La 1,5 km amonte de Câmpuşel, DN66A trece pe un pod Pârâul Şarba - unul din pâraiele ce formează prin unirea lor Jiu de Vest - într-o întoarcere de 360 de grade. După 400 m se desprinde un drum forestier la dreapta. Intrăm pe el, lăsăm înspre dreapta câteva drumuri secundare şi la aprox 400 m de la DN66A drumul coteşte brusc la dreapta, iar în faţă se desprinde un drum rău, de tractor. Intrăm pe acesta, care urcă şi urmăreşte fidel o vale seacă. Drumul se face tot mai rău pe măsură ce urcăm până se transformă într-o cărare folosită de ciobani. După ieşirea din pădure ajungem la stâna Soarbele. De aici urcăm pe una din multele poteci folosite de ciobani şi oi (marcajele lipsesc) şi trecem pe lângă o dolină umplută cu apă, mărginită de molizi şi jnepeni - Tăul fără Fund. În partea dreaptă admirăm un abrupt calcaros. Mai urcăm şi la aprox. 1,5 km de la stână întâlnim o stână mică, lângă un lac temporar şi o pajişte unde pârâul face frumoase meandre. Aici e ultimul loc unde găsim apă. Cotim înspre dreapta şi urcăm pe o muchie înierbată care separă Valea Soarbele de o vale seacă tributară Văii Iarului. De pe muchie priveliştea e tot mai frumoasă, spre stânga admirăm Zănoaga Soarbele, iar spre dreapta apare Piatra Iorgovanului. Urmăm muchia spre creastă, iar când ne apropiem de creastă nu urcăm pe vârful din care se desprinde muchia pe care am urcat, ci ocolim spre dreapta pe curba de nivel, îndreptându-ne direct spre Şaua Paltina, semnalizată cu un stâlp metalic de marcaj.
Traseul 31 PR face legătura între V. Jiului de Vest și Șaua Paltina, de sub Vârful Stănuleții Mari, pe un parcurs recomandat turiştilor cu experienţă. Iarna traseul poate fi periculos, în funcţie de cantitatea şi calitatea zăpezii.
1,5 km amonte de Câmpușel, pe DN66A, trecem un pod peste P. Şarba, căutam un drum forestier la dreapta, apoi urmăm un drum de tractor ce se face tot mai rău pe măsură ce urcăm până se transformă într-o cărare folosită de ciobani. Drumul urcă şi urmăreşte fidel o vale seacă. La ieşirea din pădure, ajungem la stâna Soarbele, de unde ținem una din multele poteci folosite de ciobani şi oi, trecând pe lângă Tăul fără Fund, o frumoasă dolină umplută cu apă, mărginită de molizi şi jnepeni, cu un abrupt calcaros în dreapta.
După aprox. 1,5 km de la stână, ajungem la o altă stână, mai mică, lângă un lac temporar (Lacul Soarbele) şi o pajişte unde pârâul are frumoase meandre. Aici e ultimul loc unde găsim apă pe traseu. Mai departe, urcăm pe o muchie înierbată care separă valea Soarbele de o vale seacă tributară văii Iarului, cu priveliști spre Zănoaga Soarbele la stânga și a Pietrei Iorgovanului la dreapta. Când ne apropiem de creastă, lăsăm vârful din care se desprinde muchia pe care am urcat la stânga și continuăm spre dreapta, direct spre şaua Paltina, semnalizată cu un stâlp metalic de marcaj.
Peisajul se schimbă, apar şisturi cristaline în loc de calcare, făcând trecerea în Munţii Godeanu. Marcajul BR (traseul 14) continuă spre Vf. Sturu.
Marcaje rare şi şterse până la stână, apoi deloc. Traseu accesibil iarna turiştilor cu experienţă, bine echipaţi, în funcţie de cantitatea şi calitatea zăpezii.

Dificultate:
Distanță:
Durată:
Urcare:
Coborâre:
Vârf:
Nu există comentarii încă. Fii primul care comentează!