Prin zăpezile de mai spre Vârful Custura Bucurei

Memento – Cabana Gențiana

Un articol a cărui redactare s-a suprapus, din păcate, peste una dintre cele mai triste zile pentru iubitorii Munților Retezat: Cabana Gențiana nu mai este, a fost mistuită de flăcări în noaptea de 8 spre 9 mai. La finalul articolului i-am dedicat câteva gânduri și câteva fotografii adunate de-a lungul anilor, mici fragmente de memorie din locul care a însemnat atât de mult pentru generații de oameni ai muntelui.

Cabana Gențiana sub zăpezile de martie.

Citește și În martie pe creste – Spre Vârful Retezat prin Hornul Ștevia

Retezatul la final de primăvară

În luna mai, Retezatul se află în plină tranziție: de la iarna cu nopți lungi și geroase, când mantia albă a zăpezii cobora până la poalele masivului, spre perioada în care zilele se lungesc vizibil, iar limita inferioară a zăpezii urcă tot mai sus, retrăgându-se treptat și rămânând, peste vară, doar în ungherele cele mai adăpostite ale circurilor glaciare. 

Munții Retezat în luna mai, văzuți dinspre Depresiunea Hațeg.

Citește și Incursiune prin anotimpurile Retezatului nordic

Luna mai este poate cea mai spectaculoasă pentru contrastele ei: iarnă și primăvară coexistă în același peisaj, de la câmpurile galbene de rapiță de la poalele masivului până la crestele alpine încă acoperite de zăpadă.

Munții Retezat în luna mai, văzuți dinspre Depresiunea Hațeg.

Citește și Drumeții de martie – la munte printre zăpezi și flori

Vârful Bucura (2433 m)

Vârful Bucura (2433 m) se află pe creasta principală a Retezatului, într-o poziție privilegiată, dominând trei mari complexe glaciare.

Spre vest se întinde complexul Gemenele, un sanctuar aproape intangibil al masivului, întrucât se află în Rezervația Științifică Gemenele, cea mai strict protejată zonă din Parcul Național Retezat și una dintre cele mai valoroase rezervații naturale din România.

Vârful Bucura fotografiat dinspre Șaua Custura Bucurei.

Spre nord se desfășoară Complexul Pietrele, cu cele două văi glaciare vizibile de aici, Valea Pietrele și Valea Stânișoarei.

Spre sud-est se află Complexul Bucura, recunoscut pentru salba sa de lacuri glaciare.

Vârful Bucura reprezintă, de asemenea, un punct de legătură între trei vârfuri emblematice: Retezat la nord-vest, Judele la sud-vest și Peleaga la vest.

Vârful Bucura fotografiat dinspre Culmea Lolaia.

Vârful Bucura fotografiat dinspre Vârful Piule.

Citește și În căutarea carstului alpin din Munții Piule-Iorgovanu

Despre siguranța traseului ales

În condiții de risc de avalanșă, decizia de a urca pe munte este crucială. Cea mai sigură opțiune rămâne amânarea turei până la stabilizarea zăpezii; alternativ, se poate alege un traseu care minimizează expunerea - pe culmi, muchii sau pante moderate, evitând văile și culoarele de avalanșă.

Avalanșe de primăvară sub pereții nordici ai Vârfului Bucura II.

Citește și Drumeții de iarnă fără pericol de avalanșă

Traseul prezentat în acest articol nu reprezintă o invitație de a parcurge zone periculoase sau rute care depășesc nivelul de experiență al fiecăruia.

Este bine cunoscut faptul că accesul pe creasta principală a Retezatului, în condiții de iarnă, nu este recomandat prin Curmătura Bucurei; varianta mai sigură de urcare rămâne prin Șaua Custura Bucurei. 

Spre Curmătura Bucurei (Șaua de vară).

Șaua Custura Bucurei (Șaua de iarnă).

Citește și Drumeție de iarnă în Munții Retezat

Despre echipamentul necesar în astfel de ture

• bocanci impermeabili și îmbrăcăminte tehnică în straturi: haine termice, respirabile și rezistente la vânt și umezeală;

• colțari (sau colțari ușori de tură), utili pe pantele înghețate;

• piolet și bețe de trekking, pentru stabilitate pe terenul înzăpezit;

Pioletul, un articol de echipament necesar pe versanții abrupți acoperiți cu zăpadă.

Citește și Planificarea unei ture de iarnă pe munte

• parazăpezi, care împiedică pătrunderea zăpezii în bocanci;

• ochelari de soare și cremă cu protecție UV, esențiale în zilele cu reflexii puternice din zăpadă;

• hartă sau GPS cu traseul descărcat, pentru orientare;

• cagulă, mănuși călduroase și un termos cu băutură caldă, binevenite în condițiile de altitudine și vânt.

   

Urcarea pantelor abrupte cu colțari și piolet.

Poiana Cârnic – Cabana Gențiana – Curmătura Bucurei – Vârful Bucura

Munții Retezat și Depresiunea Hațeg.

Citește și Retezatul Nordic - drumeții spre Vf. Retezat și Vf. Păpușa

Caseta tehnică:

• Distanța: 19 km
• Diferența de altitudine: 1480 m
• Timp: 9-11 ore pentru dus-întors
• Marcaje: Bandă Albastră, Triunghi Albastru, Bandă Roșie
• Punct de rehidratare: Cabana Gențiana

Două dintre marcajele traseului descris în povestire.

Descrierea traseului

Poiana Cârnic – Curba Soacrei, 1 oră 

Traseul pornește din parcarea de la Poiana Cârnic, situată la altitudinea de cca 1040 m. Se urmează marcajul Bandă Albastră de pe pietrosul drum forestier care merge spre Cabana Pietrele. După cca 3,3 km se ajunge la bifurcația cu marcajul Triunghi Albastru, cel care duce spre Cabana Gențiana, loc cunoscut sub denumirea de „Curba Soacrei”.

Venind dinspre nord, drumul spre Retezat trece prin Hațeg.

Imdeiat după viaductul de la Nucșoara apare această perspectivă asupra crestelor.

Punctul de pornire din Poiana Cârnic.

Locul de popas „La băncuță”.

Podețele de la „Curba soacrei”.

Curba Soacrei - Cabana Gențiana, 1 oră

Se traversează spre stânga puntea peste repezișurile și bulboanele cristaline ale pârâului Stânișoara, iar după aproximativ 200 m se intersectează marcajul Triunghi Roșu (Cabana Pietrele – Lacul Galeș – Vârful Mare). După circa 25 de minute se ajunge la Cascada Maria Magdalena, aflată la aproximativ 4 km de la Poiana Cârnic (1,2 km de Cabana Gențiana).

Cascada Maria Magdalena.

Traseul continuă pe potecă, iar după aproximativ 300 m se ajunge la intersecția cu poteca marcată cu Triunghi Galben. Aici se află un indicator turistic care arată direcția și timpul estimat până în Șaua Pelegii (2½–3 ore). Se urmează în continuare marcajul Triunghi Albastru, iar după câteva minute se reîntâlnește marcajul Bandă Albastră, împreună cu un indicator care anunță că mai sunt aproximativ 30 de minute până la Cabana Gențiana. 

Fosta Cabană Gențiana fotografiată cu o săptămână înainte de incendiul din 8/9 mai 2026.

Cabana Gențiana – Lacul Pietrele, 1 oră 

De la Cabana Gențiana vom urma în amonte marcajul Bandă Albastră, trecând puntea peste Valea Pietrele, pe la Bordul Tomii și în final vom face un scurt popas la Lacul Pietrele. 

Blocurile eratice de la Bordul Tomii.

Puntea de pietre și zăpadă peste pârâul Pietrele.

Lacul Pietrele acoperit de zăpadă.

Emisarul Lacului Pietrele parțial dezghețat.

Lacul Pietrele – Șaua Curmătura Bucurei, 1 oră

Se continuă pe poteca ce ocolește lacul pe partea estică, și urmând direcția generală spre sud, fie luând ca reper stâlpii turistici, fie având ca reper general punctul prin care se dorește urcarea în creastă, în funcție de condițiile stratului de zăpadă și a existenței cornișelor. La baza pantei care conduce spre șa este recomandată montarea colțarilor.

Urcarea spre creasta principală.

Urcarea spre Curmătura Bucurei.

Din acest lor vor fi necesari colțarii.

Urcarea cu colțari și piolet spre Curmătura Bucurei.

Citește și Recomandări generale drumeții de iarnă pe trasee turistice

Cornișele care închid cea mai mare parte a zonei de înșeuare de la Curmătura Bucurei.

Cornișe în Curmătura Bucurei.

Ieșirea în creasta principală din zona Curmătura Bucurei.

Șaua Curmătura Bucurei – Vârful Bucura, 1¼h 

Din Curmătura Bucurei, traseul își schimbă direcția spre vest, urmând îndeaproape muchia, dar evitând cornișele formate deasupra abrupturilor nordice. Din dreptul Vârfului Bucura II, direcția se orientează ușor spre sud-vest, până la atingerea cotei maxime a turei, de 2433 m, pe Vârful Bucura.

Lacul Bucura sub gheața și zăpada de mai.

Șaua dintre vârfurile Bucura I și Bucura II.

Valea Stânișoara și Vârful Retezat.

Citește și Spre Vârful Retezat și marea de nori, peste Culmea Prelucele

Felul în care ar fi putut arăta Valea Stânișoarei sub ghețarul care a sculptat-o în urmă cu 120.000 de ani. (AI).

Citește și  Drumeție pe urmele ghețarilor, în Retezatul Mic

Urcarea spre Vârful Bucura.

Vârful Bucura oferă un excelent punct de belvedere în toate direcțiile.

Vedere spre Munții Godeanu, cu Vârful Gugu.

Citește și  Grădinile suspendate ale Godeanului - sub vârful Gugu

Vedere spre Vârful Mare.

Citește și Retezatul de iarnă – Drumeție spre Vârful Mare

Spre sud, cu Munții Piule și Oslea.

Citește și Început de primăvară în Retezatul Mic, Munții Piule-Iorgovanu

Lacul Știrbu.

Munții Țarcu-Petreanu.

Citește și  La capăt de Meridionali - Munții Țarcu la început de iarnă

Spre Vârful Judele.

Citește și Mărețul Jude - străjer peste Rezervaţia Gemenele și bazinul Judele

Spre Vârful Retezat.

Citește și Retezatul - Nestemata Coronei Montium

Întoarcerea se face pe același traseu sau, opțional, în funcție de experiența participanților și de buna cunoaștere a masivului, pe o altă rută.

Coborârea, cu Vârful Peleaga în fundal.

Citește și  Retezatul “ochilor albaștri” - în drumul spre Păpușa și Peleaga

Coborârea pe un horn fără cornișă, spre Circul Pietrele.

Felul în care ar fi putut arăta ghețarul Pietrele în perioada 𝙇𝙖𝙨𝙩 𝙂𝙡𝙖𝙘𝙞𝙖𝙡 𝙈𝙖𝙭𝙞𝙢𝙪𝙢.

Citește și Circuit de iarnă peste vârfurile Peleaga și Păpușa

Coborârea prin descățărare în porțiunea cu pantă accentuată.

Vedere spre partea superioară a hornului.

Culmea Pietrele reflectată de Lacul Pietrele.

Lacul Pietrele în luna mai.

Bordul Tomii.

Fosta Cabană Gențiana. E atât de greu să scrii la trecut despre ea.

O privire în urmă.

Munții Retezat sunt un adevărat munte-școală, poate mai mult decât oricare alt masiv din țară, spunând povestea ghețarilor de odinioară. Potecile lor păstrează amintirea pașilor unor mari geografi, precum Emmanuel de Martonne, cel care a descifrat aici vechile „rune” ale acestei istorii glaciare: morenele, blocurile eratice, berbecii glaciari și striurile săpate în stâncă de ghețarii dispăruți.

Circul și Valea glaciară Stânișoara.

Ghețarul Stânișoara în 𝙇𝙖𝙨𝙩 𝙂𝙡𝙖𝙘𝙞𝙖𝙡 𝙈𝙖𝙭𝙞𝙢𝙪𝙢 (AI).

Circul și Valea glaciară Pietrele.

Ghețarul Pietrele în 𝙇𝙖𝙨𝙩 𝙂𝙡𝙖𝙘𝙞𝙖𝙡 𝙈𝙖𝙭𝙞𝙢𝙪𝙢 (AI).

Cabana Gențiana

Oare unde se duc cabanele după ce ard? Unde or fi acum vechile cabane de la Mălăiești, Omu, Ciucaș, Bâlea, Suru, Pietrele, Buta sau Gențiana? Ne place să credem că nu dispar cu adevărat, ci se retrag undeva dincolo de crestele văzute, într-un ținut tainic al munților, acolo unde ajung și oamenii care le-au iubit cândva și care au urcat spre ele ani la rând. Poate că există un loc al cabanelor pierdute, unde sobele ard din nou liniștit, ferestrele luminează în noapte, ghidând pașii turiștilor obosiți, iar mesele sunt pline de glasurile celor care au iubit muntele.

Cabana Gențiana - 2006.

Cabana Gențiana - 2006.

Cabana Gențiana - 2022.

Cabana Gențiana - 2025.

Cabana Gențiana, situată la circa 1670 m altitudine pe Valea Pietrele din Retezat, a fost una dintre cele mai iubite cabane alpine din Carpații românești și un important punct de plecare spre Bucura, Peleaga sau Vârful Retezat. Ridicată în apropierea vechilor trasee turistice dezvoltate încă din perioada interbelică, cabana și-a păstrat mult timp caracterul rustic și atmosfera autentică a turismului montan de altădată, fiind preferată de generații de drumeți și alpiniști.

Cabana Gențiana - 2021.

Placa comemorativă a fostului cabanier Loly Deac de la Cabana Gențiana - 2021.

Cabana Gențiana - martie, 2026

Cabana Gențiana - 2021.

Ultima fotografie a Cabanei Gențiana - 3 mai 2026.

În mai 2026, Cabana Gențiana a fost distrusă complet de un incendiu, dispariția ei provocând un puternic impact emoțional în rândul iubitorilor muntelui și fiind percepută ca pierderea unuia dintre simbolurile Retezatului.

Sperăm că ți-a plăcut acest articol și ți-a oferit inspirație pentru ture de iarnă, explorând Munții Retezat cu respect pentru natură, folosind MN06 - Harta de drumeţie a Munților RETEZAT ediţia a 3-a   

Redactare, format și fotografii: Daniel Morar.