Din Curmătura Surului, traversăm pe curbă de nivel până în Curmătura Roşiilor sau Şaua Budislavu, de unde urcăm susţinut până pe Vf. Budislavu, iar apoi urmează o coborâre uşoară până în Portiţa Avrigului, de unde coborâm până la Lacul Avrig. De la lacul Avrig, se poate coborî către Cabana Bârcaciu pe Valea Avrigului. BR urcă, traversând versantul nordic abrupt al Vf. Ciortea către şaua Gârbovei, traseul fiind pe alocuri expus şi dificil, mai ales în condiţii meteo nefavorabile. De aici, se poate coborî către Cabana Bârcaciu, în traversare pe sub Vf. Scara şi apoi pe piciorul Scării. Traversăm pe sub Vf. Gârbova pe versantul sudic până în şaua largă care precede o urcare lungă şi în trepte către Vf. Scara. De aici, coborâm pe creasta care pe alocuri devine mai îngustă, până în Şaua Puha, unde se află şi un refugiu salvamont. De aici, se poate coborî spre Cabana Bârcaciu prin Căldarea Puha sau spre Cabana Negoiu prin Căldarea Şerbotei. Se poate coborî şi către satul Sălătrucu, spre sud, prin Valea Topologului. Urcăm şi traversăm cele două vârfuri Mâzgavu şi coborâm într-un platou larg, de unde se urcă spre Vf. Şerbota. Se poate coborî către Cabana Negoiu pe muchia Şerbotei. Spre est, se deschide un peisaj impresionant cu una din cele mai accidentate şi sălbatice porţiuni de creastă din Făgăraş, Custura Sărăţii şi Vf. Negoiu. Coborâm pe creasta îngustă şi abruptă, zonele mai expuse fiind echipate cu lanţuri. După o scurtă porţiune orizontală, trecem pe versantul nordic, unde după mai multe suişuri şi coborâşuri echipate cu lanţuri şi cabluri ajungem iarăşi în creastă, parcurgem o scurtă zonă mai uşoară, după care urmează o urcare abruptă către un vârf proeminent, echipat cu lanţuri. După o scurtă traversare spre nord, ajungem în Şaua Cleopatra. Zona expusă şi dificilă a Custurii Sărăţii se poate ocolii de pe Vf. Şerbota pe traseul marcat cu BG: coborâm un vâlcel înclinat până în Căldarea Pietroasă, pe care o traversăm spre est. Intersectăm traseul TR, urcăm susţinut pe marginea unui pârâu, pe alocuri urcuşul fiind expus şi înclinat. Traseul BG se termină în Şaua Cleopatra. De aici, se poate coborî către Cabana Negoiu pe Valea Sărăţii (TA) sau către Sălătrucu pe valea Topologului (TR). Urcăm susţinut către Vârful Negoiu, al doilea vârf că şi înălţime din România. Coborâm pe lângă creastă până la o bifurcaţie, de unde putem coborî spre sud şi ocolim Vârful dintre Strungi şi abrupturile lui prin Şaua Doamnei. Spre nord se află Strunga Dracului, un horn abrupt şi dificil, echipat cu lanţuri. Varianta prin Strunga Dracului este închisă datorită pericolului mare de prăbuşiri de pietre şi a faptului că protecţiile cu care era echipat traseul au fost distruse de căderile masive de pietre din zonă. Noi coborâm pe traseul BG, spre sud, la început în coborâre accentuată, apoi traversăm spre est până în Căldarea Berbecilor, de unde urcăm înapoi în creastă în Strunga Doamnei. Strunga Doamnei este echipată cu lanţuri pe prima porţiune mai dificilă. Ambele trasee se intersectează în căldarea nordică de sub Vf. Negoiu. De aici, se poate traversa către Cabana Negoiu prin Strunga Ciobanului. Continuăm către est şi coborâm spre Lacul Călţun, trecând prin Portiţa Călţunului. La Lacul Călţun se află vechiul Refugiu Călţun, noul refugiu fiind amplasat pe un mic prag spre NE. De la lac, se poate coborî pe valea pârâului Călţun până la drumul Transfăgărăşan, la Piscul Negru, sau se poate traversa prin valea pârâului Paltinului către ieşirea sudică a tunelului Transfăgărăşanului, în apropierea Cabanei Salvamont cota 2000. De la Călţun, urcăm prelung şi susţinut către Vf. Laiţa, aflat spre NE. Coborâm în Şaua Lăiţel şi traversăm o zonă dificilă, echipată cu lanţuri şi cabluri. Ocolim pe la sud Vf. Laiţa şi intrăm scurt pe versantul nordic, pe unde ocolim o scurtă porţiune accidentată. De aici, urmează o traversare expusă prin sud, pe sub custura Turnului Paltinului. Urcăm printr-o zonă pietroasă şi ajungem într-un paltou înalt la sud de Vf. Paltinu. De aici, putem coborî către Bâlea Lac sau putem continua traversarea traseului de creastă principală peste Creasta Bâlei şi peste Vf. Iezerul Caprei până la Şaua Capra. Din acestă zonă, se poate coborî către sud, pe un vâlcel abrupt şi umed, către ieşirea sudică a tunelului Transfăgărăşan.