Touristik Label - 304MN01: Pasul Bratocea - Vf. Ciucaş - Pasul Tabla Buţii

Traseul nr. 1 Bandă Roșie este traseul de creastă al Munților Ciucaș și totodată parte a traseului de creastă al Munților Carpați, însumând peste 21 km lungime și diferențe de nivel de peste 2000 de m, aspecte care îl fac dificil de parcurs într-o singură zi, fără vreme optimă și o condiție fizică bună. Cei mai mulți dintre iubitorii muntelui preferă să îl abordeze pe îndelete în 2-3 zile de drumeție, străbătând culmi domoale, apoi pinteni înierbați, admirând stâncile atât de pitorești ale Ciucașului, pajiștile alpine și tufele bogate de smirdar. Este un traseu pe durata a 10 - 11 h de drumeție, potrivit celor experimentați, obișnuiți cu diferențe de nivel de peste 2000 de m, ceea ce-l clasifică ca un traseu de dificultate medie / dificilă..
0

Trail Details [ro]

Dificultate
medium/hard
Distanţă
21,44km
Durată
5:45-7:00h
Urcare
960m
Coborâre
910m
Vârf
1928m

Gallery

Tabs

Indicaţii de orientare

Din Pasul Bratocea (1263 m), punct de demarcaţie între judeţele Prahova şi Braşov, traseul porneşte spre nord pe culmea Bratocea. Traseul face legătura, în acest punct, cu traseul marcat cu bandă roşie care vine din munţii Grohotiş. Mergem pe drumul forestier pentru 165 de metri spre releul de transmisiuni şi facem stânga prin pădurea de fag, pe un drum de TAF bine delimitat. După circa 240 de metri, ieşim în Poiana Bratocea, dominată de deasupra de Colţii Bratocei. Urmăm poteca conturată până la stâna Bratocea şi apoi continuăm în serpentine, în urcare, până la baza releului de transmisiuni (1460 m altitudine). Înainte de poarta releului, cotim dreapta şi urmăm poteca, în urcare, prin pădurea de molid care treptat lasă loc păşunilor alpine. În stânga avem Colţii Bratocei (ce includ şi formaţiunile Sfinxul şi Porumbelul), un grup de stânci din conglomerat ce se ridică deasupra pădurii. Depăşim o mică strungă şi pe curbă de nivel trecem pe sub Colţii Bratocei. După ei, urcăm prin două serpentine într-o şa care marchează locul de intrare în creasta propriu-zisă (1660 m altitudine). Drumul marcat cu stâlpi metalici ne scoate prin Porţile Bratocei la un vârf de 1683 m, pe care îl ocolim pe stânga. Ocolim pe dreapta un mic vârf şi după o uşoară urcare printre jnepeni, ajungem într-o şa de unde se vede partea cea mai înaltă a masivului, dominată de vârful Ciucaş şi de Tigăi/Ţiglăi. Parcurgem circa 700 de metri pe curbă de nivel, până la obârşia seacă a văii Babaruncăi. Ocolim vârful Bratocea (1844 m) din faţa noastră, pe o curbă de nivel uşor în urcare peste culmea Tigăile Mici. Pe curbă de nivel (circa 1750 m altitudine), urmăm versantul estic al culmii Bratocea şi ajungem în Șaua Tigăilor (intersecţie cu traseele 14 şi 16). Din Șaua Tigăilor, urcăm o faţă de iarbă şi stânci până într-o mică şa aflată sub un perete stâncos de sub vârful Ciucaş. Turnul lui Goliat (Ciobanul cu Oile) rămâne pe partea stângă. Trecem pe sub perete, ocolim obârşia unor vâlcele ce coboară spre est în Valea Tigăilor, şi urcăm pe păşune continuu până pe vârful Ciucaş (1954 m) (intersecţie cu traseul 13). Din vârf, coborâm 100 de metri, pierzând 25 de metri în altitudine, ajungem într-o mică şa unde cotim la stânga pe un vâlcel (pe stânga crestei principale), şi apoi la dreapta până în şaua lângă care se află "Babele la sfat". Tot pe stânga Tigăilor Mari, ocolim pe curbă de nivel, în uşoară coborâre până în altă şa de unde urmărim în coborâre spre nord făgaşul unei văi stâncoase (240 de metri distanţă, 60 de metri în coborâre). Ieşim din firul văii la dreapta pe curbă de nivel şi ajungem în şaua largă de sub Tigăi (1697 m) (intersecţie cu traseul 14). Poteca urmează o curbă de nivel în uşoară urcare până sub vârful din faţa noastră şi apoi coboară pe lângă un mic lac temporar pe sub stâna de sub Piscul cu Apă. Pe curbă de nivel, ocolim acest vârf pe dreapta şi ajungem la cabana Ciucaş (1600 m) (intersecţie cu traseele 4, 5, 7, 8, 12). Lăsăm în dreapta traseele 4 şi 5 şi vom merge mai departe alături de traseele 7, 8 şi 12, până în şaua Chiruşca. Marcajele ne conduc spre nord-est şi apoi spre est ocolind văiugile seci de la obârşia Văii Berii. Urmăm spre est culmea printre poieni sau printre pâlcuri de molizi, iar după 30 de minute de mers de la cabană ajungem în şaua Chiruşca (1567 m). Lăsăm în faţă traseul 7 şi prin colţul din stânga-faţă al poienii urmăm marcajele pe o curbă de nivel, în coborâre, prin pădurea de conifere. Ajungem într-o poiană-şa, de unde se vede o frumoasă panoramă a munţilor Siriu. Coborâm de-a lungul poienii, urmărind latura de pădure din dreapta noastră (spre est), şi apoi continuăm prin poiană, spre nord, până la Izvorul Hoţului. Este ultima sursă de apă de pe traseu! Traversăm vâlcelul şi urmărim poiana lungă şi pădurea pe partea dreaptă (290 m distanţă). Lăsăm în stânga traseul 12 şi începem o uşoară urcare până la stâna de sub Curmătura Stânii. Lăsăm stâna în stânga noastră şi urcăm în Curmătura Stânii. În dreapta lăsăm traseul 8, care coboară prin Cheile Văii Stânii la Poiana Stânii. Poteca merge pe versantul estic al culmii Văii Stânii pentru circa 240 de metri, urmează un drum de exploatare care trece pe versantul stâng şi apoi, într-o curbă strânsă, urcă pe linia de maximă altitudine a culmii. Urmăm drumul încă 100 de metri şi apoi poteca ce merge la dreapta pe culme. Urmăm poteca pentru circa 4 kilometri pe culme şi apoi cotim brusc 90 de grade la stânga în coborâre. Urmăm serpentinele potecii care ne conduc la altitudinea de 1200 de metri în capătul de sus al poienii Boncuţa. De aici, coborâm pe linia poienii printre urmele de căruţă/roţi/ATV, până în punctul cel mai de jos, aflat la 1078 m altitudine. Un drum forestier (traseul 9) ne duce de aici spre sud-est la Poiana Stânii. Din pasul Boncuţa, urmăm spre est drumul de exploatare care urcă pe Plaiul Boncuţa spre Tabla Buţii. După circa 750 de metri, urmăm marcajele care ies pe marginea dreaptă a drumului de exploatare şi după 550 de metri, întâlnim din dreapta traseul 11, care vine de la Poiana Stânii. Urmăm drumul de exploatare în comun cu acest traseu, urcăm la stânga pe o curbă de nivel, prin păşunea alpină, şi ajungem în Pasul Tabla Buţii, la 1326 m altitudine. Din acest punct, marcajul Bandă Roşie face legătura cu munţii Siriu, continuând astfel traseul transcarpatic.

Etape

Pasul Bratocea (1263 m) - Șaua Tigăilor - Vârful Ciucaş (1954 m) - Cabana Vârful Ciucaş (1595 m) - Şaua Chiruşca (1567 m) - Curmătura Stânii - Pasul Boncuţa (1078 m) - Pasul Tabla Buţii (1326 m)

Descriere

Munții Ciucaș, parte a Carpaților de Curbură din Carpații Orientali, au o suprafață relativ restrânsă (cca. 200 kmp) dar deosebit de bogată în frumuseți naturale. Culmile lor împădurite se ridică mai întâi domol, apoi se umplu brusc de stâncării sculptate în fel și chip de forțele naturii. Cele mai multe din aceste forme le întâlnim în preajma Vârfului Ciucaș (1954 m) către S, unde Tigăile Mari, Tigăile Mici, Babele la Sfat, Turnu lui Goliat, Mâna Dracului și alte stânci izolate ne vor cuceri instant. Ceva mai departe, spre SE, creasta ascuțită a Gropșoarelor și Zăganului cu Colții Zăganului fac deliciul drumețului ce trece prin Poarta de Aramă. Trebuie amintită și Culmea Bratocea, întinzându-se pe mai bine de 5 km, o înșeuare stâncoasă presărată și ea din când în când cu forme pitorești de tipul colților stâncoși. Ciucașul e un fel de munte al uriașilor încremeniți, un muzeu al figurilor de stâncă, o împărăție cucerită definitiv de vântul neobosit.

Traseul 1 BR este un traseu mediu / dificil, îndeosebi în condiții de vreme potrivnică, existând porțiuni unde orientarea se face dificil (mai ales pe ceață sau iarna), recomandate doar turiștilor sau montaniarzilor experimentați. Traseul de creasta face parte dintr-un tronson ce vine peste Munţii Gârbova şi apoi prin Pasul Predeluş (izvoarele Doftanei), peste Munţii Grohotiş-Bobu Mare până în Pasul Bratocea (1263 m) de unde începe marcajul nostru.

Din Pasul Bratocea (1263 m), punct de demarcaţie între judeţele Prahova şi Braşov, traseul porneşte spre N pe culmea Bratocea, urmează drumul ce conduce la releul T.V și la scurt timp face stânga prin pădurea de fag, pe un drum de TAF bine delimitat, ieșind într-o poiana mare (Poiana Bratocea), unde se află și o stână (stâna Bratocea). Aici privirea ne fuge spre NV, unde Colţii Bratocei marchează pregnant perspectiva, Izolat şi mic, parcă uitat în pădure, răsare și ‘Sfinxul Bratocei’, deasupra releului de televiziune. 

Urcăm în serpentine, când pe poteca cu pietriş, când  pe drumul forestier, până la baza releului de transmisiuni (1460 m alt), de unde vom urma poteca, în urcare, prin pădurea de molid care treptat lasă loc păşunilor alpine. În stânga avem Colţii Bratocei (ce includ şi formaţiunile Sfinxul şi Porumbelul), un grup de stânci din conglomerat ca nişte căciuli ciobăneşti. Depășim Colții pe curbă de nivel, apoi urcăm în serpentine într-o şa care marchează locul de intrare în creasta propriu-zisă (1660 m alt). 

Drumul uşor, marcat cu stâlpi metalici, ne poartă printre două stânci de conglomerate (Porţile Bratocei), ocolim pe stânga un vârf de 1683 m, apoi un altul mai mic pe stânga şi după o uşoară urcare printre jnepeni, ajungem într-o şa de unde se vede partea cea mai înaltă a masivului, dominată de vârful Ciucaş şi de Tigăi/Ţiglăi. 

Poteca coboară uşor, apoi merge pe curbă de nivel, printr-o vegetaţie bogată în tufe de smirdar şi afin, ocolește vârful Bratocea (1844 m) pe o curbă de nivel uşor în urcare peste culmea Tigăile Mici, urmează versantul estic al culmii Bratocea şi ajunge în Șaua Tigăilor (intersecţie cu traseele 14 şi 16). În față ni se prezintă semeț stâncile Goliat (Ciobanul cu Oile), iar mai jos pădurea de stânci Colţii Natrii îmbracă versantul vestic al masivului.

Din Şaua Tigăilor ne îndreptăm spre Vârful Ciucaş, prin iarbă şi printre stânci și ajungem la intersecţia cu traseul 13 CR. Aici privirea ne alunecă spre Valea Dălghiului, care îşi face loc spre N printre munţii Dobromir şi Măgura, iar în plan apropiat, culmea se arcuiește domol spre E prelungindu-se cu munţii Urlătoarea şi Strâmbu, cu alt. în jur de 1400 m. Poziţia centrală a Vârfului Ciucaş şi izolarea masivului faţă de munţii înconjurători, mai scunzi, fac ca perspectivele înconjurătoare să pătrundă spre toate zările. În zilele senine, putem vedea în depărtare, peste Țara Bârsei coamele munţilor Perşani, Baraolt şi Bodoc, străjuiți de munţii Ciuc și Nemira, iar spre V, culmea ascuţită a Pietrei Craiului, care răsare din spatele Postavarului şi Pietrei Mari.

Din vârf, vom coborî într-o mică şa unde cotind la stânga pe un vâlcel (pe stânga crestei principale), şi apoi la dreapta, ajungem în şaua lângă care se află „Babele la sfat”. Coborând pe curbă de nivel, pe stânga Tigăilor Mari, vom ajunge în şaua largă de sub Tigăi (1697 m) (intersecţie cu traseul 14). În continuare, poteca ocoleşte domol culmea, printre ienupări și afini, coboară pe lângă un mic lac temporar pe sub stâna de sub Piscul cu Apă și ajunge la cabana Ciucaş (1600 m) (intersecţie cu traseele 4, 5, 7, 8, 12). 

De la cabana Ciucaş, vom lăsa în dreapta traseele 4 şi 5 şi vom merge mai departe alături de traseele 7, 8,  și 12, până în şaua Chiruşca, ocolind văiugile seci de la obârşia Văii Berii. Poteca de creastă a Culmii Gropşoarele - Zăganu (marcaj CR) rămâne în dreapta, iar noi urmăm BR pe curbă de nivel, în coborâre, prin pădurea de conifere,.ajungând într-o poiană şa, cu o frumoasă panoramă a munţilor Siriu. Continuând prin poiană, spre N, ajungem la Izv. Hoţului, iar apoi începem o uşoară urcare până la stâna de sub Curmătura Stânii (intersecție cu traseul 12), pe care o vom lăsa pe stânga și vom continua urcarea. 

Ajunși la Curmătura Stânii, ne bucurăm de perspectiva asupra culmii Piatra Laptelui, un mic masiv de calcar albicios, apoi lăsăm în dreapta traseul 8 (care coboară prin Cheile Văii Stânii la Poiana Stânii) și urcăm pe linia de max. alt a culmii Văii Stânii, pe care o vom urma pentru circa 4 km, până vom ajunge în capătul de sus al poienii Boncuţa. De aici, coborâm pe linia poienii printre urmele de căruţă, până în punctul cel mai de jos, aflat la 1078 m alt. (intersecție cu traseul 9), în Pasul Boncuța, Continuăm pe drumul de exploatare care urcă pe Plaiul Boncuţa spre Tabla Buţii. Din Pasul Tabla Buţii, marcajul Bandă Roşie face legătura cu munţii Siriu, continuând astfel traseul transcarpatic.

Observații

Accesibil între Şaua Tigăilor şi Cabana Ciucaş doar turiştilor şi montaniarzilor antrenaţi

Vreme

Cele mai bune sezoane

Ianuarie
Februarie
Martie
Aprilie
Mai
Iunie
Iulie
August
Septembrie
Octombrie
Noiembrie
Decembrie

Persoane care au contribuit

 

Pasul Bratocea - Vf. Ciucaş - Pasul Tabla Buţii în Braşov, Prahova, Ciucaş este un traseu de drumeţie mediu/dificil.

Etichete

0
0 voturi

Comentarii

Your Comment