Traseul 16 BG este magistrală de legătură între Stațiunea turistică Stâna de Vale și Platoul Carstic Padiș din Munții Bihor, un drum de creastă ce oferă privelişti largi asupra întregului sector vestic al Munţilor Apuseni. Este un traseu destul de solicitant, într-o drumeție de cca. 9 - 10 h, potrivit drumeților cu experiență montană și cu abilităţi de orientare, accesibil iarna în funcție de cantitatea şi calitatea zăpezii.
Stațiunea Stâna de Vale este o importantă bază turistică, poziționată în inima munților Apuseni, la altitudinea de 1100 m în apropierea Parcului Natural Apuseni., important punct de plecare spre numeroase trasee turistice și cicloturistice din zonă și loc de odihnă și tratament pentru diferite afecțiuni. Stațiunea are și o pârtie de schi cu lungimea de 550 m.
Porninim din Stațiunea Stâna de Vale, trecem pe lângă Izvorul Minunilor, pe un drum forestier la început asfaltat, apoi luăm direcția spre Cascada Moara Dracului pe un drum care urcă prin pădure, cu marcaje BA, BG, TR și CA. După ce ieșim de pe drum, menținem poteca care urcă prin pădure la o pășune de pe Culmea Muncel cu stână mare. Aici se desprinde la stânga BA, spre Lacul de Acumulare Leșu (traseul 26) și se intersectează PG - Circuitul Stâna de Vale (traseul 13).
Continuăm alături de TR și CA pe un drum forestier care trece pe la Cantonul Forestier Muncel, apoi intrăm în pădure şi coborâm destul de abrupt spre Valea Drăganului, până lângă Cantonul Forestier Ciripa. Aici lăsăm la stânga CA, spre Cascada Moara Dracului (traseul 18) și urcăm împreună cu marcajul TR până la stâlpul indicator unde începe traseul de legătură PG spre Moara Dracului, (traseul 19). Cu o abatere de 30 min putem vizita impunătoarea Cascadă Moara Dracului ce se prăvălește peste două săritori ce însumează cca. 20 m, între blocurile gigantice de stâncă, într-un decor deosebit de sălbatic și fermecător, pe versantul vestic al munților Vlădeasa.
Revenind la traseu, traversăm pe rând pâraiele bazinului văii Moara Dracului, ghidați de stâlpii de marcaj până la indicatorul unde marcajul TR (traseul 17), ce ne-a însoțit de la debut, se avântă printre ienuperi, jnepeni şi pâlcuri de grohotiş spre Vârful Buteasa (1792 m), de pe care se deschide o largă panoramă asupra întregului masiv al Vlădesei. Poteca spre vârf este clară şi bine marcată așa că merită efortul suplimentar.
Reveniți sub vârf, luăm direcția SE, spre Poiana Stânișoara, depășim izvoarele văii Moara Dracului și Drăganului, apoi intersectăm izvorul Briţei. După ce întâlnim un pâlc de ienuperi greu de trecut, ieșim la intersecția cu magistrala BA Cabana Vlădeasa - Padiș (traseul 1). Suntem lângă panoul informativ de lângă Piatra Tâlharului, o stâncă izolată foarte pitorească ce contrastează puternic cu netezimea platourilor din jur.
Stânca Piatra Tâlharului, cu aspect ruiniform, un loc încărcat de legende, accesibilă pe o potecă scurtă marcată cu punct dublu dus-întors, ne prilejuiește o priveliște fantastică asupra munților din jur. După acest popas binemeritat și fermecător, poteca coboară spre Poiana Onceasa, printr-o zonă frumoasă cu molizi rari, afine şi tufe de ienuperi.
Cu o scurtă abatere pe CA (traseul 33), putem pătrunde în rezervația botanică Piatra Grăitoare, aflată în sud-estul Vf. Coasta Brăiesei, în timp ce CG (traseul 34) ajunge în aria protejată Sistemul Carstic Peștera Cerbului - Avenul cu Vacă, o zonă cu păduri, pajiști, măguri, poieni și peșteri cu o deosebită valoare speologică și peisagistică. Tot CG ajunge și la Peștera Smeilor de la Onceasa, de unde s-au prelevat oseminte aparținând lui Ursus spelaeus, pentru multe muzee de științe ale naturii din Europa. Peștera este încadrată în categoria A, în care se regăsesc peșterile de valoare excepțională, fiind unul dintre cele mai importante situri paleontologice din Europa.
BG continuă la marginea pădurii, ajunge la o poiană cu două doline inundate pitorești (între care și Lacul din Dolina Neagră) și intră din nou în pădurea cu muşchi, tufe de afine și pârâiaşe, specifică zonei Padișului, de care ne apropiem pe curbă de nivel, traversând Valea Cuciulata. Aici marcajele sunt aplicate pe pietre şi trebuie să fim atenţi la orientare.
Urmează o porţiune de pădure frumoasă, cale de 1,5 km și ajungem sub vârful Vărășoaia, unde ni se alătură marcajele BA (traseul 1) și BR (traseul 12), astfel că acum suntem ghidați de toate cele trei culori de marcaje de creastă. Drumul dă ocol unei frumoase poieni atât de specifice zonei Padiş, iar la un cot, întâlnim marcajul PR (traseul 22) - Cetățile Rădesei și Circuitul Cheile Someșului Cald (traseul 23) alături de care ajungem în Şaua Vărăşoaia, o altă importantă bază turistică, cu mai multe căbănuţe şi case de vară, situată pe Platoul Carstic Padiș, în Munții Bihor.
Comentarii