Petroșani - Dl. Moșic - staţiunea Parâng - Vf. Cârja - Vf. Parângul Mare - Șaua Piatra Tăiată - Vf. Iezer - Pasul Urdele - Șaua Dengheru - Vf Micaia - Curmătura Olteţului

0

Galerie

Tabs

Indicaţii de orientare

Marcajul crestei principale al munţilor Parâng pornește din municipiul Petroșani. Din centrul orașului, de pe Bulevardul 1 Decembrie 1919, se poate ajunge pe Strada Universităţii pe care dacă o urmăm până la capăt vom ajunge în staţia Brădet (partea superioară a campusului universitar). Înainte de a porni pe traseu putem alimenta cu apă de la cișmeaua care se află în zona staţiei. Fără ca vreun indicator turistic să fie prezent, marcajul bandă roșie apare brusc pe trunchiul unui molid și continuă pe Dealul Moșic. Pe o lungime de aproximativ 6.5 km marcajul ne poartă pe culmea aflată în dreapta a soșelei asfaltate Petroșani- ștaţia de îmbarcare a telescaunului a Staţiunii Parâng. Banda roșie urmează sus-josurile culmii și în mai multe rânduri avem priveliști spre Cheile Taia, Valea Jiului de vest și mai sus înspre Vârful Cârja. Această porţiune a marcajului bandă roșie reprezintă un traseu de apropiere spre staţiunea Parâng și, deoarece segmentul Petroșani - staţia de îmbarcare a telescaunului e asfaltat, lumea adesea preferă să nu parcurgă prima porţiune a traseului. Cu puţin înainte de a intersecta drumul ce vine dinspre Petroșani spre baza telescaunului trecem pe lângă câteva cabane. De asemenea, de la staţia de îmbarcare a telescaunului Parâng și până sus la complexul turistic Parâng putem urca fie cu telescaunul, fie pe jos sau cu mașină 4x4 urmând drumul nemodernizat, ori perpedes urmând marcajul bandă roșie care din zona Hotelului Rusu se îndreptă spre pilonii telescaunului. Alegând cea de-a treia alternative, urcăm pe sub linia telescaunului până în zona staţiei superioare. Aici vom trece pe lângă baza salvamontului și un izvor, ultimul loc de unde putem reface proviziile cu apă, căci izvoare în creastă nu sunt. Trecem de baza salvamont și continuăm în urcare spre căpătul superior al staţiunii, unde înainte de a începe efectiv traseul de creastă ne putem trage sufletul pe băncuţa care ne îmbie la un popas. Până sub Vârful Cârja, poteca va urca pe curbă de nivel, trecând pe sub Vârful Parângul Mic și apoi pe la Refugiul Cârja. Refugiul Cârja e mai mult un adăpost de piatră și poate fi folosit în caz de urgenţă, el neavând priciuri. De la el și până pe vârful Cârja panta se înăsprește, însă sus suntem la 2.405 m și putem intui traiectoria traseului înspre Parângul Mare. Mici sus-josuri ne conduc peste vârfurile Stoieniţa și Gemănarea și din creastă putem trage cu ochiul către căldările aflate în stânga noastră. Din staţiune și până pe Parângul Mare s-au scurs aproximativ 4 ore iar acum ne pregătim de o coborâre spre Șaua Gruiu. Șaua e marcată printr-un pilon de unde se desprinde marcajul punct roșu ce coboară către refugiul Agăţat, iar noi admirăm frumoasele lacuri glaciare aflate pe nord: Mândra, Lung și Roșiile. În cele ce urmează, poteca de creastă continuă pe sub vârfurile Gruiu, Pâcleșa și Ieșu, propunându-ne un urcuș mai serios pentru a ajunge în Șaua Piatra Tăiată. Aici se afă o momâie uriașă și un pilon cu săgeţi, deoarece din șa spre nord se desprinde marcajul bandă albastră, iar spre est se poate coborî spre Lacul Gâlcescu. Noi însă vom continua peste vârfurile Setea Mică și Setea Mare vârfuri aflate deasupra lacurilor Gâlcesu, Pencu, Vidal dar și a altor ochiuri de apă. De pe Setea Mare coborâm în zona Șeii Pleșcoaia și apoi urcăm până aproape pe Vârful Mohoru. Trecem de acest ultim vârf și continuăm în coborâre spre Pasul Urdele. În pas intersectăm asfaltul pe care-l vom urma în cele ce urmează pentru a parcurge și cea mai estică secţiune din creasta Munţilor Parâng. În Șaua Dengheru un indicator ne îndeamnă să cotim stânga, înspre est, și să lăsăm în urmă DN 67C care coboară spre Rânca și Novaci. Pe acest ultim segment marcajul banda roșie ne va propune să parcurgem unduirile crestei până în Curmătura Olteţului, pas ce desparte Munţii Parâng de Munţii Căpăţânii. Pentru început, drumul marcat merge pe sub Vârful Păpușa, pe versantul nordic. Din Vârful Păpușa, înspre N-E coboară un picior puţin înclinat, spre șaua ce îl desparte de Vârful Cioara, vârful imediat următor. Asemeni Vârfului Păpușa și vecinul său, Vf. Cioara, îl vom ocoli pentru ca apoi să coborâm în șaua adâncă Tidvele. La capătul coborârii continuăm cu urcarea spre Vârful Galbenu, iar de pe vârf coborâm în următoarea șa. Înspre răsărit se înalţă acum pantele Vârfului Mușetoaiei, ultimul vârf pe care-l vom urcă până la Vârful Micaia. Ultima porţiune înspre vârf o vom ocoli pe curbă de nivel ce ne scoate în Șaua Micaia. Vârful Micaia este ultimul vârf mare al Parângului și după ce trecem de cei 2.170 metri ai săi, coborâm susţinut până în Curmătura Olteţului. În pasul situat la 1615 m intersectăm drum ce urcă din Polovragi prin Cheile Olteţului.

Observații

Traseul este accesibil iarna în funcţie de cantitatea și calitatea zăpezii doar turiștilor cu experienţă, bine echipaţi. Pe parcursul iernii, se urmează pe cât posibil creasta matematică. izvor în zona Hotelului Rusu, izvor lângă baza salvamont din staţiunea Parâng

Vreme

Persoane care au contribuit si comentat

 

Petroșani - Dl. Moșic - staţiunea Parâng - Vf. Cârja - Vf. Parângul Mare - Șaua Piatra Tăiată - Vf. Iezer - Pasul Urdele - Șaua Dengheru - Vf Micaia - Curmătura Olteţului în este un traseu de $type $difficulty.
0
0 voturi

Comentarii

Comentariul dumneavoastră