satul Vişagu). BA continuă cca. 700 m în față, apoi se înscrie pe una dintre văile ce se lasă din stânga, în urcare prin pădure, la un izvor. Ajungem la primele gospodării din satul Rogojel (zona Fundătura), trecem de Poiana Frânturilor şi într-un final la Cabana Vlădeasa, la cca. 40 min de Rogojel. Aici întâlnim varianta CA (traseul 2) - dinspre Valea Drăganului și TR (traseul 3) - dinspre Rogojel. Iarna, porțiunea care urcă din Valea Vișagului în Rogojel poate fi dificilă din cauza zăpezii, iar în Poiana Frânturilor, pe viscol există pericolul rătăcirii.

Cabana Vlădeasa (cca.1430 m alt) este accesibilă tot timpul anului, chiar și cu mașina pe varianta Bologa - Săcuieu - Rogojel - Cabana Vladeasa (drum de tara, pietruit, accesibil pentru mașini cu garda mare). Este principala bază de acces spre Vf. Vlădeasa, Pietrele Albe, rezervația speologică Peștera Vârfuraşu, V. Stanciului (cu Cascada de la Tău și celebra Vălul Miresei) ș.a. La Cabana Vlădeasa se poate ajunge și pe varianta CA (traseul 2) - dinspre Valea Drăganului, TR (traseul 3) - dinspre Rogojel, ori, mai rar, TA (traseul 4) - dinspre Lacul de Acumulare Drăgan (Floroiu), din Gura Zârnii. 

Așadar, pornim spre Piatra Tâlharului alături de marcajele PR și PA, respectiv circuitul mic al Vlădesei (traseul 6) + circuitul mare al Vlădesei / circuitul Răchițele (traseul 7), traversăm poiana și urmăm drumul forestier de la liziera pădurii de sub cabană, numit drumul Rogojanului, cca 5 km, până când în stânga noastră apar stâncile Pietrelor Albe. Aici, marcajul PA ne părăsește la stânga.în lungul drum spre Cascada Răchițele, Vălul Miresei.

Pietrele Albe reprezintă un complex calcaros cu o mulţime de peşteri, avene şi pereţi verticali, unul dintre locurile cele mai căutate de pasionații sporturilor de stâncă (alpinism şi escaladă). Au altitudinea maximă în Vf. Piatra Grăitoare (1557 m). Cu o abatere de 20 min. de la BA se poate ajunge la punctul de belvedere de pe Pietrele Albe.

BA ne conduce pe drumul din dreapta până în Şaua dintre Munţi, cea mai joasă şa de pe întreaga creastă a Masivului Vlădeasa. Aici se termină M. Vlădeasa propriu-zis şi începe Muntele Vârfuraşu. Brusc, peisajul se schimbă; creasta puternică, bine individualizată, uneori chiar ascuţită, cu stâncărie şi gol alpin predominant, este înlocuită cu un relief şters, cu platouri întinse cu şei largi, unde marcajele sunt mai rare (rătăciri).

Cu direcția generală spre Valea Nimăiasa, dominată la S de Vf. Micău (1640 m), ocolim întregul bazin superior al văii Nimăiasa, cu relief domol, mlaştini şi numeroase pâraie, apoi continuăm prin dreapta Vf. Micău spre platoul neted al Gardului de Piatră (1622m), de unde se vede grupul de stânci de la Piatra Tâlharului, ce contrastează puternic cu netezimea platourilor din jur. Stânca Piatra Tâlharului, cu aspect ruiniform, un loc încărcat de legende, ne prilejuiește o priveliște fantastică asupra munților din jur. Aici intersectăm marcajul BG care vine de la Stâna de Vale prin P-na Stânişoara (traseul 16), o variantă care scurtează accesul la Șaua Vărășoaia, trecând prin Poiana Onceasa.

De la Piatra Tâlharului, ocolim Vf. Briţei (1759 m) pe un drum de tractoare, ieşind din nou în creastă, deasupra abruptului stâncos al Coastei Brăiesei. Trecem de Piatra Grăitoare, o stâncă cu multe legende, date de ecoul pe care îl produce. Sub Piatra Grăitoare primim marcajele CR (marcajul vechi) și CA care urcă pe sub creastă din Poiana Onceasa.

Din Şaua Cumpănăţelul cotim spre S, alături de BR (traseul 12) - magistrala 1 Stâna de Vale - Poiana Vărășoaia, întâi pe potecă apoi pe un drum forestier, întâlnind din nou BG (pe care îl lăsasem în urmă la Piatra Tâlharului). La scurt timp ni se alătură și PR Circuitul Rădesei (vezi traseul 22, MN Bihor). Coborâm treptat în direcția Platoului Carstic Padiș.